Ce au memoria umană și Google în comun?

Cercetătorii de la Centrul pentru Neuroștiința Sistemelor de la Universitatea din Leicester, în colaborare cu cei de la Universitatea din California, Los Angeles, au realizat un studiu care ajută la o mai bună înțelegere a rețelei memoriei umane, arătând modul în care neuronii din zonele cerebrale implicate în acest proces cognitiv asigură o codificare pe termen lung între asocierile dintre concepte.

Autorii au folosit motoarele de căutare Google și Bing pentru a explora o bază de date mai largă cu asocieri între concepte, apoi au investigat modul în care neuronii reprezintă rețeaua de asocieri și amintiri.

Ipoteza cercetătorilor a fost că neuronii din zonele implicate în memorie se activează la câteva concepte de bază și legăturile dintre ele, care ar fi, conform autorilor, „scheletul” informațiilor pe care le memorăm. În funcție de acest schelet reținem și uităm o serie de detalii.

Cercetătorii le-au arătat seturi de 100 de imagini participanților, cărora li se aplicaseră electrozi la nivelul capului, astfel încât să se înregistreze activitatea neuronilor în timp ce priveau imaginile. Apoi participanții au fost întrebați cât de mult asociau un subset de imagini (10-20) cu celelalte și au fost rugați să definească un nivel de asociere pentru toate imaginile vazute pe baza căutărilor pe internet.

Autorii au observat că atunci când neuronii se activează la mai mult de un singur concept, aceștia sunt legați deopotrivă de experiența participanților, dar și de căutările pe internet. Interesant este că participanții au privit pasiv imaginile, deci nu a fost o sarcină de memorare, ceea ce sugerează că această codificare a asocierilor reprezintă mai degrabă o stocare în memoria de lungă durată mai degrabă decât în memoria de scurtă durată.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.

Sursa: Medical News Today