Tipuri de facies

Tipuri de facies
Chipul unei persoane relevă elemente importante. Atât chestiuni care ţin de dispoziţie, starea interioară- exaltare, mânie, mirare, visare, etc., curăţenie, estetică, etc. Pentru cei care studiază mimica sau mişcările feţei - psihologi - chipul poate fi cel tranşant atunci când este vorba despre o minciună sau o stare sufletească eschivată. Medicul trebuie să fie cel care poate întrevedea schimbările patologice ale unui chip pentru a putea intui un diagnostic într-un timp extrem de scurt.

Diferenţa dintre fizionomie şi facies

Fizionomia reprezintă totalitatea trăsăturilor feţei unui individ şi expresia ce rezultă din acestea – expresii psiho-emoţionale: mânie, mirare, zâmbet, etc.

Faciesul este termenul folosit de medici pentru a caracteriza aspectul feţei specific în anumite boli. Provine din latină şi semnifică „faţă”. Anumite boli, pe lângă modificările fiziopatologice care ţin de greutate, stare fizică, psihică, înălţime, organe de simţ, etc., mai determină şi schimbări în aspectul feţei. Atfel, faciesul se caracterizează prin modificările induse şi specifice în anumite boli. Clinicianul poate intui diagnosticul dintr-o privire - „blinck diagnose”.

Putem vorbi despre facies doar la persoanele bolnave (unele boli). [1][2]

Faciesul în bolile endocrine

1. Facies în boala Basedow Graves

  • aspectul general este de spaimă îngheţată
  • tegumentele feţei sunt subţiri, suple, de culoare roşie, umede - acoperite de transpiraţie
  • ochii au privirea vie, exoftalmici (accentuarea globilor oculari în afara orbitelor), strălucitori, pupilele dilatate
  • pleoapele edematiate, hiperpigmentate periorbitar (semnul Jellinek), lagoftalmie (retracţia pleoapelor superioare, distanţate de limbul sclerocornean) clipitul rar
  • asinergie oculo-frontală (la privirea în sus, fruntea nu se încreţeşte)
  • asinergie oculo-palpebrală (la privirea în jos, pleoapa nu urmăreşte limbul sclero-cornean)
  • asinergie de convergenţă (lipsa de convergenţă a globilor oculari la privirea unui obiect apropiat)
  • părul capului este lucios, subţire şi există tendinţa de încărunţire precoce

2. Facies hipotiroidian sau mixemedatos

  • aspectul este de „lună plină”, pacientul pare somnolent, adormit, lipsit de energie
  • edemaţierea pielii, privirea rătăcită
  • nasul prezintă îngroşare la rădăcină, nările sunt etalate
  • buzele sunt groase, răsfrânte (macrocheilie), cu arcul lui Cupidon şters
  • sprâncenele sunt rărite sau lipsesc în jumătatea externă
  • părul capului este aspru, fără luciu, aparent prăfuit, creşte lent, cade şi albeşte precoce
  • gâtul este scurt

3. Facies în sindromul Cushing

  • aspect de „lună plină”, congestiv, cu varicozităţi ale vaselor superficiale la nivelul pomeţilor, bărbiei, nasului (impresie falsă de sănătate)
  • intensificarea pilozităţii faciale la bărbaţi şi hirsutism la femei
  • alopecia scalpului
  • acnee
  • gâtul este cilindric, scurt

Boala poate fi uşor de suspectat dar poate fi dificil de diagnosticat deoarece semnele vizibile de obezitate, hirsutismul şi acneea sunt caracteristici comune în populaţia generală. Diferenţierea clinică dintre un pacient obez şi o persoană care pe lângă obezitate prezintă şi boală Cushing este modul de depozitare al grăsimii: obezii prezintă adipozitate dispusă la nivelul întregului corp, pe când în sindromul Cushing există o discrepanţă între memebrele superioare şi inferioare subţiri şi adipozitatea tronculară excesiva. Alte două caracterisitici particulare în sindrom Cushing sunt:
  • pielea foarte subţire şi transparentă
  • prezenţa unui colac de grăsime caracteristic la nivelul cefei: „buffalo hump”- aspect de profil tip bizon.

4. Facies Addisonian

  • coloraţia tipică este brun închisă, chiar la persoanele blonde, asemănătoare cu aspecul de „coajă de pâine rumenită”
  • pete pigmentare rumenii la nivelul buzelor, mucoasei bucale şi gingivale
  • aspect obosit, senil

5. Facies în acromegalie

  • craniu cu dimensiuni crescute, faţă alungită
  • nas lărgit şi fleşcăit
  • pielea îngroşată, cutată, ochii înfundaţi în orbite
  • pronunţarea caracterelor osease ale viscero-craniului: arcade sprancenare reliefate, piramida nazală şi nasul bine dezvoltate, la fel oasele malare şi arcada zigomatică, prognatism (mandibulă proeminentă anterior - cunoscută ca mandibulă în „sabot”)
  • buzele sunt mari, groase, prezenţa macroglosiei - limba în acromegalie este groasă, lungă şi îşi pierde forma triunghiulară

Diagnosticul diferenţial se poate face cu hipotiroidismul care prezintă exces de ţesut moale, cu lipodistrofia şi cu pahidermoperiostoza. Confirmarea clinică este dată prin a cere pacientului să rânjească pentru a-şi evidenţia dinţii. Arcada dentară inferioară este situată anterior celei superioare datorită prognatismului. Spaţiile interdentare sunt lărgite. De asemenea, când pacientul scoate limba, aceasta trebuie inspectată din profil: este mult mai groasă decât o limbă normală iar lungimea ei ajunge până la barbie sau chiar o depăşeşte.

