Calitatea aerului are un impact mai mare decât dieta asupra capacității de concentrare la eleve

Memoria pe termen scurt și capacitatea de concentrare reprezintă componente esențiale ale dezvoltării cognitive și ale performanței școlare la copii. Tot mai multe date sugerează că atât factorii de mediu, cât și cei nutriționali pot influența aceste funcții. Studiul publicat în BMC Public Health a analizat, pentru prima dată, relația combinată dintre expunerea la poluarea aerului și capacitatea antioxidantă totală a dietei asupra memoriei și atenției la copiii de vârstă școlară.

Idei principale

• Studiul a evaluat interacțiunea dintre poluarea aerului și capacitatea antioxidantă totală a dietei asupra performanței cognitive.
• Au fost incluse 300 de eleve cu vârste între 9 și 12 ani, din zone cu niveluri diferite de poluare.
• Poluarea aerului a fost asociată cu scoruri mai scăzute de concentrare.
• Un aport alimentar antioxidant mai ridicat s-a asociat cu o capacitate mai bună de concentrare.
• Nu a fost identificată o asociere semnificativă între dietă, poluare și memoria pe termen scurt.

Context

Memoria pe termen scurt, cu o durată de la câteva secunde până la câteva minute, constituie baza proceselor de învățare și este un predictor important al performanței academice ulterioare. Deficitele de atenție și concentrare afectează un procent semnificativ de copii la nivel global și pot apărea chiar și în absența unor tulburări neurodezvoltative diagnosticate.

Pe lângă factorii biologici și perinatali, alimentația joacă un rol central în susținerea funcțiilor cognitive. Dietele sărace în micronutrienți esențiali și bogate în carbohidrați rafinați sunt asociate cu performanțe cognitive mai slabe, în timp ce consumul de fructe, legume și alimente bogate în compuși antioxidanți pare să aibă un efect protector.

Un alt determinant major al stresului oxidativ este poluarea aerului. Expunerea cronică la poluanți atmosferici a fost asociată cu inflamație sistemică, stres oxidativ și afectarea dezvoltării neurocognitive la copii. În acest context, antioxidanții alimentari ar putea avea un rol de tampon biologic față de efectele nocive ale poluării.

Despre studiu

Studiul a avut un design transversal și a fost realizat pe un eșantion de 300 de eleve, cu vârste între 9 și 12 ani, din două districte ale orașului Teheran, selectate pe baza nivelului de poluare a aerului (zonă cu poluare ridicată vs. zonă cu poluare scăzută).

Aportul alimentar a fost evaluat utilizând un chestionar de frecvență alimentară semi-cantitativ, completat de părinți. Capacitatea antioxidantă totală a dietei a fost estimată prin metoda FRAP (Ferric Reducing Antioxidant Power), exprimată ca echivalenți Trolox, și calculată prin însumarea contribuțiilor antioxidante ale alimentelor consumate zilnic.

Pe baza valorii mediane a aportului antioxidant, participanții au fost împărțiți în două grupuri:

• TAC1 – capacitate antioxidantă alimentară mai scăzută
• TAC2 – capacitate antioxidantă alimentară mai ridicată

Concentrarea a fost evaluată prin Continuous Performance Test, un test neuropsihologic computerizat care măsoară atenția susținută, controlul inhibitor și timpul de reacție. Memoria pe termen scurt a fost evaluată cu teste standardizate validate pentru populația pediatrică.

Rezultate

Elevele din grupul cu aport antioxidant mai ridicat au avut, în medie, un consum mai mare de energie, carbohidrați, fructe, vitamine antioxidante (A, C, acid folic), zinc și fier, comparativ cu cele din grupul cu aport antioxidant scăzut.

Memoria pe termen scurt
Scorurile de memorie au fost ușor mai mari la copiii din zonele mai puțin poluate și la cei cu aport antioxidant mai ridicat, însă aceste diferențe nu au atins semnificație statistică. Nici înainte, nici după ajustarea pentru factori de confuzie (vârstă, aport energetic, statut socio-economic, timp petrecut în aer liber), nu a fost identificată o asociere semnificativă între poluare, dietă și memoria pe termen scurt.

Concentrarea
În schimb, capacitatea de concentrare a fost semnificativ mai redusă la copiii care locuiau în zone cu poluare ridicată. Această asociere a rămas semnificativă chiar și după ajustări multiple pentru factori demografici, socio-economici și nutriționali.

Un aport alimentar antioxidant mai mare s-a asociat cu scoruri mai bune de concentrare. Totuși, nu a fost demonstrată o interacțiune semnificativă între aportul antioxidant și poluare, sugerând că dieta bogată în antioxidanți nu a compensat complet efectele negative ale poluării asupra atenției.

Interpretare

Rezultatele indică faptul că poluarea aerului reprezintă un factor de risc important pentru afectarea atenției la copii, chiar și în absența unor tulburări neurologice diagnosticate. Aceste constatări sunt în concordanță cu datele existente care leagă expunerea la poluanți atmosferici de inflamație neurovasculară și stres oxidativ cerebral.

Deși aportul alimentar antioxidant nu a influențat semnificativ memoria pe termen scurt, asocierea pozitivă cu concentrarea sugerează un posibil rol protector al dietei asupra funcțiilor executive. Efectul pare însă limitat și dependent de context, fiind influențat de factori precum statutul socio-economic, educația parentală și mediul de viață.

Lipsa unei asocieri clare cu memoria poate reflecta necesitatea unei expuneri nutriționale pe termen mai lung sau o sensibilitate diferită a circuitelor neuronale implicate în memorie față de cele ale atenției.

Concluzii

Studiul arată că poluarea aerului este asociată cu o reducere semnificativă a capacității de concentrare la copiii de vârstă școlară, în timp ce o dietă cu capacitate antioxidantă mai ridicată se corelează cu performanțe mai bune ale atenției. În schimb, nu au fost identificate asocieri semnificative cu memoria pe termen scurt.

Rezultatele susțin necesitatea integrării strategiilor nutriționale în politicile de sănătate publică adresate copiilor care trăiesc în medii urbane poluate, alături de măsuri structurale de reducere a poluării.

Limitări și puncte forte

Limitări:

• Design transversal, care nu permite stabilirea relațiilor cauzale
• Utilizarea unui chestionar alimentar validat la adulți, nu specific pentru copii
• Includerea exclusivă a fetelor, limitând generalizarea rezultatelor

Puncte forte:

• Primul studiu care analizează simultan poluarea aerului, aportul antioxidant și performanța cognitivă
• Utilizarea unor teste neuropsihologice validate și robuste
• Control extensiv pentru factori de confuzie socio-economici și nutriționali