Bolile la care ne expune consumul de alcool

Consumul de băuturi alcoolice, în special al celor cu o concentrație crescută de alcool, reprezintă un important factor de risc pentru numeroase afecțiuni cronice. Volumul mediu de alcool, modelele de consum și calitatea băuturilor alcoolice consumate au un impact cauzal asupra mortalității și morbidității asociate afecțiunilor cronice. Conform cercetărilor, consumul de alcool poate avea efecte dăunătoare asupra organismului uman, tulburările de consum reprezentând la nivel mondial cea de-a doua condiție de boală și invaliditate pentru bărbați. Clasificarea Internațională a Bolilor, sistemul proiectat și publicat de Organizația Mondială a Sănătății, include termenul alcool în numele sau definiția a mai bine de treizeci de afecțiuni cronice. (1) (2)

Consumat în cantități moderate, alcoolul poate îmbunătății starea generală de sănătate. Beneficiile potențiale ale alcoolului sunt însă unele relativ mici și care nu se aplică tuturor persoanelor. Există situații în care consumul, chiar și în cantități mici, nu este recomandat. Femeile însărcinate sau care intenționează să rămână gravide, persoanele în vârstă sau cu afecțiuni cronice, cât și persoanele care iau medicamente care pot interacționa negativ cu alcoolul nu trebuie să consume deloc băuturi cu conținut alcoolic. Pentru bărbați, consumul a mai mult de patru băuturi într-o singură zi sau 14 băuturi într-o săptămână se încadrează în consum exagerat, contribuind în mod semnificativ la apariția bolilor. În cazul femeilor, consumul a mai mult de trei băuturi pe zi sau 7 băuturi într-o singură săptămână este considerat consum exagerat. (3) (4)

Care sunt bolile la care ne expune consumul de alcool?

Boala hepatică alcoolică:

Influențată de cantitatea și durata consumului de alcool, cât și de tipul băuturilor alcoolice consumate, boala hepatică alcoolică este o consecință timpurie a consumului excesiv de alcool. Organismul uman, prin intermediul ficatului, metabolizează alcoolul în acetaldehidă, o substanță toxică cu risc cancerigen. Procesul de eliminare a alcoolului din organism dăunează sănătății ficatului, riscul de apariție a leziunilor hepatice fiind unul crescut. Există trei tipuri majore de afecțiuni hepatice care sunt asociate consumului crescut de alcool:

• steatoza hepatică sau ficatul gras: reprezintă stadiul incipient al bolii hepatice și se caracterizează printr-o acumulare de grăsimi în interiorul celulelor hepatice. Din această cauză, ficatul ar putea să întâmpine dificultăți în îndeplinirea funcțiilor sale;
• hepatita alcoolică: descrie inflamația ficatului, adesea însoțită de moartea celulelor din ficat. Consecințele hepatitei alcoolice sunt mult mai severe și pot pune în pericol sănătatea consumatorului;
• ciroza hepatică: este considerată cea mai gravă boală hepatică asociată consumului de alcool și este rezultatul înlocuirii celulelor funcționale distruse cu țesut cicatricial. (3) (5) (6)

Pancreatită acută:

Inflamație a pancreasului, cauzată în majoritatea cazurilor de consumul îndelungat de alcool și litiaza biliară, pancreatita acută necesită adesea spitalizare. Riscul de apariție a pancreatitei este crescut la consumatorii cronici de alcool, în special de băuturi alcoolice spirtoase. În aproximativ 70% dintre cazuri, pancreatita afectează persoanele care consumă în mod regulat cantități crescute de alcool. Inflamația pancreasului este cauzată de expunerea cronică la acetaldehidă, toxina rezultată în urma descompunerii alcoolului și de activarea prematură a proenzimelor la enzimele pancreatice. (1) (6)

Cancer:

Relația dintre cancer și consumul de alcool a fost sugerată încă de la începutul secolului trecut, potențialul de inducere a cancerului fiind confirmat mai târziu de recenziile și analizele sistematice privind consumul de alcool și riscul dezvoltării cancerului. Băuturile alcoolice sunt în prezent clasificate drept cancerigene pentru oameni, chiar dacă mecanismele moleculare și biochimice prin care alcoolismul duce la dezvoltarea de cancere nu sunt pe deplin înțelese de către oamenii de știință. Studiul Global Burden of Disease a constatat că alcoolul crește riscul de apariție al cancerului la nivelul căilor digestive superioare, tractului digestiv inferior și sânului. (1) (2) (3) (6)

Diabet zaharat de tip 2:

