Ce poate ascunde balonarea - afecțiuni cu balonare frecventă

Balonarea, caracterizată printr-o senzație de „prea-plin”, reprezintă un simptom apărut în urma acumulării de gaze la nivelul intestinului. În majoritatea cazurilor, balonarea este însoțită de simptome minore sau nu este însoțită și de alte simptome și reprezintă o problemă trecătoare, determinată de alimentația nepotrivită. Există, însă, situații în care balonarea este o consecință a unei afecțiuni și poate fi însoțită de simptome deranjante și persistente, precum crampe sau dureri abdominale, oboseală, pierderea în greutate, diaree sau constipație. (1, 2)

Ce poate ascunde balonarea?

Cauzele principale ale balonării sunt diverse și complexe, iar factorii de generare a simptomelor pot fi microflora intestinală, producția și tranzitul de gaze intestinale sau hipersensibilitatea intestinului. Mecanism de bază al balonării este unul parțial înțeles, astfel că opțiunile de diagnostic și de tratament disponibile în prezent sunt reduse. În unele cazuri, balonarea apare singură, fără boli asociate. Afecțiunile cu balonare frecventă includ:

Sindromul colonului iritabil

Tulburare digestivă funcțională fără o cauză cunoscută, care determină apariția senzației de balonare după masă. În unele situații, sindromul de colon iritabil se manifestă inclusiv prin crampe abdominale, diaree sau constipație, greață, vărsături și scădere neintenționată în greutate. (1, 2, 3, 4)

Constipația

Anumiți factori, în special dieta și stilul de viață sedentar, pot crește predispoziția la constipație și la alterarea motilității intestinale. În consecință, în urma blocajului tranzitului intestinal, pot apărea și alte simptome, inclusiv balonarea. În plus, constipația poate accelera balonarea prin efectul de volum intraluminal. (3, 5)

Suprapopularea bacteriană intestinală

Creșterea numărului bacteriilor din intestinul subțire, o problemă raportată cel mai frecvent de către pacienții supuși unor intervenții chirurgicale abdominale sau de către pacienții care suferă de sindromul colonului iritabil, poate provoca balonare. (2, 3)

Gastropareza

Afecțiune cronică a stomacului, apărută pe fondul deteriorării sau lezarii nervului vag, responsabil pentru controlul deplasării alimentelor prin tractul digestiv, ce determină golirea întârziată a conținuturi gastric. Gastropareza, denumită și atonie gastrică, determină simptome nespecifice de greață, vărsături, balonare, dureri abdominale și chiar obstrucția stomacului. (2, 6)

Hipersensibilitatea viscerală

Unele persoane, cu precădere pacienții care suferă de tulburări digestive sau alte tulburări care implică sistemul nervos autonom, pot raporta constant senzația de gaze sau balonare, chiar și atunci când volum de gaz din intestine este în limite normale. Pragul senzorial alterat, asociat cu sindromul de colon iritabil, combinat cu percepția conștientă alterată, poate explica mecanismul balonării. (2, 3, 5)

Malabsorbția carbohidraților

Obiceiurile alimentare pot fi responsabile pentru simptomele abdominale, iar anumite intoleranțe, precum cele la lactoză sau fructoză, cât și dificultatea generală a organismului de a digera carbohidrații, pot contribui la dezvoltarea simptomelor gastrointestinale, inclusiv a balonării, preponderent la pacienții cu tulburări gastrice. (3, 5)

Anumite condiții ginecologice

Femeile, comparativ cu bărbații, sunt mai predispuse să dezvolte simptome de balonare și distensie abdominală. Deși mecanismele diferențelor de gen în balonare și distensie sunt neclare, unele studii au sugerat că balonarea este unul dintre simptomele frecvente ale menstruației. S-a speculat, de asemenea, faptul că variația hormonilor de reproducere de-a lungul ciclului menstrual și după menopauză poate influența motilitatea intestinală și viscerală. (2, 3, 5)

Alte afecțiuni cu balonare frecventă sunt:

• bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulceroasă sau boala Crohn;
• giardioza (infecție cu paraziți intestinali);
• tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă;
• factori de sănătate mintală, cum ar fi stresul, anxietatea sau depresia;
• acumulare patologică de lichid în cavitatea abdominală (ascita) ca urmare a cancerului (de exemplu, cancer ovarian), a bolilor hepatice, insuficienței renale sau a insuficienței cardiace congestive;
• insuficiență pancreatică (secreție insuficientă de enzime pancreatice);
• perforația tractului gastrointestinal. (1, 3)

Recomandări

Balonarea poate semnala afecțiuni cu potențial sever asupra sănătății generale a organismului, astfel că vizita la medic este recomandată în cazul în care senzația persistă sau îngreunează desfășurarea activităților zilnice. De asemenea, persoanele care raportează balonare frecventă ar trebui să viziteze medicul în situația în care apar și alte simptome asociate, precum dureri abdominale severe și persistente, diaree care durează mai mult de șapte zile, modificarea aspectului scaunelor, oboseală accentuată și nejustificată sau scăderea în greutate nejustificată. (1, 2, 6)