Arterioscleroza
Autor: Dr. Purtan Teodora
Arterioscleroza este o afecÈ›iune vasculară caracterizată prin îngroÅŸarea ÅŸi alterarea elasticității pereÈ›ilor arterelor.
În funcÈ›ie de vasele de sânge afectate ÅŸi de particularitățile bolnavilor la care această afecÈ›iune poate apărea, pot fi descrise mai multe forme de arterioscleroză:
- Arterioscleroza ateromatoasă, cel mai frecvent întâlnită în practica medicală, caracterizată prin afectarea arterelor coronare ÅŸi cerebrale
- Arterioscleroza nonateromatoasă, caracterizată prin fibrozarea valvei aortice şi a principalelor ramuri ale acesteia
- Arterioscleroza hialină, care presupune afectarea arterelor de dimensiuni reduse ÅŸi a arteriolelor bolnavilor diagnosticaÈ›i cu diabet zaharat; boala se caracterizează prin îngroÅŸarea hialină a pereÈ›ilor arterelor, proces care va determina ulterior degenerarea pereÈ›ilor arteriali ÅŸi apariÈ›ia ischemiei.
- Arterioscleroza hiperplazică este întâlnită în rândul bolnavilor cunoscuÈ›i din antecedente cu hipertensiune arterială ÅŸi se caracterizează prin îngroÅŸarea pereÈ›ilor arterelor, îngustarea lumenului arterial ÅŸi depunerea unui material fibros la nivelul pereÈ›ilor arteriali care va determina necroza acestora din urmă.
- Arterioscleroza Monckberg este întâlnită frecvent în rândul persoanelor cu vârstă de peste 50 de ani ÅŸi se caracterizează prin sclerozarea, iar mai apoi calcificarea stratului medial aflat în componenÈ›a pereÈ›ilor arteriali. [1], [2]
Cauze ÅŸi factori de risc
În cazul arteriosclerozei ateromatoase, hialine, hiperplazice ÅŸi Monckberg, factorul etiologic principal care determină apariÈ›ia arteriosclerozei sunt ateroamele, aspecte patologice cunoscute ÅŸi sub denumirea de plăci de aterom, în componenÈ›a cărora se găsesc un număr crescut de lipide, elemente aflate în componenÈ›a structurii vasculare (precum È›esut conjunctiv sau celule musculare netede) ÅŸi celule inflamatorii.
În cazul arteriosclerozei nonateromatoase, factorul etiologic principal este reprezentat de senescență sau procesul fiziologic de îmbătrânire a È›esuturilor din organism, proces care la rândul său determină apariÈ›ia fibrozării tisulare specifice vârstelor înaintate.
De asemenea, pot fi descrişi anumiți factori de risc a căror prezență poate favoriza apariția arteriosclerozei. Aceşti factori de risc sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice:
- Hipercolesterolemia
- Hipertrigliceridemia
- Hiperhomocisteinemia
- Dislipidemia
- Hipertensunea arterială
- Diabetul zaharat
- Hiperinsulinemia
- Insuficiența renală
- Infecția cu diferiți agenți patogeni, precum Chlamydia pneumoniae, Helicobacter pylori, virusul HIV
- Obezitatea
- Statusul protrombotic (precum creÅŸterea valorilor în sânge a inhibitorului factorului activator al plasminogenului, hiperfibrinogenemia)
- Fumatul
- Consumul de alcool
- Sedentarismul
- Istoric familial de arterioscleroză
- Vârsta
- Sexul masculin. [1], [2], [3], [4]
Semne ÅŸi simptome clinice
Asemenea oricărei alte afecÈ›iuni, arterioscleroza prezintă în evoluÈ›ie o fază incipientă, asimptomatică ÅŸi o fază clinic manifestă.
Faza asimptomatică a arteriosclerozei prezintă o durată variabilă, în funcÈ›ie de particularitățile fiecărui organism, în anumite cazuri prezentând o evoluÈ›ie de vreo câÈ›iva zeci de ani.
Faza simptomatică a bolii se caracterizează prin apariția următoarelor manifestări clinice:
- Manifestări clinice specifice anginei pectorale stabile (de efort): durere precordială cu caracter constrictiv, care cedează la repaus; anxietate, senzaÈ›ia de greutate în piept după efectuarea efortului fizic, jenă precordială, durere în epigastru cu iradiere retrosternală, dispnee, slăbiciune musculară, eructaÈ›ii, stări prelipotimice
- ClaudicaÈ›ie intermitentă (care reprezintă o durere musculară localizată la nivelul muÅŸchilor gambei, asemanătoare crampei musculare, care apare în timpul efectuării unui efort fizic ÅŸi cedează la repaus; este o manifestare clinică specifică afecÈ›iunilor vaselor de sânge localizate în periferie
- Episoade de ischemie tranzitorie, caracterizate prin angină pectorală, dispnee, tahicardie, transpirații, extremități reci, stări de anxietate
- Manifestări clinice specifice anginei instabile: durere precordială cu caracter constrictiv, cu iradiere în braÈ›ul ÅŸi în umărul stâng sau în spate (interscapular), cu apariÈ›ie în repaus.
