Carotenoizii din alimentație pot reduce riscul bolii ficatului gras non-alcoolic

Un studiu recent publicat în "Scientific Reports" a investigat influenÈ›a totală a vitaminei A dietetice asupra riscului de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) la adulÈ›i.
Boala ficatului gras non-alcoolic
NAFLD cuprinde o gamă largă de afecÈ›iuni hepatice, incluzând steatoza hepatică simplă, fibroza hepatică, steatohepatita non-alcoolică (NASH), ciroza È™i carcinomul hepatocelular (HCC). Caracterizată ca o acumulare de lipide în ficat fără legătură cu consumul excesiv de alcool sau alte boli hepatice, NAFLD este asociată cu un risc crescut de obezitate, evenimente cardiovasculare, diabet È™i hipertensiune. Aproximativ 30% dintre adulÈ›ii americani au fost diagnosticaÈ›i cu NAFLD în ultimii ani, devenind o preocupare pentru sănătatea publică. Consumul ridicat de alimente prăjite, carne procesată, cereale rafinate È™i alimente bogate în fructoză creÈ™te riscul de NAFLD. Până în prezent, nu există un medicament eficient aprobat pentru tratamentul NAFLD.
Despre studiu
Studiul transversal actual a investigat efectul vitaminei A dietetice, din diverse surse, asupra riscului de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic. Studiul a utilizat datele din Survey-ul NaÈ›ional de Sănătate È™i NutriÈ›ie (NHANES) realizat de Centrul NaÈ›ional pentru Statistică Sanitară (NCHS) al Centrelor pentru Controlul È™i Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Din 40.617 participanÈ›i la NHANES, 6.613 au fost selectaÈ›i pentru acest studiu. Aportul total de vitamina A dietetică a fost estimat în echivalenÈ›i de activitate retinol (μg).
Rezultatele studiului
ParticipanÈ›ii studiului, cu o vârstă medie de aproximativ 51 de ani, au consumat aproximativ 334 μg/1000 kcal/zi de vitamina A din dieta lor. În cohorta studiată, 36.7% dintre participanÈ›i au fost diagnosticaÈ›i cu NAFLD. În mod tipic, participanÈ›ii mai în vârstă È™i cei cu un nivel mai scăzut de educaÈ›ie È™i venituri au fost mai predispuÈ™i să dezvolte NAFLD.
Majoritatea participanÈ›ilor cu NAFLD erau fumători, diabetici, obezi È™i hiperuricemici. Comparativ cu persoanele fără NAFLD, pacienÈ›ii cu NAFLD aveau un consum mai mare de vitamina A preformată. Interesant este că, după ajustarea confundatorilor potenÈ›iali, nu s-a observat o asociere între aportul total de vitamina A dietetică È™i riscul de NAFLD.
Trebuie menÈ›ionat că consumul de carotenoide provitamina A a fost invers corelat cu riscul de NAFLD. Această asociere a persistat indiferent de vârstă È™i gen. Mai mult, s-a observat o relaÈ›ie negativă liniară între consumul de carotenoide provitamina A È™i riscul de a dezvolta NAFLD.
Concluzii
Studiul actual a demonstrat asocierea dintre consumul de vitamina A dietetică din diverse surse È™i o scădere a riscului de a dezvolta NAFLD. Având în vedere că în prezent nu există un tratament pentru NAFLD, intervenÈ›ia dietetică, adică consumul de carotenoide provitamina A, ar putea fi practicată pentru a reduce riscul de NAFLD.
Association between dietary vitamin A intake from different sources and non-alcoholic fatty liver disease among adults.
Scientific Reports. 14(1), pp. 1-9.
DOI: 10.1038/s41598-024-52077-5,
https://www.nature.com/articles/s41598-024-52077-5
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Evoluția microbiomului intestinal la începutul vieții
- Terapiile emergente transformă abordările de tratament al hepatitei autoimune
- Potențialul inflamator al dietei și riscul de boală Crohn și colită ulcerativă
- Cum ar putea o dietă săracă în să conducă la dezvoltarea cancerului colorectal
- Utilizare Viamina A - picaturi in nas
- Inca ma deranjeaza in zona ficatului - steatoza hepatica moderata
- Vitamina A uleioasa in nas...
- Vitamina A pentru faringita atrofica
- Vitamina A naturala, complex de carotenoide vegetale pentru sanatatea ochilor
- Suplimente vitamina A simpla si magneziu simplu
- Vitamina A exces