În ciuda faptului că numeroase studii dovedesc că alcoolul poate avea un efect protector împotriva diabetului zaharat, relația dintre consumul de alcool și diabet este una mult mai complexă. Nivelul scăzut de alcool ingerat oferă efecte benefice, în timp ce un nivel crescut de alcool consumat crește riscurile de apariție a bolii. Conform studiilor, efecte de protecție sunt observate în urma consumului a maximum două băuturi standard pe zi, în timp ce efecte nocive sunt observate atunci când sunt consumate aproximativ patru băuturi standard. (1) (2)

Osteoporoză:

Alcoolul perturbă activitatea unor nutrienți importanți din organism și cauzează deficiențe hormonale, afectând astfel inclusiv sănătatea oaselor. Conform unor studii, consumul cronic de alcool în adolescență afectează sănătatea oaselor și crește semnificativ riscul de a dezvolta osteoporoză mai târziu în viață. Consumul de alcool pe perioade lungi a fost asociat cu o creștere a riscului de fractură de șold, una dintre cele mai grave tipuri de fracturi osoase ce pot apărea. (6) (8)

Afecțiuni cardiovasculare:

Efectul consumului de alcool asupra bolilor cardiovasculare poate fi diferit, în funcție de afecțiune. De exemplu, efectele asupra hipertensiunii arteriale sau fibrilației atriale sunt aproape în totalitate dăunătoare, în timp ce efectele asupra bolilor cauzate de aportul redus de sânge la inimă pot fi benefice. Efectele protectoare, deși sunt rare, pot fi anulate de consumul abundent de alcool. Consumul de 60 de grame de alcool pur pe zi, cel puțin o dată pe lună, elimină orice efect protector al consumului de alcool asupra mortalității. Aportul excesiv de alcool, în special de băuturi grele, cu concentrație crescută de alcool, este asociat cu multiple complicații cardiovasculare, precum angină, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă. (2) (3) (6)

Afecțiuni gastrointestinale:

Efectele toxice ale alcoolului sunt exercitate inclusiv la nivelul tractului gastro-intestinal. Consumul repetat de alcool, chiar și în cantități moderate, contribuie la iritarea sau chiar erodarea unor părți din mucoasa stomacală. Ca urmare, stomacul devine mult mai vulnerabil și mai sensibil la acizi sau la ingrediente cu potențial inflamator. Inflamația mucoasei gastrice este prezentă la aproape toți consumatorii cu antecedente de consum cronic de alcool. Deoarece gastrita alcoolică este rezultatul inflamației sau deteriorării mucoasei stomacului, uneori poate fi asociată cu complicații severe. Persoanele diagnosticate cu gastrită cronică trebuie să oprească consumul de alcool, pentru a evita eventualele complicații, care pot include sângerarea tractului gastrointestinal, ulcer, peritonită generalizată, sepsis și insuficiență multiorgană. (6) (7)

Afecțiuni neuropsihice:

Alcoolul afectează căile de comunicare ale creierului, interferând cu funcția cognitivă. Acesta este motivul pentru care, la scurt timp de la ingestia unei cantități crescute de alcool, vederea este încețoșată, apar pierderile de memorie și dificultățile de mers iar timpul de reacție este încetinit. Consumul de alcool pe termen lung poate acelera procesul de îmbătrânire al creierului, ceea ce va duce la instalarea afecțiunilor neurologice timpurii. Una dintre afecțiunile de natură neuropsihică asociată consumului de alcool este epilepsia. Există dovezi substanțiale care vin în susținerea ipotezei conform căreia consumul de alcool poate provoca convulsii neprovocate. Renunțarea la alcool poate, de asemenea, să determine apariția convulsiilor, însă nu și a epilepsiei. (1) (2) (3) (6)

Afecțiuni ale sistemului imunitar:

Alcoolul slăbește sistemul imunitar, deoarece suprimă producția de celule imune, făcând astfel organismul vulnerabil în fața agenților infecțioși. Capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile este redusă în urma fiecărui episod de consum. Producția și funcționarea celulelor imunitare este afectată negativ de expunerea la cantități mari de alcool, cât și de consumul cronic de alcool. Consumatorii cronici de alcool au un risc crescut de a contracta infecții respiratorii, hepatita B, hepatita C, HIV, cât și alte infecții bacteriene sau virale. (6) (9)

Afecțiuni ale sistemului respirator:

Efectele specifice asupra sistemului respirator care apar odată cu consumul de alcool sunt în mod direct legate de cantitatea de alcool consumată, cât și de intervalul de timp la care individul consumă alcool. Consumul cronic de alcool poate determina deteriorarea celulelor care căptușesc căile respiratorii și care au rolul de a proteja plămânii. Din acest motiv, susceptibilitatea de a dezvolta infecții respiratorii, precum pneumonie sau tuberculoză, poate crește semnificativ. Studiile arată că bolile pulmonare severe sunt de aproape patru ori mai frecvente la persoanele cu antecedente de abuz de alcool, comparativ cu cei care nu au un istoric de alcoolism. (9)