Cum afectează suprafețele implanturilor mamare din silicon sistemul imunitar?

Topografia suprafeței, ce descrie abaterile locale ale unei suprafețe de la un plan perfect plat, pe implanturile mamare din silicon, influențează complicațiile de sănătate, cum ar fi cicatrizarea, inflamația și un tip rar de limfom, arată un nou studiu. Descoperirile ar putea ajuta oamenii de știință să proiecteze mai multe implanturi biocompatibile în viitor, spun cercetătorii.
În fiecare an, aproximativ 400.000 de persoane primesc implanturi mamare din silicon în Statele Unite. Conform datelor furnizate de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente, majoritatea acestor implanturi trebuie înlocuite în decurs de 10 ani din cauza acumulării de țesut cicatricial și a altor complicații. O echipă condusă de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a analizat acum în mod sistematic modul în care arhitectura diferită a suprafeței găsite în aceste implanturi influențează dezvoltarea efectelor adverse, care în cazuri rare pot include un tip neobișnuit de limfom.

„Suntem mulțumiți că am reușit să aducem noi abordări științifice a materialelor pentru a înțelege mai bine problemele de biocompatibilitate în domeniul implanturilor mamare. Sperăm, de asemenea, că studiile pe care le-am realizat vor fi în mare măsură utile în înțelegerea modului de proiectare a implanturilor mai sigure și mai eficiente”, spune autorul principal al studiului, Robert Langer, profesorul Institutului David H. Koch la MIT.

Implanturile mamare din silicon sunt utilizate din anii 1960, iar primele versiuni aveau suprafețe netede. Cu toate acestea, cu aceste implanturi, pacienții au avut adesea o complicație numită contractură capsulară. Implanturile din silicon pot necesita ajustarea sau îndepărtarea chirurgicală, după o perioadă de timp. La sfârșitul anilor 1980, unele companii au început să facă implanturi cu suprafețe mai aspre, cu speranța de a reduce ratele de contractură capsulară și de a le face să se „lipească” mai bine de țesut și să rămână pe loc. O nouă generație de implanturi mamare care datează de un deceniu, având o arhitectură de suprafață unică și brevetată, au fost concepute pentru a preveni o serie de complicații.

Într-un studiu efectuat pe iepuri, cercetătorii au descoperit că țesuturile expuse la cele mai aspre suprafețe ale implantului au prezentat semne de activitate crescută de la macrofage, celule imune care în mod normal elimină celulele și resturile străine. Toate implanturile au stimulat celulele imune numite celule T, dar în moduri diferite. Descoperirile cercetătorilor sugerează că implanturile mai aspre se freacă de țesutul din jur și provoacă mai multă iritare. Acest lucru poate oferi o explicație de ce implanturile mai aspre pot duce la limfom: ipoteza este că o parte din textură se prăbușește și se blochează în țesutul din apropiere, unde provoacă inflamație cronică, care poate duce în cele din urmă la cancer.

sursa: Science Daily