Cum te poate ajuta dieta 16:8 să pierzi în greutate?

Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii din cadrul UIC (University of Illinois at Chicago) și publicat în jurnalul Nutrition and Healty Aging, postul zilnic de la ora 18:00 la 10:00, timp de 12 săptămâni, a fost asociat cu reducerea în greutate, fără alte modificări dietetice sau de stil de viață.

Deși mesajul cheie al articolului este, conform autorilor, că opțiunile eficiente pentru slăbit nu trebuie să presupună obligatoriu monitorizarea drastică a caloriilor sau eliminarea unor alimente din dietă, nu trebuie subestimată optimizarea compoziției chimice a dietei astfel încât să asigure o bună nutrire a organismului.

Observații și limitele studiului

Studiul pilot s-a desfășurat pe o perioadă de 12 săptămâni, rezultatele preliminare urmând a fi validate prin intermediul trial-urilor clinice desfășurate pe termen lung, pentru a determina gradul de reducere ponderală ce poate fi atins prin restricționarea aportului alimentar 16 ore din 24.

Studiul nu a fost de tip trial randomizat controlat, ci doar a comparat efectele restricției alimentare temporizate cu cele ale unui grup de control dintr-un trial ce a vizat scădere în greutate, condus de  aceeași echipă de cercetători în 2011-2015. Grupul cu pricina a fost instruit să își mențină greutatea corporală pe durata studiului, de asemenea fără a iniția modificări în ceea ce priveșt modul de alimentare sau gradul de activitate fizică.

La cercetare au fost incluși 23 de participanți selectați aleatoriu, cu vârsta medie de 45 ani și valoarea mediană a indicelui de masă corporală de 35 kg/m2, fiind predominante sexul feminin și rasa afro-americană.

O altă limitare a acestui studiu, pe lândă numărul mic de participanți, este faptul că aderența la principiile de dietă și aportul alimentar au fost auto-declarate de către voluntari, prin urmare estimările cu privire la intervalul de alimentare, aportul de macronutrienți și deficitul caloric obținut ar putea fi inexacte.

Atunci când subiecții unui studiu auto-raportează aportul alimentar, cercetări recente au evidențiat că voluntarii sunt mult mai susceptibili să declare consumul de alimente care sunt considerate sănătoase și dezirabile pentru societate, și să le omită pe cele catalogate drept nesănătoase.

În ceea ce privește respectarea ferestrei de alimentare, potrivit datelor raportate, subiecții au aderat la temporizarea ingestiei la alimente 6/7 zile și au restrâns cu 3 ore intervalul orar în care au realizat consumul de alimente - de la 11 ore, la 8 ore/zi. Cu toate acestea, rata de abandon a fost de 26%, considerată foarte mare pentru un trial cu o durată scurtă, cu un număr atât de mic de participanți (6/23).

De asemenea, la studiu au participat adulți cu obezitate, sănătoși din punct de vedere metabolic la înrolare, ceea ce înseamnă că observațiile preliminarii, nu se pot aplica la nivelul populației generale.

În legătură cu testarea superiorității dietei 16:8 (perioadă post 16 ore/interval alimentare 8 ore) versus celelalte forme de post intermitent, temporizarea restricției alimentare a fost mai puțin eficientă în ceea ce rivește scăderea ponderală în 12 săptămâni de dietă, ∼3% versus 4-6% din greutatea inițială. Autorii speculează că aceste diferențe se datorează restricției calorice mult mai mari la persoanele ce au alternat zilele de post (25-35% din necesarul caloric), comparativ cu deficitul caloric de 20% în cazul postului 16:8. Deși limitarea voluntară a aportului caloric nu a constituit unul dintre obiectivele studiului de față, s-a estimat un deficit caloric de circa 350 de calorii, diferența între momentul înrolării și finalul analizei.

Cu toate că subiecții cu obezitate erau metabolic sănătoși la începutul studiului, a fost consemnată reducerea presiunii arteriale sistolice cu circa 7 mmHg, acesta fiind singurul parametru metabolic care a prezentat modificări semnificative comparativ cu grupul de control.

Deși la ora actuală dieta 16:8 nu beneficiază de o bază solidă de dovezi științifice în ceea ce privește eficiența pe termen lung asupra pierderii în greutate la persoanele sănătoase cu obezitate, trebuie subliniate mecanismele care ar putea conduce la rezultatele preliminarii de scădere ponderală:

• limitarea aportului de alimente în cea de a doua parte a zilei, când activitatea fizică este mai redusă
• în cazurile selectate, poate prevenirea alimentării nocturne,
• se reduce voluntar perioada de ingestie de alimente și consecutiv aportul alimentar și caloric.

Unul dintre dezavantajele acestei intervenții îl constituie lipsa focusului asupra comportamentelor alimentare maladaptative și calității nutriționale a dietei.

Întrebarea este, asemenea modificări ale statusului ponderal ar putea fi atinse și prin intermediul unei alimentații hipocalorice, echilibrate nutrițional și corectarea obiceiurilor alimentare dăunătoare? Deși supraconsumul de alimente este un factor crucial în apariția obezității, nu trebuie pierdute din vedere și celelalte componente ale boli.

Obezitatea este o boală, nu o alegere! 

Surse: UIC Today