În cazul afectării unei artere cu funcÈ›ie deosebit de importantă în organism (precum aorta, una din arterele cerebrale), arterioscleroza ateromatoasă se poate manifesta din punct de vedere clinic prin apariÈ›ia unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.
De asemenea, în rândul persoanelor cu arterioscleroză ateromatoasă au fost înregistrate cazuri de moarte subită, în contextul unei boli lipsite de manifestări clinice. [1], [2], [3], [4]
Diagnostic
Diagnosticul de arterioscleroză se pune pe baza investigaÈ›iilor paraclinice efectuate (precum arteriografie, cateterizare, ultrasonografia Doppler, ecografie intravasculară, angioscopie, coronarografie, elastografie, imunoscintigrafie, scintigrafie venoasă, tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară), deoarece manifestările clinice apărute în cadrul acestei afecÈ›iuni pot fi întâlnite ÅŸi în cadrul a numeroase alte afecÈ›iuni cardiovasculare.
Diagnosticul diferențial al arteriosclerozei trebuie efectuat cu următoarele boli sau condiții patologice:
- Angina pectorală stabilă sau instabilă
- Pericardita acută
- Cardiomiopatia dilatativă
- Miocardita
- Embolia pulmonară
- Trombangeita obliterantă
- Hipertensiunea arterială
- Arterita temporară
- Hipercolesterolemia
- Boala Kawasaki
- Ischemia miocardului. [1], [2], [3], [4]
Tratament
Tratamentul administrat în cadrul arteriosclerozei presupune respectarea unor măsuri igieno-dietetice ÅŸi tratament medicamentos, patogenic, etiologic ÅŸi simptomatic.
Regimul igieno-dietetic presupune respectarea următoarelor aspecte:
- Scăderea ÅŸi chiar renunÈ›area la produsele alimentare bogate în grăsimi ÅŸi carbohidraÈ›i
- Aport crescut de fibre alimentare, fructe, legume
- Renunțarea la fumat şi la consumul de alcool
- Combaterea sedentarismului prin respectarea unui program de activități fizice regulate
- Scăderea în greutate, în cazul persoanelor supraponderale sau obeze
- Modificarea stilului de viață (respectarea orelor de somn, evitarea exceselor alimentare).
Tratamentul patogenic presupune combaterea factorilor de risc, care prin prezență pot facilita apariția arteriosclerozei. Astfel:
- Se recomandă combaterea hipertensiunii arteriale prin administrarea medicației specifice: diuretice (precum Furosemid, Spironolactonă, Hidroclorotiazidă, etc.), blocanți ai canalelor de calciu (precum Diltiazem, Nifedipin, Verapamil), inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (precum Captopril, Lisinopril, Ramipril, Enalapril), beta-blocante (precum Metoprolol, Bisoprolol, Atenolol, Propanolol, Labetalol), blocanția alfa-adrenergici (precum Prazosin, Terazosin).
- Corectarea dislipidemiilor se poate realiza prin administrarea de statine hipolipemiante (precum Atorvastatină, Rosuvastatină, Simvastatină) şi fibrați (precum Clofibrat, Fenofibrat, etc.).
- În caz de diabet, se recomandă administrarea tratamentului specific cu preparate medicamentoase care conÈ›in insulină: insulină cu acÈ›iune rapidă (Actrapid, Velosuline, Humulin), insulină intermediară (Insulatard, Monotard), insulină cu mecanism de acÈ›iune prelungit (Ultratard), etc.
- InfecÈ›ia ciu Helicobacter pylori poate fi tratată prin administrarea antibioterapiei cu cu Omeprazol în asociere cu Amoxicilină ÅŸi Claritromicină sau Omeprazol în asociere cu Amoxicilină ÅŸi Metronidazol.
- În cazul bolnavilor infectaÈ›i cu virusul HIV se indică iniÈ›ierea tratamentului specific cu medicamente antiretrovirale.
Tratamentul etiologic în arterioscleroză presupune administrarea de antiagregante plachetare, precum Aspirina sau Clopidogrelul. Aceste medicamente împiedică depunerea ateroamelor la nivelul pereÈ›ilor vaselor de sânge.
Tratamentul chirurgical în arterioscleroză presupune efectuarea unei angioplastii cu montarea unui stent la nivelul vasului de sânge afectat. [1], [2], [3], [4]
- Nu ne cunoaste, o striga doar pe mama ei moarta, nu mai mananca, nu mai bea nici apa...
- Ateroscleroza - tratament?
- AVC și ASC
- Tratamentul cu Sortis e obligatoriu?
- Neurologie - rezultat CT cerebral
- Ateroscleroza
- Infarct miocardic
- Ateroscleroza a aortei abdominale