6. Facies în insuficienţa hipofizară totală

6. 1 Sindromul Simmons (forma caşectică)
  • pielea este mulată pe oasele craniului, cu fosele temporale şi zigomatice evidenţiate
  • ochii sunt adânciţi în orbite, nasul subţire şi ascuţit, narinele pensate şi buzele subţiri
  • părul uscat, fără luciu, cu tendinţa la cădere (alopecie), sprâncene rărite în jumătatea laterală, lipsa pilozităţii faciale
6. 2 Sindromul Sheehan
  • aceleaşi caracterisitici ale tegumentelor şi părului, dar ţesutul adipos şi muscular sunt normale [1][2][3][4]

Faciesul în bolile neurologice

1. Facies în boala Parkinson

  • aspectul pare înspăimântat, imobil, de mască
  • mimica inexpresivă

2. Facies de Janus (paralizie facială unilaterală)

  • aspectul asimetric al feţei
De partea afectată întâlnim următoarele modificări:
  • lagoftalmie (fanta palpebrală lărgită)
  • imposibilitatea de închidere a pleoapelor: caracteristic pentru aceşti pacienţi este că la comanda de închidere a ochiului, globul ocular deviază în sus şi în lateral (semnul Bell)
  • epiforă (prezenţa lacrimilor)
  • şanţul nazo-genian este şters
  • comisura bucală de partea afectată este deviată spre partea afectată
  • bolnavul nu poate fluiera sau umfla obrajii
Diferenţa dintre paralizia centrală şi cea periferică de nerv facial este că în paralizia centrală bonavul poate încreţi fruntea şi închide ochiul.

3. Facies Hutchinson

  • ptoză palpebrală
  • globi ocular imobili
  • frunte încreţită
  • aspect adormit (paralizie nucleară a nervilor III, IV şi VI)

4. Facies în tetanos

  • cunoscut şi ca „risus sardonicus”
  • fruntea este încreţită cu aspect trist în contrast cu gura şi obrajii care sugerează mimica de râs
  • etajul superior al feţei cu frunte încreţită şi ochi pe jumătate închişi, cu aspect trist
  • etajul inferior cu mimica de râs datorită contracţiei mușchiului rizorius (responsabil de foseta zâmbetului sau gropiță)

5. Facies în sindromul Claude-Bernard-Horner

  • enoftalmie
  • ptoză palpebrală
  • mioză
  • eritem
  • absenţa sudoraţiei în jumătatea de faţă afectată

6. Facies în sindromul Pourfour du Petit


Faciesul în bolile cardiace

1. Faciesul mitral (stenoză/boală mitrală)

  • cianoza obrajilor, a nasului şi a buzelor ce contrastează cu restul tenului palid, fiind cunoscut şi sub numele de „frumuseţea mitrală”
  • în formele avansate apare cianoza intensă a pomeţilor şi buzelor, cu tumefierea faciesului, ceea ce constituie „masca mitrală”

2. Faciesul în cardiopatii congenitale cianogene

  • coloraţia albastru-violet a feţei, mai accentuată la nivelul buzelor, pomeţilor, vârfului nasului, mentonului, pavilionului urechilor („maladia albastră”)
  • întâlnit în tetralogia sau pentalogia lui Fallot, defectul de sept ventricular cu şunt inversat şi în pseudotroncus arteriosus

3. Faciesul Shattuck

  • facies de culoare oliv datorită combinaţiei între culoarea gălbuie determinată de icter şi cianoză

4. Facies aortic

  • ten palid, cu prezenţa hippus-ului (alternanţa succesivă mioză –midriază)

5. Faciesul de „elf”

  • sprâncene cu pilozitate abundentă, unite pe linia mediană
  • nasul scurt, vârful ridicat
  • buze groase cu arcul lui Cupidon bine conturat
  • barbie mică
  • urechi mari, jos implantate
  • intâlnit in stenoza aortica congenitala

6. Faciesul pletoric

  • culoare roşie bine evidenţiată, faţă congestionată
  • telangiectazii (dilataţie a capilarelor, ceea ce le face vizibile) la nivelul pomeţilor
  • intâlnit in poliglobulia esenţială dar şi la alcoolici, hipertensivi[1][2][3]

Faciesuri în boli digestive

1. Facies cirotic

  • coloratie palid-brun-gălbuie
  • telangiectazii dispuse ca o reţea fină „în desen de bancnotă” sau ca steluţe vasculare
  • buze carminate
  • icter sclero-tegumentar

