Consumul ridicat de alimente ultraprocesate, asociat cu semne precoce ale bolii Parkinson (studiu prospectiv pe termen lung)

Un studiu publicat online pe 7 mai 2025 în Neurology, revista oficială a American Academy of Neurology, sugerează că persoanele care consumă mai multe alimente ultraprocesate au o probabilitate crescută de a prezenta semne prodromale ale bolii Parkinson, în comparație cu cei care consumă mai puține astfel de alimente. Studiul, realizat de o echipă internațională condusă de dr. Xiang Gao de la Institute of Nutrition, Universitatea Fudan din Shanghai, nu stabilește o relație de cauzalitate, ci relevă o asociere semnificativă între alimentație și riscul neurologic timpuriu.

Context

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, iar simptomele caracteristice (tremor, rigiditate, bradikinezie) apar adesea la ani sau chiar decenii după debutul procesului patologic. În stadiul prodromal, pot apărea semne subtile, precum:

• Tulburări de somn REM

• Constipație

• Tulburări olfactive

• Somnolență excesivă în timpul zilei

• Depresie

• Durere corporală

• Tulburări de percepție a culorilor

În ultimii ani, dovezile care leagă alimentația de riscul de boli neurodegenerative s-au acumulat, iar dieta occidentală bogată în produse ultraprocesate este suspectată de a accelera procesul neurodegenerativ.

Despre studiu

Designul studiului

• Studiu prospectiv de cohortă, desfășurat pe o perioadă de până la 26 de ani

• Au fost incluși 42.853 de participanți, cu vârsta medie de 48 de ani la momentul inițial

• Niciun participant nu avea boala Parkinson la începutul studiului

• Participanții au fost monitorizați prin:

  • Examinări medicale regulate

  • Chestionare de sănătate și nutriție completate la fiecare 2–4 ani

Evaluarea alimentației

Participanții au completat jurnale alimentare detaliind frecvența și tipul alimentelor consumate. Alimentele ultraprocesate au fost definite conform clasificării NOVA și au inclus:

• Băuturi îndulcite (naturale sau artificiale)

• Produse de origine animală procesate (ex. crenvurști, mezeluri)

• Deserturi lactate și iaurturi îndulcite

• Gustări sărate ambalate (ex. chipsuri)

• Produse de patiserie ambalate

• Sosuri, tartinabile, ketchup

O porție a fost echivalată cu:

• 1 doză de suc

• 1 felie de prăjitură ambalată

• 1 hot-dog

• 1 lingură de ketchup

Participanții au fost împărțiți în cinci grupuri în funcție de consumul mediu zilnic de alimente ultraprocesate:

• Grupul cel mai mare: ≥ 11 porții/zi

• Grupul cel mai mic: < 3 porții/zi

Evaluarea semnelor prodromale

Semnele precoce ale bolii Parkinson au fost definite ca prezența a cel puțin trei simptome dintre cele menționate anterior. Informațiile au fost extrase din chestionarele medicale și de sănătate completate în timpul urmăririi.

Ajustări statistice

Rezultatele au fost ajustate pentru vârstă, activitate fizică, fumat, precum și pentru alți factori de risc potențiali.

Rezultate

• Persoanele din grupul cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate (≥ 11 porții/zi) au avut o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a prezenta cel puțin trei semne prodromale ale bolii Parkinson, comparativ cu cei care consumau < 3 porții/zi.

• Asocierea a fost observată pentru majoritatea semnelor precoce, cu excepția constipației, unde nu s-a identificat o relație semnificativă.

• Efectele au fost independente de greutate corporală, vârstă și alte variabile confuzante.

Concluzii

Studiul evidențiază o asociere semnificativă între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și prezența semnelor precoce ale bolii Parkinson, ceea ce poate indica un potențial impact al dietei asupra riscului neurologic. Autorii subliniază că studiul nu dovedește o relație cauzală, dar întărește ipoteza că dieta joacă un rol esențial în sănătatea cerebrală.

Dr. Xiang Gao concluzionează: „Alegerea de a consuma mai puține alimente procesate și mai multe alimente integrale, hrănitoare, ar putea fi o strategie benefică pentru menținerea sănătății creierului”. Sunt necesare studii suplimentare, ideal de tip longitudinal sau intervențional, pentru a confirma aceste constatări și a evalua mecanismele implicate.

Limitările studiului includ:

• Auto-raportarea consumului alimentar, care poate introduce erori de memorie

• Lipsa unei evaluări obiective a expunerii alimentare

• Eșantionul format predominant din adulți de vârstă mijlocie dintr-o singură țară

Cu toate acestea, durata lungă a urmăririi și dimensiunea mare a eșantionului reprezintă puncte forte semnificative ale cercetării.