Consum de droguri accelerează îmbătrânirea cerebrală prin mecanisme moleculare distincte

Un nou studiu publicat în 29 aprilie 2025 în revista Genomic Psychiatry dezvăluie că tulburările de consum de substanțe (SUD) accelerează procesul de îmbătrânire biologică a creierului prin mecanisme moleculare specifice. Cercetarea, condusă de o echipă de la UTHealth Houston, oferă primele dovezi convingătoare că substanțe precum alcoolul, opioidele și stimulentele afectează ritmul natural de îmbătrânire a cortexului cerebral, explicând de ce persoanele cu SUD dezvoltă mai devreme boli asociate cu vârsta.

Context

Deși efectele nocive ale consumului de substanțe asupra sănătății sunt bine documentate, acest nou studiu merge dincolo de impactul imediat, explorând dacă substanțele psihoactive pot grăbi îmbătrânirea biologică a creierului. Studiul introduce o nouă perspectivă în psihiatrie – aceea a unei „îmbătrâniri accelerate la tineri”, cu implicații majore pentru prevenție, tratament și politici de sănătate publică.

„Întrebarea nu mai este dacă drogurile ucid. Știm că o fac. Întrebarea reală este dacă drogurile îmbătrânesc creierul – și dovezile arată că da.” – Dr. Julio Licinio, redactor-șef, Genomic Psychiatry

Despre studiu

Cercetătorii conduși de Dr. Bruno Kluwe-Schiavon, Dr. Gabriel Fries și Dr. Consuelo Walss-Bass au analizat țesut cerebral post-mortem de la 58 de persoane cu tulburări de consum de substanțe, concentrându-se pe cortexul prefrontal dorsolateral, o regiune implicată în luarea deciziilor și controlul comportamentului – și extrem de vulnerabilă la efectele adicției.

Metodologie revoluționară

• Studiul a utilizat „ceasuri epigenetice specifice creierului” (DNAmClockCortical, CerebralCortexClockcommon, PCBrainAge)

• Aceste instrumente permit măsurarea mai precisă a vârstei biologice a creierului pe baza metilării ADN-ului

• Analiza a fost completată cu profiluri de expresie genică pentru identificarea căilor moleculare alterate

„Suntem primii care folosim ceasuri epigenetice special concepute pentru creier, ceea ce ne-a permis să surprindem aspecte ale îmbătrânirii care scapă metodelor tradiționale.” – Dr. Bruno Kluwe-Schiavon

Rezultate

Mecanisme distincte în funcție de substanță

Fiecare tip de substanță pare să accelereze îmbătrânirea creierului prin căi biologice unice:

• Alcool: alterări ale genelor implicate în fosforilarea proteinelor, transducția semnalului și funcția sinapselor glutamatergice

• Opioide: disfuncții în reglarea transcripției, neurodezvoltare și inflamație

• Stimulente: activare a căilor legate de stres oxidativ, răspuns la hipoxie și adeziunea celulară

Mecanisme comune: mitocondrii și inflamație

Deși mecanismele variază, cercetătorii au identificat elemente comune tuturor SUD:

• Disfuncție mitocondrială

• Inflamație neuro-celulară

• Stres oxidativ

„Mitocondriile, centralele energetice ale celulelor, sunt esențiale pentru homeostazia neuronală. Dereglarea acestora accelerează îmbătrânirea cerebrală.” – Dr. Gabriel Fries

Implicații clinice și de sănătate publică

Studiul reconfigurează modul în care tulburările de consum de substanțe sunt percepute și tratate:

• SUD nu este doar o alegere comportamentală, ci și un accelerator al neurodegenerării

• „Recăderea” ar putea reflecta epuizarea cognitivă a unui cortex prefrontal îmbătrânit prematur

• Necesitatea unor intervenții personalizate care iau în considerare biomarkeri de îmbătrânire

Editorial și implicații etice

În editorialul însoțitor, Dr. Julio Licinio aduce în prim-plan implicațiile etice și sociale ale descoperirii:

„Îmbătrânirea indusă de substanțe nu este metaforică, ci celulară, moleculară, codificată epigenetic. E timpul să o tratăm ca atare.”

Licinio sugerează că intervențiile anti-aging ar putea avea un rol esențial nu doar în geriatrie, ci și în psihiatria adicției la adulți tineri – un domeniu emergent de maximă relevanță.

Direcții viitoare

Cercetătorii subliniază nevoia de:

• Studii longitudinale care să urmărească traiectoria de îmbătrânire în SUD (abstinență, recădere, remisiune)

• Panouri de biomarkeri integrați (metilare, expresie genică, neuroimagistică)

• Investigații privind semnăturile genetice predispozante sau „cicatricile epigenetice” ale traumei precoce