Menționarea caloriilor pe etichetă poate ajuta oamenii să aleagă alimente și băuturi alcoolice cu mai puține calorii

Supra-consumul alimentar și orice nivel de consum de alcool cresc riscul de boli netransmisibile, astfel încât se caută modalități de reducere a aportului caloric. Etichetarea (indicare valorică a energiei) pe produse, meniuri sau ambalaje a fost mult timp propusă ca soluție potențială, însă dovezile rămân incerte. Studiul condus de cercetători de la UCL, Universitatea Bath Spa, Universitatea din Cambridge și Universitatea din Oxford reprezintă o actualizare a unei revizuiri Cochrane din 2018, extinzând aria de căutare și reevaluând datele pentru a determina dacă etichetarea calorică are un efect real asupra selecției ori consumului alimentelor și băuturilor alcoolice.
Cercetătorii au efectuat o căutare amplă în baze de date academice, literatură gri și registre de studii clinice până la 2 august 2021 (cu o căutare suplimentară în 2023, neintegrată încă în această versiune). Au fost acceptate studii randomizate, studii cu serii cronologice întrerupte și studii comparativ-controlate înainte-după, cu condiția să fi măsurat obiectiv selecția (cu sau fără achiziție) sau consumul alimentar în contexte reale, laboratoare naturalistice ori laboratoare standard.

După analizarea riscului de eroare metodologică și aplicarea gradării gradE pentru calitatea probelor, au fost incluse 25 de studii. Majoritatea s-au desfășurat în restaurante, cantine și supermarketuri, vizând în principal efectul etichetelor calorice plasate pe meniuri, tăblițe de meniu ori ambalaje. 24 dintre studii au fost realizate în țări cu venituri ridicate, în special sua și Regatul Unit.

Rezultate privind alimentele nealcoolice

Două aspecte majore au fost măsurate: selecția/procurarea (câte calorii conțin produsele alese sau cumpărate) și consumul (câte calorii sunt efectiv ingerate). Pentru selecția alimentelor, 16 studii randomizate (19 comparații, aproximativ 9850 de participanți) sugerează o mică scădere a energiei selectate, cu un efect standardizat de −0,06 (interval de încredere 95% între −0,08 și −0,03). Convertit la o masă medie de 600 kcal, scăderea estimată este de aproximativ 11 kcal (1,8%). Aceste date sunt considerate „de înaltă certitudine”, iar includerea doar a studiilor cu risc scăzut de eroare sau doar a celor ce măsoară procurarea efectivă nu schimbă semnificativ rezultatele.

Pentru consum, opt studii randomizate (10 comparații, 2134 de participanți) indică o scădere potențial mai mare (−0,19), ceea ce echivalează cu aproximativ 35 kcal mai puțin consumați dintr-o masă de 600 kcal (o reducere de 5,9%). Totuși, autorii clasifică această estimare ca având certitudine „redusă” datorită numărului mai mic de studii și altor factori metodologici. Rămâne totuși relevant că ambele direcții arată un efect mic, dar consecvent, al etichetării calorice.

Rezultatele privind băuturile alcoolice

Doar două studii au vizat în mod expres etichetarea calorică pentru alcool, fiind însă incluse și informații despre etichetarea alimentelor. Rezultatele sunt inconcludente, cu intervale de încredere largi și efecte heterogene care nu permit formularea unei concluzii ferme. Autorii subliniază că dovezile pentru alcool sunt „de certitudine foarte scăzută” și că sunt necesare cercetări suplimentare bine concepute.

Concluzii ale autorilor

În ansamblu, actuala revizuire sugerează că etichetarea calorică pentru alimente și băuturi nealcoolice poate duce la o mică scădere a energiei selectate sau consumate, scădere care, aplicată pe scară largă, ar putea avea efecte non-neglijabile asupra sănătății populației. Pentru consumul efectiv, efectul pare similar, deși certitudinea probelor e mai mică. În schimb, în cazul etichetării băuturilor alcoolice, nu există încă suficiente date pentru a stabili vreun efect.

Autorii recomandă efectuarea unor studii suplimentare de înaltă calitate, în special pentru a evalua dacă efectul etichetării variază cu statutul socio-economic și cum se extind aceste concluzii la alte contexte (de exemplu, reacțiile industriei sau posibile efecte adverse individuale). Concluzia principală rămâne că, deși impactul aparent este redus, etichetarea calorică a alimentelor ar putea, la nivel de populație, contribui la scăderea aportului energetic și la diminuarea riscurilor pentru sănătate, în timp ce efectul asupra alcoolului rămâne insuficient documentat.