Ce ar trebui să mănânci după 50 de ani pentru o stare de bine optimă? Studiu recent din Marea Britanie

Pe măsură ce populația globală îmbătrânește rapid, identificarea factorilor care promovează sănătatea mintală devine o prioritate. Dieta este un factor modificabil important, iar dovezile actuale sugerează că poate influența nu doar stările psihologice negative, ci și bunăstarea psihologică pozitivă. Studiul publicat în British Journal of Health Psychology s-a desfășurat în cadrul cohortei ELSA din Anglia și a investigat legătura dintre consumul de fructe și legume, grăsimi polinesaturate și pește și trei dimensiuni ale bunăstării: eudemonică, hedonică (fericire) și satisfacția generală față de viață.
Literatura actuală indică efecte pozitive ale consumului de fructe și legume și de pește asupra reducerii riscului de depresie. Mecanismele propuse includ reducerea stresului oxidativ și a inflamației, modificarea microbiomului intestinal și creșterea nivelurilor neurotransmițătorilor. Totuși, cercetările privind impactul acestor factori dietetici asupra stărilor psihologice pozitive sunt limitate.

Obiectivul studiului

Obiectivul principal a fost de a examina dacă un aport mai ridicat de fructe și legume, grăsimi polinesaturate și pește este asociat cu o bunăstare psihologică pozitivă crescută în rândul adulților de vârstă mijlocie și vârstnicilor din Anglia. Analiza a inclus ajustări succesive pentru factori demografici, sociali, de sănătate fizică și stări psihologice negative, în special simptome depresive.

Metodologie

S-au analizat date din valul 9 al studiului ELSA (2018–2019), cu un eșantion final de 3.103 participanți (vârste între 54 și 99 de ani). Consumul alimentar a fost măsurat prin chestionarul Oxford WebQ în două zile aleatorii. Bunăstarea a fost evaluată pe trei dimensiuni:

• Bunăstare eudemonică: folosind scala CASP-19 (control, autonomie, auto-realizare).
• Fericirea: printr-un item referitor la nivelul de fericire din ziua anterioară.
• Satisfacția față de viață: prin scala de 5 itemi „Satisfaction with Life Scale”.

Au fost incluse 10 covariabile, printre care: vârsta, sexul, etnia, nivelul educațional, statutul de viață solitară, izolare socială, boală cronică limitativă și scoruri CES-D pentru simptome depresive.

Rezultate

Asocieri inițiale (fără ajustări)

• Toate cele trei tipuri de aport alimentar au fost asociate pozitiv cu toate cele trei dimensiuni ale bunăstării.
• Femeile și persoanele cu venituri și educație mai ridicate au avut un aport mai mare de fructe și legume și pește.
• Participanții social izolați au raportat un consum mai redus de alimente sănătoase.

Rezultate după ajustarea pentru covariate

• Fructe și legume: asociere semnificativă cu bunăstarea eudemonică chiar și după toate ajustările, dar legătura cu fericirea și satisfacția față de viață s-a estompat după introducerea simptomelor depresive și a bolilor cronice.
• Pește: asociere robustă cu fericirea chiar și după toate ajustările, susținând rolul acizilor grași omega-3 în reglarea emoțională.
• Grăsimi polinesaturate: asocieri inițial pozitive cu bunăstarea eudemonică și fericirea, dar care s-au pierdut după ajustarea pentru simptomele depresive.

Interpretare

Rezultatele sugerează că anumite componente alimentare pot susține bunăstarea psihologică pozitivă, dar efectul lor este adesea mediat sau influențat de factori precum sănătatea fizică, izolarea socială și simptomele depresive. Totuși, două asocieri au rămas robuste:

• Între consumul de fructe și legume și bunăstarea eudemonică.
• Între consumul de pește și fericire.

Studiul întărește ideea că tipurile de alimente pot avea efecte diferențiate asupra diverselor dimensiuni ale bunăstării și că fructele, legumele și peștele ar trebui promovate ca parte a unei alimentații echilibrate pentru susținerea sănătății mintale la vârste înaintate.

Implicații practice

Rezultatele susțin implementarea unor politici care să faciliteze accesul la fructe, legume și pește pentru populația în vârstă. Intervențiile nutriționale pot contribui nu doar la prevenția bolilor cronice, ci și la îmbunătățirea stării psihologice pozitive, cu beneficii potențiale asupra longevității și calității vieții.

Limitări

• Designul transversal nu permite stabilirea cauzalității.
• Evaluările au fost autodeclarate, susceptibile la erori de memorie și raportare.
• Consumul alimentar a fost măsurat doar în două zile, posibil nereprezentativ.

Concluzii

Dieta poate juca un rol important în susținerea bunăstării psihologice pozitive la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Deși unele relații nu au fost independente de factori precum depresia, consumul de fructe și legume și pește a demonstrat o asociere consistentă cu starea de bine. Aceste constatări oferă o bază pentru promovarea unor alegeri alimentare sănătoase în rândul populației îmbătrânite și subliniază necesitatea unor cercetări longitudinale și experimentale pentru confirmarea direcției relațiilor observate.