2. Facies hipocratic

  • tegument teros, acoperit de transpiraţii reci
  • înfundarea ochilor în orbite, cearcăne
  • nas ascuţit, buze uscate - privire anxioasă
  • urechi reci şi cianotice
  • întâlnit în stadiile tardive ale peritonitelor acute

3. Facies în polipoza intestinală (sindromul Peutz-Jeghers)

  • faţa apare palidă
  • pete cu diametru de 1-2 mm (lentigouri), dispuse în jurul gurii, nărilor, pleoapelor, denumită lentigioza periorificială
  • tenul prezintă o coloraţie caracteristică: brun-cenuşie, metalică

4. Faciesul în hemocromatoză (diabet zaharat)

  • tenul prezintă o coloraţie caracteristică: brun-cenuşie, metalică

Faciesul în boli renale

1. Faciesul în sindromul nefrotic

  • paloare şi edem al fetei şi pleoapelor, cu îngustarea fantei palpebrale

2. Faciesul în insuficienţa renală

  • Palid-gălbui murdar (paloare + pigmentare prin urocromi depozitaţi tegumentar)
  • intâlnit in stadiul uremic [3]

Faciesul în bolile respiratorii

1. Facies adenoidian

  • lărgirea piramidei nazale, ştergerea şanţului nazo-genian, gură întredeschisă
  • intâlnit la copiii cu vegetaţii adenoide

2. Faciesul în bronhopneumoniile cronice obstructive (BPOC)

2.1. Caracteristic emfizemului:
  • faţă rozie: „pink puffer”
2.2. Caracteristic bronşitei:
  • „blue bloater” sau „scumbie albastră” – cianoză intensă a pomeţilor şi buzelor, exoftalmie şi congestie conjunctivală

3. Facies ftizic

  • pomeţi vultuoşi, facies supt, transpirat, pământiu
  • intâlnit în tuberculoza cavitară

4. Facies vultuos

  • facies congestiv cu roseţa pometului de partea bolnavă
  • caracteristic pneumoniei [1][3]

Faciesul în boli de sânge

1. Faciesul în icterul hemolitic congenital

  • Coloraţie palid gălbuie (anemie + icter), modificări craniane

2. Faciesul în anemia Biermer

  • Paloarea datorată anemiei şi icterul datorat hemolizei precursorilor seriei eritrocitare determină culoarea galben-pai

3. Faciesul în poliglobulie

  • Coloraţie roşie-violacee [1][3]

Faciesul în bolile infecţioase

1. Facies de „paiaţă”

  • apare un aspect pătat datorită erupţiei eritematoase şi congestiei mucoasei conjunctivale - plângăreţ
  • întâlnit în rujeolă

2. Facies în sifilisul congenital

  • triada Hutchinson: nas în şa, înfundat la bază, cheratită interstiţială, incisivi prost implantaţi, cu striaţii pe suprafaţa lor [1]

Faciesul în sindroame genetice şi dismetabolice

1. Facies de „dog”

  • aspectul pielii care atârnă în falduri datorită degenerescenţei fibrelor elastice
  • întâlnit în „cutis laxa” sau dermatochelasia

2. Facies din gargoilism sau sindromul Hurler

  • trăsături grosolane, cu aspect monstrous –facies „Quasimodo”

3. Facies în sindromul Down (trisomia 21)

  • aspect mongoloid al feţei,
  • epicantus (repliu semilunar al pielii, aproape vertical şi de obicei simetric, care acoperă unghiul intern al ochiului, fără să adere la el)
  • fante palpebrale dispuse oblic
  • hipertelorism (alungirea distanţei dintre globii oculari)
  • prezenţa petelor albe iriene, cunoscute şi ca „pete Brushfield”

4. Facies în sindrom Turner

  • nas înfundat la bază
  • urechi jos implantate
  • comisuri bucale tracționate în jos - aspect de „gură de peşte”
  • pliuri cutanate latero-cervicale - „gât de sfinx”[1][3]

Faciesul în colagenoze

1. Faciesul în sclerodermie

  • asemănat chipurilor din icoanele bizantine, „mască de ceară”, „mumie”
  • tegumente îngroşate, lipsite de cute, întinse - buze subţiri

2. Faciesul în lupusul eritematos diseminat

  • erupţie eritemato-scuamoasă determinând o dispoziţie cu aspect „fluture”, la nivelul piramidei nazale şi obrajilor

3. Faciesul în dermatomiozită

  • culoare roşie-violacee a pleoapelor edemaţiate [1][2][3]

Există aşadar un număr destul de mare de boli în care faciesul este un element definitoriu pentru ghidarea către diagnostic.

Cunoscând în detaliu tipurile de faciesuri şi caracteristicile fiecăruia, un medic poate avea aptitudinea de a se ghida către un diagnostic în cazurile în care boala „se citeşte” pe chipul bolnavului.

Data actualizare: 15-05-2014 | creare: 11-02-2014 | Vizite: 26165

Forumul Boli de piele:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  mai multe discuții din Boli de piele
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK