Alimentele cu „microbi vii” în dietă și markerii cardiometabolici

Un studiu realizat la The University of Newcastle (New South Wales, Australia) și publicat în Nutrition Research în ianuarie 2026 a analizat relația dintre consumul alimentar de produse estimate a conține microbi vii și indicatori cardiometabolici și inflamatori la adulți australieni. Cercetarea arată că un aport mai frecvent de alimente încadrate ca având conținut mediu–ridicat de microbi vii se asociază cu valori mai mici ale greutății, indicelui de masă corporală și circumferinței taliei, precum și cu insulină plasmatică mai mică și colesterol HDL mai mare.

Rezumat (idei principale)

• Autorii au creat o bază de date care clasifică alimente și băuturi uzuale din Australia după conținutul estimat de microbi vii (măsurat conceptual ca unități formatoare de colonii per gram, CFU/g).

• Clasificarea a fost aplicată pe >200 de coduri alimentare din baza AUSNUT (AUStralian Food and NUTrient database), aliniate la itemii din Australian Eating Survey – chestionar de frecvență alimentară.

• Analiza transversală pe 58 de adulți sănătoși a arătat asocieri între aportul de alimente mediu/ridicat în microbi vii și markeri cardiometabolici mai favorabili:

  • Greutate: asociere inversă (P = .008)

  • Indice de masă corporală: asociere inversă (P = .005)

  • Circumferința taliei: asociere inversă (P < .001)

  • Insulină plasmatică: asociere inversă (P = .001)

  • Colesterol HDL: asociere pozitivă (P < .001)

• Nu s-au observat asocieri semnificative cu glicemia a jeun, colesterol total, colesterol LDL, non-HDL, trigliceride sau TNF-α (tumor necrosis factor-alpha).

• Pentru interleukina 6 (IL-6) și proteina C reactivă (CRP) s-au văzut corelații în analizele neajustate, dar nu au rămas semnificative în modelele ajustate.

Context

„Microbii vii” (live microbes) sunt prezenți natural în numeroase alimente consumate frecvent, în special în:

• fructe și legume crude (mai ales când sunt consumate necojite),

• alimente fermentate (definite ca produse obținute prin creștere microbiană dorită și conversii enzimatice),

• probiotice (microorganisme vii care aduc beneficii gazdei când sunt consumate în cantități adecvate).

Un reper important în domeniu este metoda propusă de Marco și colab., care a clasificat alimentele în trei trepte de densitate microbiană estimată:

• scăzut: <10⁴ CFU/g

• mediu: 10⁴–10⁷ CFU/g

• ridicat: >10⁷ CFU/g

Această abordare a fost utilizată ulterior în mai multe analize, în special pe eșantioane americane (inclusiv NHANES). În textul studiului sunt menționate:

• o asociere între aportul mai mare de alimente estimate a conține microbi vii și scăderea mortalității totale și cardiovasculare într-o cohortă mare din Statele Unite (35.299 adulți, urmărire mediană 9,67 ani),

• o analiză în care grupul cu aport „ridicat” a avut prevalență mai mică a bolilor cardiovasculare, cu odds ratio 0,70 (interval de încredere 95%: 0,55–0,88; P < .05),

• rezultate din NHANES în care o creștere de 100 g/zi de alimente „cu microbi” s-a asociat cu modificări favorabile pentru mai mulți markeri (inclusiv tensiune arterială, insulină, circumferința taliei, indice de masă corporală și colesterol HDL).

În acest context, studiul australian urmărește să umple un gol: nu existau până acum estimări cantitative ale consumului de alimente potențial bogate în microbi vii în populația australiană, folosind o metodă standardizată.

Despre studiul actual

Design și obiective

Studiul are două obiective principale:

• Dezvoltarea unei baze de date pentru estimarea și clasificarea conținutului de microbi vii în alimente și băuturi comune din Australia, compatibilă cu datele din Australian Eating Survey – chestionar de frecvență alimentară.

• Aplicarea acestei baze de date într-o analiză exploratorie pentru a evalua relația dintre aportul alimentar estimat de microbi vii și:

  • indicatori cardiometabolici: indice de masă corporală, circumferința taliei, tensiune arterială, glicemie a jeun, insulină a jeun, colesterol total, colesterol LDL, colesterol HDL, trigliceride;

  • markeri inflamatori: interleukina 6 (IL-6), proteina C reactivă (CRP), TNF-α.

Ipoteza explicită: un consum mai mare de alimente cu conținut mediu/ridicat estimat de microbi vii se asociază cu indicatori cardiometabolici mai buni.

Clasificarea alimentelor după „microbi vii”

Autorii au adaptat metoda existentă la contextul australian:

• Clasificarea a fost realizată prin consens de patru dieteticieni calificați (menționați în articol).

• Categoriile au fost definite astfel:

  • Scăzut: <10⁴ CFU/g (de regulă alimente gătite/pasteurizate)

  • Mediu: 10⁴–10⁷ CFU/g (de exemplu, fructe/legume crude consumate necojite)

  • Ridicat: >10⁷ CFU/g (de exemplu, alimente fermentate nepasteurizate, precum iaurtul, în ipoteza existenței culturilor vii)

Reguli de agregare pentru întrebările din chestionar

Pentru că un singur item din chestionar putea include mai multe alimente, autorii au aplicat reguli:

• dacă două alimente contribuiau egal, s-a folosit o „medie” a categoriei (de exemplu scăzut + ridicat → mediu);

• dacă o categorie cântărea mai mult în item (de exemplu 70%), absent alt criteriu, itemul primea acea categorie;

• la ponderi egale, se alegea categoria alimentului considerat mai frecvent consumat (exemplu discutat: măr necojit vs măr decojit).

Particularități importante

• Fructele și legumele crude și necojite au fost încadrate ca mediu, iar variantele gătite, decojite sau conservate ca scăzut.

• Cheddar a fost încadrat ca mediu, alte tipuri de brânzeturi ca scăzut.

• Din cauza numărului mic de produse „ridicat”, autorii au combinat mediu + ridicat într-o categorie analizată frecvent: Med/Hi-LM (mediu/ridicat).

• Practic, după agregarea itemilor din chestionar, singurul aliment „ridicat” rămas ca atare a fost iaurtul.

Participanți și recrutare

• Analiză transversală (cross-sectional) pe date de bază dintr-un studiu mai amplu.

• Recrutare: regiunea Newcastle, New South Wales, între septembrie 2019 și martie 2020, prin comunicate, fluturași și media locală.

• Criterii de includere: adulți (≥18 ani), greutate stabilă (±4 kg în ultimele 2 luni), acces la internet, posibilitatea de a se prezenta la Universitate pentru măsurători.

• Excluderi: sarcină/alăptare/încercare de concepție, dispozitive electronice implantabile (pacemaker, implant cohlear), medicații/suplimente care afectează rata metabolică/greutatea/echilibrul hidric, alergii/intoleranțe alimentare, claustrofobie, boli cronice semnificative (exemple: insuficiență cardiacă, boală renală, boală hepatică).

• Au fost recrutați 60; 2 au fost excluși (lipsă probe de sânge și măsurători), rămânând 58 pentru analize.

• Etică: aprobat de The University of Newcastle Human Research Ethics Committee (H-2019-0147). Raportare conform STROBE-NUT.

Evaluarea dietei

• Instrument: Australian Eating Survey (chestionar semiquantitativ de frecvență alimentară), cu 135 întrebări (120 despre frecvența consumului pe ultimele 3–6 luni).

• Scala de răspuns: de la „niciodată” până la „7 ori pe zi”.

• Porții standard: derivate din National Nutrition Survey.

• Analiza aporturilor nutriționale: folosind baza AUSNUT 2011–2013.

Măsurători antropometrice și tensiune arterială

• Greutate/înălțime/circumferința taliei măsurate la vizită; indicele de masă corporală calculat.

• Compoziția/greutatea: dispozitiv InBody 270.

• Tensiune arterială: aparat automat; două măsurători, medie; dacă variația depășea pragurile (sistolică >5 mmHg sau diastolică >10 mmHg), se făcea a treia măsurare și se folosea media celor mai apropiate două.

Analize de laborator

• Recoltare sânge venos după post de 8 ore, la un serviciu acreditat (NSW Health Pathology North, University of Newcastle).

• Markeri inflamatori în plasmă:

  • IL-6 și TNF-α prin truse de tip enzyme-linked immunosorbent assay cu sensibilitate înaltă,

  • CRP prin metodă similară, conform specificațiilor producătorului.

• Stocare probe: −80°C până la analiză.

Statistică

• Distribuție verificată cu testul Kolmogorov–Smirnov; datele au fost „skewed”, astfel s-au folosit teste neparametrice.

• Diferențe pe subgrupuri: Mann–Whitney U și Kruskal–Wallis (gen, etnie, fumat).

• Relații dietă–markeri:

  • corelație Spearman (inclusiv reprezentare tip heatmap),

  • apoi regresie weighted least squares (WLS), cu ajustare pentru gen, status de fumător și energie (kJ).

• Într-un model (IL-6) s-a considerat că WLS a fost supraadjustat, astfel autorii au prezentat o regresie liniară ajustată.

Rezultate

1) Cum arată „baza de date” a microbiilor vii în alimente (AUSNUT + chestionar)

Pentru construirea bazei:

• Au fost clasificate peste 200 de itemi alimentari din AUSNUT în 19 subgrupuri.

• Distribuția pe categorii (în baza inițială):

  • Scăzut: n = 226 itemi. Cele mai frecvente grupuri:

    • legume: 22,6%

    • produse/categorii pe bază de cereale: 13,3%

    • carne/pasăre/vânat: 11,1%

  • Mediu: n = 21 itemi:

    • fructe: 57,1%

    • legume: 28,6%

    • produse lactate: 14,3%

  • Ridicat: n = 2 (iaurt și smântână)

• Alimente fermentate: 5 itemi (3 mediu: două tipuri de iaurt înghețat și cheddar; 2 ridicat). Toate în grupul „Milk products and dishes”.

După agregarea pentru întrebările din chestionar:

• au existat 8 întrebări care combinau alimente din categorii diferite, rezolvate prin criteriile de ponderare;

• în final, singurul aliment încadrat clar ca ridicat a rămas iaurtul.

2) Cine au fost participanții (n = 58)

Date disponibile:

• pentru indicatori demografici, dietă, antropometrie și markeri cardiometabolici: 58 participanți

• pentru markeri inflamatori: 48 participanți

Profil:

• 69% femei (40/58)

• etnie (n = 57):

  • caucazian: 49 (85,96%)

  • asiatic: 5 (8,77%)

  • mixt: 2 (3,51%)

  • alte etnii: 1 (1,75%)

• fumători:

  • nefumători: 54 (93,1%)

• vârsta: 38,16 ± 14,70 ani

• înălțime: 169,9 ± 8,55 cm

• greutate: 75,77 ± 18,51 kg

• indice de masă corporală: 26,18 ± 5,61 kg/m²

• circumferința taliei: 86,65 ± 15,13 cm

• tensiune arterială:

  • sistolică (centrală): 112,00 ± 11,46 mmHg

  • diastolică (centrală): 71,25 ± 8,80 mmHg

Markeri metabolici (n = 57):

• insulină: 7,25 ± 4,21 mU/L

• glicemie: 4,67 ± 0,49 mmol/L

• colesterol total: 4,88 ± 1,12 mmol/L

• trigliceride: 1,05 ± 0,59 mmol/L

• colesterol LDL: 2,79 ± 0,99 mmol/L

• colesterol HDL: 1,61 ± 0,44 mmol/L

• colesterol non-HDL: 3,27 ± 1,14 mmol/L

• raport colesterol total/HDL: 3,24 ± 1,16

Markeri inflamatori (n = 48):

• IL-6: 1,56 ± 1,24 pg/mL

• TNF-α: 0,98 ± 0,34

• CRP: 2,68 ± 2,99 mg/L

3) Cât au consumat participanții din fiecare categorie de alimente cu microbi vii (g/zi și energie)

Consumul raportat (medie ± deviație standard):

• Scăzut: 1902,95 ± 634,53 g/zi

  • energie: 7476,1 ± 2443,66 kJ/zi, adică 89,69 ± 4,93% din energia totală

  • număr de alimente diferite: 67,71 ± 15,07

• Mediu: 253,61 ± 143,94 g/zi

  • energie: 667,17 ± 346,04 kJ/zi, adică 8,09 ± 4,56%

  • număr de alimente diferite: 9,88 ± 1,52

• Ridicat: 50,25 ± 55,9 g/zi

  • energie: 195,58 ± 217,59 kJ/zi, adică 2,22 ± 2,31%

  • număr de alimente diferite: 0,81 ± 0,4

• Mediu + ridicat (Med/Hi): 303,86 ± 166,39 g/zi

  • energie: 862,75 ± 454,64 kJ/zi

  • număr de alimente diferite: 10,69 ± 1,69

• Fermentate: 66,59 ± 60,48 g/zi

  • energie: 448,82 ± 365,89 kJ/zi

  • număr de alimente diferite: 2,67 ± 1,19

Diferențe pe subgrupuri (din informațiile raportate în text):

• bărbații au consumat mai mult din categoria „scăzut” decât femeile: 2258,73 vs. 1742,85 g/zi (P < .05)

• nefumătorii au consumat mai mult din categoria Med/Hi decât fumătorii (menționat ca semnificativ statistic în tabel suplimentar).

4) Asocieri dietă–markeri: corelații și regresii ajustate

Corelații Spearman (analize exploratorii)

Modelul general descris:

• categoria scăzut: asociere pozitivă cu tensiunea arterială sistolică și diastolică.

• categoria mediu și Med/Hi: asocieri negative cu:

  • greutate,

  • indice de masă corporală,

  • circumferința taliei,

  • insulină a jeun,
    și asocieri pozitive cu colesterolul HDL.

• categoria „fermentate” și „ridicat”: asociere negativă cu insulină și pozitivă cu colesterol HDL (menționat cu praguri de semnificație P < .05 și P < .01, în descrierea figurii).

• fără corelații observate cu:

  • glicemie a jeun,

  • colesterol total,

  • trigliceride,

  • colesterol LDL,

  • colesterol non-HDL.

Pentru inflamație:

• aportul din mediu și Med/Hi s-a corelat invers cu:

  • IL-6 (P < .05 și P < .01, respectiv),

  • CRP (P < .05).

• fără corelație cu TNF-α.

Regresii weighted least squares (WLS) ajustate (rezultatele „cheie”)

Modelele au fost ajustate pentru gen, fumat și energie (kJ).

Aport Med/Hi și markerii cardiometabolici (Tabelul 3)

Interpretarea tehnică: coeficientul B reprezintă schimbarea așteptată în marker pentru fiecare unitate de creștere a aportului (modelat ca variabilă continuă, g/zi), iar beta standardizat sugerează mărimea efectului relativ în termeni standardizați.

Asocieri semnificative:

• Greutate (kg)

  • Adjusted R² = 0,406

  • B = −0,014, eroare standard 0,005

  • beta = −0,334

  • P = .008

• Indice de masă corporală (kg/m²)

  • Adjusted R² = 0,348

  • B = −0,005, eroare standard 0,002

  • beta = −0,416

  • P = .005

• Circumferința taliei (cm)

  • Adjusted R² = 0,507

  • B = −0,023, eroare standard 0,004

  • beta = −0,679

  • P < .001

• Insulină (mU/L)

  • Adjusted R² = 0,314

  • B = −0,009, eroare standard 0,003

  • beta = −0,425

  • P = .001

• Colesterol HDL (mmol/L)

  • Adjusted R² = 0,756

  • B = 0,001, eroare standard 0,000

  • beta = 0,311

  • P < .001

Asocieri nesemnificative după ajustare:

• IL-6 (pg/mL)

  • Adjusted R² = 0,077

  • B = −0,001, eroare standard 0,001

  • beta = −0,186

  • P = .299

  • Notă: autorii precizează că modelul WLS a fost „over-adjusted”, deci au prezentat o regresie liniară ajustată.

