Comotia cerebrala

Comotia cerebrala
Comotia cerebrala este o notiune fiziopatologica care nu are un substrat lezional organic. Comotia cerebrala reprezinta o pierdere imediata, tranzitorie, a starii de constienta, urmata de o scurta perioada de amnezie.

Pierderea starii de constienta este total reversibila si se insoteste de modificari minore ale functiilor vegetative. Din punct de vedere anatomopatologic, se produce o depolarizare reversibila a membranei neuronale cu blocarea conductibilitatii electrice, fenomenul fiind predominant la nivelul sistemului reticulat activator ascendent din trunchiul cerebral.

Studii recente au demonstrat faptul ca exista anumite modificari biochimice si ultrastructurale la nivelul creierului, cum ar fi depletia de ATP mitocondrial si distrugerea locala a barierei hematoencefalice. Este in general cea mai usoara manifestare a traumatismului cranio-cerebral care se poate asocia cu oricare sindrom clinic si patologic din cadrul bolii traumatice.

Comotia cerebrala apare de regula in urma impactului cu un obiect bont sau in cadrul accidentelor rutiere prin decelerarea creierului. Tulburarea functionala este expresia unei inhibitii de protectie supraliminara, care survine in mod brusc la nivelul scoartei cerebrale ca urmare a unei excitatii supramaximale.

Fiziopatologic, comotia cerebrala se dezvolta pe parcursul a patru stadii:
  • generarea inhibitiei asupra intregului nevrax;
  • concentrarea treptata a inhibitiei asupra formatiunilor corticale si subcorticale;
  • inhibitia izolata a scoartei cerebrale;
  • disparitia totala a inhibitiei si normalizarea activitatii nervoase superioare si a corelatiilor cortico-subcorticale.


Manifestari clinice

Manifestarea caracteristica de comotie cerebrala consta in pierderea starii de constienta ca rezultat al inhibitiei supraliminare. Durata pierderii starii de constienta este variabila, de la cateva minute pana la cateva ore. Durata este in corelatie cu gravitatea traumatismului suferit. In timpul perioadei de comotie cerebrala pot aparea scurte convulsii sau simptome si semne vegetative ca bradicardie, paloare faciala, lipotimie cu hipotensiune usoara sau reactii pupilare diminuate.

Din punct de vedere neurologic, pacientii nu prezinta semne sau simptome. Sindromul reactiv postcomitional, care apare dupa recapatarea starii de constienta, cuprinde cefalee, vertij, fatigabilitate, varsaturi, agitatie psihomotorie, dezorientare, scaderea randamentului profesional. Toate aceste manifestari de comotie cerebrala sunt tranzitorii si nu lasa sechele.

Aceste acuze pot exista si in cazul unui sindrom nevrotic preexistent traumatismului, caz in care acestea persista, nefiind legate de producerea traumatismului. Amnezia lacunara pe care o acuza bolnavul dupa revenirea starii de constienta se refera de cele mai multe ori la momentul traumatic si la perioada de inconstienta posttraumatica. Din memorie se sterg secventele anterioare impactului, inclusiv momentul producerii. Imbunatatirile apar in ordine progresiva, de la cele mai indepartate evenimente de dinaintea traumatismului pana la cele mai recente. Uneori mai raman lacune in jurul perioadei ce implica traumatismul.

Exista si o amnezie posttraumatica isterica care trebuie sa fie suspicionata atunci cand apar tulburari de comportament

Diagnostic

Diagnosticul de comotie cerebrala se pune retrospectiv, dupa o perioada suficient de lunga pentru dezvoltarea unei eventuale simptomatologii cerebrale. In cazul in care apar unele manifestari neurologice atunci se exclude diagnosticul de comotie cerebrala. Imaginile CT si prin IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) sunt de regula normale. La aproximativ 4% din pacientii care au avut o comotie cerebrala se va observa la examenul CT o hemoragie intracraniana subdurala, epidurala sau parenchimatoasa.

Evolutia comotiei este in general favorabila, simptomele regresand treptat. In unele cazuri insa poate aparea o agravare treptata a starii bolnavului prin agravarea progresiva a tulburarilor de constienta. Aceasta modificare indica faptul ca au aparut tulburari organice. Exista si posibilitatea, mai rara, ca o comotie cerebrala sa treaca in contuzie cerebrala.


Data actualizare: 30-10-2013 | creare: 22-03-2009 | Vizite: 98627
Bibliografie
Aldea H., (1999), Curs de neurochirurgie, Ed. Dosoftei, Iasi. Pag. 35-37
Harrison - Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale, in Diagnosticul afectiunilor neurologice, editia 14, pag. 2631-2633
Sofletea, Al., Campeanu, E., (1962) - ,,Simptomatologia clinica a bolii traumatice. In ,,Neurologia, Ed. Medicala, pag 688-692
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Apatia la vârsta a treia ar putea indica micșorarea creierului
  • O parte a creierului rămâne tânără și la vârstă înaintată
  • Creierul îmbătrânește mai repede dacă nu dormim suficient
  •