Albirea părului, un posibil indicator al activării mecanismelor naturale de apărare împotriva cancerului de piele
Autor: Airinei Camelia

Publicat în revista Nature Cell Biology, studiul coordonat de profesoara Emi Nishimura È™i asistentul universitar Yasuaki Mohri de la Universitatea din Tokyo explorează mecanismele prin care celulele stem melanocitare răspund la diferite forme de stres genotoxic. Prin utilizarea unor metode avansate de urmărire in vivo È™i profilare transcriptomică la È™oareci, echipa a descifrat modul în care aceste celule pot urma destine opuse – fie epuizarea, fie expansiunea tumorală – în funcÈ›ie de tipul de leziune a ADN-ului È™i de semnalele provenite din microambientul tisular.
Celulele stem melanocitare sunt celule rezidente din foliculii piloÈ™i, responsabile de regenerarea ciclică a melanocitelor mature care produc pigmentul responsabil de culoarea pielii È™i a părului. De-a lungul vieÈ›ii, aceste celule sunt expuse constant la factori interni È™i externi care pot deteriora ADN-ul, contribuind astfel la procese precum îmbătrânirea È™i dezvoltarea cancerului. TotuÈ™i, modul în care celulele stem deteriorate influenÈ›ează sănătatea pe termen lung a È›esuturilor a rămas, până recent, neclar.
Studiile anterioare au arătat că deteriorările ADN-ului, cum ar fi rupturile duble ale catenei, pot induce senescenÈ›a celulară È™i pierderea capacității regenerative, însă conexiunea dintre aceste procese È™i transformarea malignă nu era pe deplin elucidată. Echipa lui Nishimura a explorat tocmai această intersecÈ›ie critică între îmbătrânirea celulară È™i oncogeneză.
Despre studiu
Folosind modele murine, cercetătorii au investigat comportamentul celulelor stem melanocitare în condiÈ›ii de diverse tipuri de leziuni ADN. Prin urmărirea pe termen lung a liniilor celulare È™i analiza expresiei genice, au descoperit două traiectorii distincte de răspuns:
- În cazul rupturilor duble de ADN, celulele stem melanocitare intră într-un proces numit diferenÈ›iere asociată senescenÈ›ei (seno-diferenÈ›iere). Acest fenomen, mediat de activarea căii p53–p21, determină diferenÈ›ierea ireversibilă È™i eliminarea acestor celule, ceea ce duce la albirea părului. DeÈ™i vizibil ca un semn de îmbătrânire, acest mecanism are un rol protector, eliminând celulele potenÈ›ial periculoase din folicul.
- În prezenÈ›a unor agenÈ›i carcinogeni precum 7,12-dimetilbenz(a)antracenul sau radiaÈ›ia ultravioletă B, celulele stem melanocitare reuÈ™esc să evite această cale protectoare, păstrându-È™i capacitatea de auto-reînnoire. Acest proces este susÈ›inut de secreÈ›ia ligandului KIT, atât din niÈ™a foliculară, cât È™i din epidermă, care inhibă seno-diferenÈ›ierea È™i favorizează expansiunea clonală – un pas esenÈ›ial spre melanom.
Analizele moleculare au arătat că această decizie de soartă celulară depinde nu doar de natura leziunii ADN-ului, ci È™i de semnalele de microambient, inclusiv cele implicate în metabolismul acidului arahidonic. Astfel, acelaÈ™i tip de celulă stem poate alege între două direcÈ›ii opuse: epuizare protectoare sau expansiune oncogenică.
Rezultate și implicații
Rezultatele studiului oferă o nouă perspectivă asupra modului în care îmbătrânirea È™i cancerul reprezintă feÈ›e ale aceleiaÈ™i monede biologice. Albirea părului, adesea percepută drept un semn benign al îmbătrânirii, reflectă de fapt o strategie fiziologică de eliminare a celulelor cu ADN deteriorat, prevenind astfel apariÈ›ia melanomului.
În schimb, atunci când acest proces de auto-protecÈ›ie este suprimat, fie prin expunere la carcinogeni, fie prin semnale de nișă aberante, celulele stem melanocitare pot persista în ciuda deteriorării genomice È™i pot suferi transformări maligne. Astfel, mecanismele care cauzează albirea părului È™i cele care declanÈ™ează cancerul cutanat sunt profund interconectate.
Autorii propun conceptul de „senoliză naturală” – eliminarea controlată a celulelor stem afectate – ca un proces de menÈ›inere a homeostaziei tisulare. Identificarea circuitelor moleculare care controlează acest echilibru între epuizare È™i expansiune oferă o nouă bază conceptuală pentru înÈ›elegerea legăturii dintre îmbătrânire È™i cancer.
Concluzii
Studiul demonstrează că destinele celulelor stem melanocitare – expansiunea versus epuizarea – sunt guvernate de interacÈ›iunea complexă dintre tipul de stres genotoxic È™i semnalele microambientale. Această bifurcaÈ›ie a soartei celulare explică de ce fenomene aparent opuse, precum albirea părului È™i melanomul, pot avea origini comune la nivel molecular.
Prin urmare, albirea părului nu previne cancerul, dar reprezintă o manifestare a unui mecanism protector de auto-curățare care elimină celulele potenÈ›ial dăunătoare. ÎnÈ›elegerea acestor procese deschide noi perspective pentru intervenÈ›ii terapeutice care ar putea stimula căile senoprotectoare fără a compromite regenerarea tisulară.
Image by wayhomestudio on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Duritatea apei și rolul ei în apariția eczemei
- Rocatinlimab – o nouă direcție terapeutică în dermatita atopică moderat-severă
- Un nou studiu dezvăluie un risc cardiovascular mai mare la pacienții cu vitiligo, subliniind nevoia de îngrijire proactivă
- 73% dintre cremele de protecție solară nu sunt eficiente sau conțin ingrediente dăunătoare
- Diagnostic melanom malign coroid operat, ce se intampla mai departe?
- Operatie melanom
- Melanom malign gradul 3
- Melanom malign
- Cancer piele
- Melanomul malign al pielii
- Melanom malign
- Papilom care își modifică culoarea - se transforma in melanom?
- S100 crescut