Adaptarea mesajelor anti-fumat pentru alimentele ultraprocesate

Creșterea dramatică a consumului de alimente ultraprocesate (AUP) – produse bogate în zaharuri rafinate, grăsimi și sare, concepute pentru a fi hiperpalațabile și convenabile – a fost corelată cu epidemia globală de obezitate și boli metabolice. Deși campaniile de sănătate publică au încercat să reducă acest consum, abordările tradiționale centrate pe responsabilitatea individuală s-au dovedit ineficiente și chiar stigmatizante. În schimb, strategiile anti-fumat au avut succes în reducerea consumului de tutun, mai ales prin campanii axate pe criticarea industriei și expunerea manipulării comerciale. Un nou studiu testează dacă un cadru narativ similar ar putea funcționa și în cazul AUP.
Industria alimentară și industria tutunului prezintă asemănări remarcabile: ambele au folosit strategii de marketing agresive, inclusiv promovarea către tineri și minimalizarea riscurilor asociate produselor. Campania „truth” (adevăr) împotriva fumatului a fost un exemplu notabil de succes, reușind să modifice percepțiile publice prin dezvăluirea practicilor înșelătoare ale companiilor de tutun. Inspirați de acest model, studiul condus de Brown University, Drexel University și University of Liverpool a explorat dacă mesaje similare, axate pe manipularea industriei alimentare și dependența de AUP, pot modifica atitudinile tinerilor față de industria alimentară și pot crește sprijinul pentru politici de sănătate publică legate de obezitate.

Despre studiu

Studiul a inclus 1.160 de participanți, în principal studenți americani, care au fost randomizați să vizioneze unul dintre cinci videoclipuri de 1 minut, fiecare cu un mesaj diferit:

• Manipulare industrială + adicție alimentară
• Manipulare industrială + efecte asupra sănătății
• Responsabilitate individuală + adicție alimentară
• Responsabilitate individuală + efecte asupra sănătății
• Control (beneficiile lecturii)

După expunere, participanții au completat chestionare privind:

• atitudinea față de industria alimentară (adaptare a LMTS),
• sprijinul pentru politici legate de obezitate (SOPI-U),
• stigmatizarea externă și internă a greutății (AFA, WBIS-M),
• percepțiile asupra nocivității și adictivității AUP,
• motivația de a schimba comportamentul alimentar.

Rezultate

Atitudini față de industria alimentară

Mesajele care au combinat manipularea industriei și adicția alimentară au generat cele mai negative atitudini față de industria alimentară, comparativ cu grupul de control. Mesajele focalizate doar pe responsabilitatea individuală nu au influențat semnificativ aceste atitudini. Femeile au manifestat atitudini mai negative față de industrie decât bărbații, în special ca răspuns la mesajele axate pe manipularea industrială. Participanții cu orientare politică democrată au avut scoruri mai ridicate de neîncredere în industrie, dar efectele au fost prezente indiferent de apartenența politică.

Credințe despre practicile industriei

Mesajele centrate pe industrie (fie pe adicție, fie pe efecte asupra sănătății) au crescut semnificativ credințele negative despre practicile companiilor alimentare. În schimb, mesajele axate pe alegerea individuală nu au avut acest efect. Aceste rezultate sugerează că pentru a modifica percepțiile publice, este esențială evidențierea responsabilității structurale și comerciale a industriei.

Sprijin pentru politici privind obezitatea

Expunerea unică la mesaje nu a influențat semnificativ sprijinul pentru politicile de sănătate publică. Totuși, atitudinile și credințele negative față de industrie au fost corelate moderat cu un sprijin mai mare pentru aceste politici. Acest lucru sugerează că repetarea mesajelor sau intensificarea lor ar putea avea un impact indirect prin schimbarea percepțiilor de bază.

Stigmatizare legată de greutate

Studiul nu a identificat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește stigmatizarea externă sau internalizată legată de greutate. Aceste rezultate oferă speranța că mesajele critice la adresa industriei pot fi utilizate fără a adăuga stigmat suplimentar persoanelor cu obezitate.

Percepția riscurilor și dorința de schimbare

Toate tipurile de mesaje, în special cele axate pe adicție, au fost eficiente în:

• creșterea percepției privind nocivitatea alimentelor ultraprocesate,
• sporirea dorinței de a reduce consumul de AUP,
• convingerea privind potențialul adictiv al acestora.

În mod remarcabil, 98,9% dintre participanți au fost de acord că anumite persoane se pot „dependența” de junk food, ceea ce reflectă o largă acceptare a acestei idei în rândul tinerilor.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi promițătoare că mesajele inspirate din campaniile anti-fumat – în special cele care subliniază manipularea și potențialul adictiv al produselor ultraprocesate – pot modifica percepțiile tinerilor față de industria alimentară. Deși o singură expunere nu a influențat sprijinul pentru politici, schimbarea atitudinilor și credințelor poate constitui o etapă preliminară importantă.

Rezultatele sugerează că:

• Mesajele centrate pe industrie sunt mai eficiente decât cele care pun accent pe responsabilitatea individuală.
• Femeile și tinerii cu orientări politice democrate răspund mai favorabil acestor mesaje.
• Riscul de stigmatizare prin aceste mesaje pare redus, dar trebuie monitorizat pe termen lung.

Pentru o strategie eficientă de sănătate publică privind AUP, este necesară repetarea mesajelor, implicarea experților în comunicare și adaptarea mesajelor la grupuri țintă. Așa cum campaniile anti-fumat au dus la transformări sociale și reglementări stricte, un cadru narativ similar aplicat alimentelor ultraprocesate ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății publice.