Cum au devenit pastele ritualul fericirii comestibile al Italiei (studiu despre legătura dintre paste și bunăstarea emoțională)

Cum au devenit pastele ritualul fericirii comestibile al Italiei (studiu despre legătura dintre paste și bunăstarea emoțională)

©

Autor:

Cum au devenit pastele ritualul fericirii comestibile al Italiei (studiu despre legătura dintre paste și bunăstarea emoțională)
RelaÈ›ia dintre alimentaÈ›ie È™i emoÈ›ii este una complexă, influenÈ›ată de factori biologici, psihologici È™i culturali. DeÈ™i numeroase studii au analizat efectele nutriÈ›ionale È™i emoÈ›ionale ale diverselor tipuri de alimente, puÈ›ine cercetări au abordat în mod specific impactul emoÈ›ional al pastelor, un aliment central în dieta mediteraneană È™i în cultura italiană. Studiul publicat în jurnalul Food Science & Nutrition oferă o perspectivă integrată asupra modului în care consumul de paste influenÈ›ează stările emoÈ›ionale – atât cele trăite în momentul mesei, cât È™i cele amintite ulterior.
Dieta mediteraneană este asociată cu beneficii notabile asupra sănătății fizice È™i psihice. Componentele sale – inclusiv legumele, uleiul de măsline, peÈ™tele È™i cerealele integrale – sunt frecvent corelate cu un risc redus de boli cronice È™i cu o calitate mai bună a vieÈ›ii. Însă impactul emoÈ›ional al unui aliment specific din această dietă, cum este pastele, nu a fost explorat în profunzime. În Italia, pastele ocupă un loc simbolic È™i afectiv, fiind frecvent asociate cu reuniuni de familie, tradiÈ›ii È™i confort emoÈ›ional.

Despre studiu

Cercetarea a combinat două metode complementare:
  •  Studiul 1 – un sondaj naÈ›ional online pe un eÈ™antion reprezentativ al populaÈ›iei italiene (N=1532), evaluând atât asocierile explicite (raportate conÈ™tient) cât È™i implicite (non-conÈ™tiente) între paste È™i emoÈ›ii.
  •  Studiul 2 – o analiză ecologică prin intermediul unei aplicaÈ›ii mobile, în care 83 de participanÈ›i care consumau frecvent paste au înregistrat timp de două săptămâni emoÈ›iile resimÈ›ite înainte È™i după mese.

Ambele studii au fost aprobate de comitetul de etică și au inclus instrumente validate psihometric.

Rezultate

Studiul 1 – Asocieri emoÈ›ionale explicite È™i implicite

  •  49,9% dintre participanÈ›i consumau paste zilnic, fără o preferință notabilă pentru un anumit tip.
  •  Cele mai frecvente imagini mentale asociate cu pastele:
• Familie (41%)
• EmoÈ›ii pozitive (21%)
• Gust/plăcere (10%)
• Relaxare È™i confort (7%)
• TradiÈ›ie È™i cultură (6%)
  •  EmoÈ›iile imaginate după consumul de paste includeau:
• SenzaÈ›ie de saÈ›ietate (34%)
• SatisfacÈ›ie (29%)
• Fericire (10%)
  •  Testul de asocieri implicite a arătat un bias cognitiv pozitiv puternic (d = 1.49, p < 0.001) în favoarea pastelor.
  •  Consumul frecvent de paste a fost asociat cu:
• Niveluri mai reduse de emoÈ›ii negative È™i stres (p < 0.001)
• Niveluri mai ridicate de mindfulness È™i alimentaÈ›ie conÈ™tientă
• O calitate mai bună a vieÈ›ii È™i o mai mică dificultate în identificarea emoÈ›iilor (alexitimie)

Studiul 2 – Evaluarea emoÈ›iilor în timp real

  •  Au fost analizate 1.843 de mese valide (prânz È™i cină).
  •  Consumul de paste a fost asociat cu o creÈ™tere semnificativă a nivelului de fericire după masă (coeficient = 0.316, p < 0.001).
  •  Efectele au fost influenÈ›ate de context:
• Consumul de paste în compania altor persoane a amplificat semnificativ efectul asupra fericirii (p = 0.025).
• Consumul de paste acasă, singur sau la muncă nu a produs acelaÈ™i efect.
  •  S-a observat È™i un efect pozitiv al dispoziÈ›iei generale de mindfulness asupra variabilității fericirii (p = 0.035), sugerând că persoanele mai conÈ™tiente trăiesc mai intens plăcerea oferită de consumul de paste.

Interpretare

Datele sugerează că pastele generează emoÈ›ii pozitive consistente, atât la nivel conÈ™tient, cât È™i implicit, fiind percepute nu doar ca un aliment gustos, ci È™i ca un simbol al confortului È™i al apartenenÈ›ei sociale. ImportanÈ›a culturală a pastelor în Italia accentuează această legătură emoÈ›ională, însă este posibil ca alimente similare (ex. orezul în Asia, pâinea în Orientul Mijlociu) să aibă efecte echivalente în alte contexte culturale.

RelaÈ›ia dintre paste È™i fericire este mai puternică în contexte sociale, evidenÈ›iind rolul comunitar al alimentaÈ›iei È™i importanÈ›a ritualurilor de masă în generarea bunăstării emoÈ›ionale. Astfel, nu doar ceea ce mâncăm contează, ci È™i cu cine È™i unde o facem.

Legătura cu mindfulness-ul indică faptul că persoanele mai atente la prezent se bucură mai profund de experiențele alimentare. Acest lucru susține ideea că practica alimentației conștiente ar putea amplifica beneficiile emoționale ale alimentelor plăcute.

Concluzii

Acest studiu multi-metodă oferă dovezi solide că consumul de paste este asociat cu fericirea, în special în contexte sociale È™i la persoanele cu un nivel ridicat de conÈ™tientizare (mindfulness). Pastele nu sunt doar un aliment de bază, ci È™i un vector de emoÈ›ii pozitive, legate de tradiÈ›ie, familie È™i plăcere senzorială.

Implicarea practică a acestor descoperiri este relevantă pentru:
  •  Strategii de promovare a sănătății mintale prin alimentaÈ›ie conÈ™tientă È™i mese în familie
  •  Marketingul alimentar orientat spre starea de bine
  •  Proiecte de educaÈ›ie nutriÈ›ională care valorifică dimensiunea emoÈ›ională a alimentelor

Pentru viitor, studii longitudinale sau intervenÈ›ionale sunt necesare pentru a determina dacă paste contribuie activ la creÈ™terea bunăstării sau dacă persoanele deja mai fericite tind să le consume mai frecvent. De asemenea, replicarea cercetării în alte culturi ar permite explorarea universalității acestei legături dintre aliment È™i emoÈ›ie.

Data actualizare: 12-05-2025 | creare: 12-05-2025 | Vizite: 194
Bibliografie
Pasta, what a feeling! A multi-method study on the relationship between pasta consumption and happiness. Grosso, F., Bonanomi, A., Pagnini, F. Food Science & Nutrition (2025). DOI: 10.1002/fsn3.70240, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/fsn3.70240

Image by KamranAydinov on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Chirurgia bariatrică reduce senzaÈ›ia de foame excesivă ce nu este justificată de foamea fiziologică
  • Copiii plictisiÈ›i mănâncă cu până la 79% mai mult decât ar mânca în mod normal
  • Anxietatea stimulează mâncatul emoÈ›ional È™i creÈ™terea în greutate
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum