Consumul zilnic de alimente ultraprocesate crește riscul de depresie la adulții în vârstă

Un studiu australian a investigat, într-un mod riguros și inovator, modul în care aportul crescut de alimente ultraprocesate se asociază cu simptomele depresive și starea de sănătate mintală la persoanele în vârstă. Autorii au folosit date dintr-o cohortă amplă de adulți vârstnici (ASPREE și sub-studiul ALSOP) și au aplicat o metodologie de tip target trial emulation, menită să imite condițiile unui studiu randomizat, pentru a reduce pe cât posibil erorile și factorii de confuzie specifici studiilor observaționale clasice.

• Povara depresiei la vârstnici: Pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației la nivel global, crește prevalența tulburărilor mintale, inclusiv a depresiei la persoanele în vârstă. Deși cauzele depresiei sunt complexe și multifactoriale, dietele de calitate scăzută au fost identificate ca un factor de risc important.  
• Alimente ultraprocesate (AUP): Clasificate conform sistemului NOVA, AUP reprezintă produsele industriale bogate în adaosuri (zahăr, grăsimi de slabă calitate, emulgatori, coloranți, arome), în general cu o densitate nutrițională scăzută și un conținut caloric ridicat. Studiile anterioare le-au asociat cu inflamația cronică, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, unele tipuri de cancer și mortalitatea de orice cauză. Totuși, dovezile cu privire la legătura lor cu depresia, în special la vârstnici, erau limitate.  

Despre studiu

Proiectarea „target trial emulation”

Autorii au recreat, pe baza datelor observaționale din ASPREE, un protocol fictiv de studiu clinic randomizat cu două brațe:  

• Intervenție: consum ridicat de AUP (≥4 porții/zi).  
• Control: consum scăzut de AUP (<4 porții/zi).  

S-a folosit probabilitatea inversă de ponderare a tratamentului (IPTW) pentru a balansa confuzorii între cele două grupuri, aproximând condițiile unui experiment real.  

Cohorta și datele folosite

Studiul a inclus peste 11.000 de participanți din ASPREE (majoritatea cu vârsta ≥70 de ani, fără boli cardiovasculare evidente, demență sau dizabilități majore la momentul inițial). Informațiile dietetice au provenit dintr-un chestionar cu frecvența consumului, adaptat pentru a putea clasifica produsele pe baza sistemului NOVA. Pentru alimente și băuturi, s-a convertit consumul la porții/zi.  

Evaluarea stării mintale

• Simptome depresive: Scala Center for Epidemiologic Studies-Depression cu 10 itemi (CES-D 10), scor ≥8 considerat indicator al prezenței unor simptome clinice de depresie.  
• Calitatea vieții – componenta mintală: 12-item Short Form Health Survey (SF-12), prin Mental Component Score (MCS), cu valori mai mari indicând o stare de sănătate mintală mai bună.  

Analize statistice

După ce s-au exclus indivizii cu date lipsă relevante și s-au aplicat ponderile IPTW (pentru a asigura comparabilitatea grupurilor), autorii au estimat riscul de simptome depresive și variațiile scorului MCS la cei cu un consum crescut de AUP vs. consum redus.  

Au fost rulate analize de sensibilitate:  

• Excluderea participanților care deja prezentau depresie sau primeau antidepresive.  
• Diferite valori-limită pentru CES-D 10 (≥8 și ≥10).  
• Folosirea porției/gramajului total de AUP în locul numărului de porții/zi.  
• Limitarea perioadei de urmărire la 4 ani, pentru a evalua stabilitatea dietei.  

Rezultate

Risc mai mare de simptome depresive

Participanții care consumau ≥4 porții/zi de AUP au prezentat un risc de aproximativ 10% mai mare de a dezvolta simptome depresive (comparativ cu cei sub 4 porții/zi). Acest efect a rămas consistent în diverse analize de sensibilitate, inclusiv după excluderea celor deja tratați cu antidepresive ori care la început aveau simptome depresive.  

Scor mental SF-12 mai scăzut

Un aport ridicat de AUP s-a asociat și cu o scădere a MCS (componenta mentală a calității vieții) cu circa 0,4 puncte, sugerând o calitate a vieții mintale ușor mai scăzută.  

Diferențe de subgrup

Legătura dintre consumul mare de AUP și depresie a fost mai pronunțată la femei și la persoanele cu nivel educațional mai scăzut. De asemenea, efectul a părut mai puternic la persoanele cu obezitate (IMC≥30) și la cele fără multimorbiditate, dar mecanismele exacte necesită analize suplimentare.  

E-value și confuziuni nemăsurate

Autorii au calculat un E-value de 1,43, arătând că un potențial factor de confuzie ar trebui să aibă o asociere consistentă și puternică cu depresia și cu consumul de AUP pentru a explica în întregime efectul observat. Concluzia lor este că eventualele confuzii nemăsurate sunt improbabile să anuleze asocierile găsite.  

Concluzii și implicații

Studiul aduce dovezi suplimentare că un consum ridicat de alimente ultraprocesate se asociază cu riscuri crescute de simptome depresive și cu o calitate mai scăzută a sănătății mintale la adulții în vârstă.  

• Natura observațională: Metodologia tip target trial emulation nu înlătură total constrângerile studiilor observaționale, dar reduce biasurile majore și oferă o perspectivă mai apropiată de un trial randomizat.  
• Implicații practice: Rezultatele sugerează că strategiile de sănătate publică menite să diminueze consumul de AUP (promovarea alimentelor minim procesate, educație nutrițională, reglementări mai stricte pentru alimente bogate în aditivi și zahăr etc.) ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății mintale la vârstnici.  
• Direcții viitoare: Sunt necesare studii de intervenție (ideal, trialuri randomizate) care să confirme relația cauzală și să evalueze dacă reducerea aportului de AUP poate preveni sau ameliora simptomele depresive în această populație cu vulnerabilități majore.  

Prin urmare, mesajul-cheie al autorilor este că regimurile alimentare cu un aport mai mic de alimente ultraprocesate pot juca un rol semnificativ în menținerea sănătății mintale la persoanele de vârsta a treia.