• CRP (mg/L)

  • Adjusted R² = 0,123

  • B = −0,003, eroare standard 0,002

  • beta = −0,331

  • P = .111

Aport „scăzut” și tensiunea arterială (Tabelul 4)

• Tensiune arterială sistolică (SBP)

  • Adjusted R² = 0,233

  • B = 0,012, eroare standard 0,004

  • beta = 0,639

  • P = .002

• Tensiune arterială diastolică (DBP)

  • Adjusted R² = 0,072

  • B = 0,005, eroare standard 0,003

  • beta = 0,366

  • P = .072 (nesemnificativ statistic)

Interpretare clinică și discuție (pe baza discuției autorilor)

Ce sugerează asocierea cu adipositatea și insulina?

Consumul mai mare de alimente încadrate ca mediu/ridicat în microbi vii (dominant: fructe, legume și iaurt) s-a asociat cu:

• mai puțină adipositate centrală (circumferința taliei) și

• insulină mai mică,

două elemente compatibile cu un profil de risc cardiometabolic mai bun. În plus, asocierea cu colesterol HDL mai mare este relevantă deoarece HDL scăzut este considerat factor de risc cardiovascular.

Autorii includ în discuție o estimare din literatura citată în articol: fiecare creștere cu 1 mg/dL a HDL ar putea reduce riscul de evenimente cardiovasculare cu 2–3% (prezentată ca estimare în textul lucrării). Tot autorii subliniază că sunt necesare studii intervenționale pentru a evalua cauzalitatea.

De ce nu apare o asociere cu glicemia a jeun?

O explicație propusă: homeostazia glucozei este strâns reglată; îmbunătățirile dietetice ar putea reduce insulina înainte de a modifica glicemia a jeun.

Inflamație: de la semnal în corelații la „dispariție” după ajustare

Deși în corelațiile Spearman apar legături inverse între aportul mediu/mediu-ridicat și IL-6/CRP, după ajustarea pentru covariabile efectele nu rămân semnificative. Autorii sugerează inclusiv probleme de modelare (supraadjustare/multicoliniaritate) pentru IL-6.

Mecanisme posibile propuse (fără a fi demonstrate aici)

Autorii discută mai multe piste:

• efecte atribuite probioticelor asupra greutății și compoziției corporale (dar aici aportul probiotic e practic limitat la iaurt);

• rolul acizilor grași cu lanț scurt (short chain fatty acids), produși în colon din fermentarea fibrelor (fructe/legume), cu potențiale efecte metabolice și antiinflamatorii;

• aportul de vitamine, minerale și fitocompuși din fructe/legume, cu rol antioxidant și antiinflamator.

Puncte forte și limite (așa cum reies din studiu)

Puncte forte

• Bază de date nouă pentru alimente australiene, aliniată la un chestionar validat.

• Măsurători obiective: antropometrie și analize biochimice.

• Evaluare dietetică printr-un instrument validat pentru adulți.

Limite importante

• Conținutul de microbi vii este estimat, nu măsurat direct în produsele consumate.

• Categoria „ridicat” a fost extrem de restrânsă; după agregare, iaurtul a rămas practic singurul aliment „ridicat”.

• Eșantion mic (n = 58) și distribuție dezechilibrată pe sexe (69% femei) → generalizabilitate limitată.

• Participanții au raportat consumuri de fructe/legume mai mari decât populația generală australiană, ceea ce poate influența estimările.

• Design transversal: nu permite inferență cauzală.

• Posibilă confuzie reziduală (autorii menționează variabile precum activitatea fizică, alcool, indicatori socioeconomici).

Concluzie

Într-un eșantion de adulți australieni sănătoși, un aport mai mare de alimente încadrate ca având conținut mediu/ridicat estimat de microbi vii s-a asociat cu greutate mai mică, indice de masă corporală mai mic, circumferință a taliei mai mică, insulină mai mică și colesterol HDL mai mare, după ajustarea pentru gen, fumat și energie. În același timp, datele sunt exploratorii, bazate pe estimări și pe un eșantion redus, astfel încât mesajul practic rămâne unul de asociere, nu de cauzalitate, iar următorul pas logic este validarea prin studii longitudinale și intervenționale.