Cercetătorii arată că programul alimentar zilnic poate influența speranța de viață (studiu de cohortă)

Interesul crescut pentru abordările alimentare bazate pe timp – în special cele care recomandă consumul alimentelor într-un interval orar zilnic prestabilit – a condus la numeroase cercetări privind impactul acestora asupra sănătății. Deși promițătoare în ceea ce privește îmbunătățirea markerilor cardiometabolici, dovezile privind asocierea cu mortalitatea rămân limitate, în special din cauza lipsei de studii pe termen lung în populații eterogene. Noul studiu realizat pe baza datelor NHANES colectate între 2003 și 2018 investighează relația dintre durata ferestrei alimentare zilnice și mortalitatea de orice cauză, cardiovasculară și oncologică, într-o cohortă națională reprezentativă de adulți americani.
Studiile anterioare, predominant pe modele animale sau în grupuri restrânse (persoane cu obezitate sau diabet), au sugerat că atât ferestrele alimentare prea scurte (≤ 8 ore), cât și cele prea lungi (≥ 15 ore) pot fi asociate cu riscuri metabolice crescute. Cu toate acestea, generalizarea acestor concluzii la populația generală a fost limitată de lipsa datelor longitudinale și de o caracterizare incompletă a variabilității comportamentului alimentar în funcție de vârstă, sex și rasă/etnie. Există o plauzibilitate biologică pentru o relație în formă de U între durata ferestrei alimentare și riscurile pentru sănătate.

Despre studiu

Metodologie și populație

Analiza publicată în Aging Cell a inclus 33.052 de adulți americani (≥ 20 ani), extrași din opt cicluri NHANES (2003–2018), cu două interviuri alimentare de 24h valide și date de mortalitate disponibile (prin Linked Mortality File 2019). Participanții excluși au fost mai tineri, preponderent bărbați și cu statut socio-economic mai scăzut.

Evaluarea dietei

• Informațiile privind orele de consum alimentar au fost colectate prin metoda AMPM (Automated Multiple Pass Method).
• Fereastra alimentară zilnică a fost definită ca intervalul dintre prima și ultima ingestie energetică (>0 kcal) într-un interval de 24h (00:00–23:59).
• Durata medie a ferestrei alimentare a fost calculată prin media celor două zile de recall.

Evaluarea mortalității

• Au fost înregistrate decesele până la 31 decembrie 2019.
• Au fost analizate mortalitatea generală, cardiovasculară și oncologică, pe baza codurilor ICD-10.

Covariabile și ajustări

Modelele statistice au inclus variabile sociodemografice, stil de viață (fumat, activitate fizică, alcool), calitatea dietei (scorul HEI-2015), starea de sănătate autodeclarată și istoricul medical (13 afecțiuni cronice). Ajustările au fost realizate progresiv în trei modele, culminând cu un model complet care includea indicatori suplimentari precum somnul și statutul ocupațional (surrogat pentru munca în schimburi).

Analize statistice

• Analizele au utilizat ponderile NHANES pentru a reflecta populația adultă a SUA.
• Au fost aplicate regresii Cox și spline-uri cubic restricționate pentru a evalua relația dintre durata ferestrei alimentare și mortalitate.
• Fereastra de 12,0–12,99 h/zi a fost utilizată ca referință.

Rezultate

Asocierea cu mortalitatea de orice cauză

S-a identificat o relație în formă de U între durata ferestrei alimentare și mortalitatea generală:

• Fereastra de 11–12 h/zi: asociată cu cel mai scăzut risc.
• Fereastra < 8 h/zi: risc crescut cu 34% (raport de risc: 1,34; interval de încredere 95%: 1,07–1,67).
• Fereastra ≥ 15 h/zi: risc crescut cu 25% (raport de risc: 1,25; interval de încredere 95%: 1,01–1,55).

Aceste asocieri s-au menținut în analizele de sensibilitate, inclusiv prin excluderea deceselor timpurii și a valorilor extreme ale ferestrei alimentare.

Diferențe pe subgrupuri

• La persoanele ≥ 65 ani: fereastra < 8 h/zi a fost asociată cu raport de risc > 1,3 pentru mortalitate generală.
• La bărbați: relație în formă de U menținută (p = 0,049).
• La persoanele albe: ambele extreme (≤ 8 h și >17 h) au fost asociate cu riscuri crescute.

Mortalitatea cardiovasculară

Riscul de deces cardiovascular a fost crescut în mod semnificativ pentru ferestrele ≤ 8 h/zi (raport de risc ≥ 1,4), în special:

• La vârstnici: raport de risc ≥ 1,5
• La bărbați: raport de risc ≥ 1,7
• La persoane albe: raport de risc ≥ 1,5

Mortalitatea oncologică

Asocierile între durata ferestrei alimentare și mortalitatea prin cancer nu au fost semnificative în analiza ajustată complet, cu excepția unui efect marginal la femei cu fereastră alimentară scurtă.

Concluzii

Studiul demonstrează că există o asociere non-liniară între durata ferestrei alimentare și riscul de mortalitate. O fereastră alimentară moderată (~11–12 h/zi) este asociată cu cele mai scăzute riscuri. Atât ferestrele scurte (≤ 8 h), cât și cele lungi (≥ 15 h) sunt asociate cu riscuri crescute, în special de cauză cardiovasculară. Aceste efecte sunt mai accentuate la persoanele în vârstă, bărbați și indivizi albi.

Implicații: Aceste rezultate sugerează că recomandările privind alimentația ar trebui să includă nu doar ce și cât mâncăm, ci și când. Studiile viitoare, inclusiv cele intervenționale pe termen lung, sunt esențiale pentru validarea acestor asocieri și pentru elaborarea unor ghiduri de sănătate publică bazate pe dovezi.