Cum tratezi durerea în gât (ce să faci și ce nu)

©

Autor:

Cum tratezi durerea în gât (ce să faci și ce nu)

Durerea de gât este o manifestare clinică frecvent întâlnită, nu doar în cazul infecțiilor respiratorii bacteriene sau virale, ci și în cadrul altor afecțiuni localizate la nivelul gâtului, precum traumatismele locale, suprasolicitarea corzilor vocale, obstrucția căilor respiratorii secundară ingestiei de corpi străini, tumori locale, etc.

Cauze și factori de risc pentru apariția durerii în gât

Principalele afecțiuni sau condiții patologice care pot determina apariția durerii de gât sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

  • Infecții ale căilor respiratorii de etiologie virală sau bacteriană (precum faringită virală, adenoidita virală, laringită virală, angină streptococică, bronșită, traheită, alte laringite sau faringite bacteriene, adenoidita bacteriană)
  • Mononucleoza infecțioasă
  • Toxoplasmoza
  • Poliomielita
  • Tusea convulsivă
  • Bolile copilăriei, precum rubeola, scarlatina, pojarul, varicela, oreionul
  • Boala de reflux gastro-esofagian
  • Reacțiile alergice respiratorii
  • Traumatismele gâtului
  • Tumorile laringiene
  • Tumorile faringiene
  • Neoplasmul tiroidian
  • Tumorile maligne ale limbii
  • Obstrucția căilor respiratorii, secundară ingestiei de corp străin. [1], [2], [4], [5]


Semne și simptome clinice

Durerea de gât se poate prezenta sub aspectul unei iritații a mucoasei orofaringiene sau laringiene, senzația de „nod dureros” în gât, senzația de „zgârietură” sau „gâdilare” în gât și poate fi însoțită de alte manifestări clinice specifice afecțiunii de fond.
Durerea de gât apărută în cazul infecției virale sau bacteriene de căi respiratorii poate fi însoțită de febră, tuse, disfonie, congestie nazală, cefalee, mialgii, artralgii, otalgie (în caz de asocierea otitei), odinofagie, grețuri, inapetență, stare generală alterată și prezența depozitelor depozitelor purulente pe suprafața amigdalelor sau a mucoasei faringiene.
Durerea de gât apărută în cadrul reacțiilor alergice poate fi însoțită de dispnee, senzația de „nod în gât”, hipersecreție bronșică, rinoree, congestie nazală, eritem conjunctival, edem facial și perioral, respirație șuierătoare, prurit tegumentar, etc.
Durerea de gât apărută în cadrul tumorilor maligne laringiene, faringiene sau a limbii, poate fi însoțită de tuse seacă, răgușeală, voce bitonală, disfagie, tulburări de deglutiție, senzație de nod în gât, respirație șuierătoare, hemoptizie.
Boala de reflux gastro-esofagian se caracterizează clinic prin arsuri retrosternale, regurgitații acide, pirozis, disfagie, dureri pectorale, disfagie, senzație de nod în gât, durere de gât, disfonie.
Neoplasmul tiroidian poate fi caracterizat prin dispnee, disfonie, disfagie, senzație de sufocare, durere de gât inexplicabilă, sensibilitate la palparea glandei tiroide, apariția în regiunea cervicală anterioară a unei formațiuni tumorale neregulate, de consistență inegală, aderentă la planurile subiacente.
Mononucleoza infecțioasă sau „boala sărutului” este o boală infecto-contagioasă apărută în urma infecției cu virusul Epstein-Barr. Manifestările clinice specifice mononucleozei infecțioase sunt reprezentate de astenie, oboseală accentuată, dureri în gât, slăbiciune musculară, cefalee, mialgii, artralgii, febră, hepatosplenomegalie, inapetență, adenopatie inghinală, axilară și cervicală, eczeme sau erupții cutanate.
Toxoplasmoza este o boală infecto-contagioasă apărută în urma infecției cu Toxoplasma gondii, un parazit care poate fi prezent în carnea unor animale domestice, precum pisica, păsările de curte, șoarecii, porcii, oile, caprele. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin febră, cefalee, dureri de gât, adenopatie cervicală, mialgii, tulburări de vedere. În formele severe, poate apărea confuzie, vedere încețoșată, febră extremă și migrene.
Poliomielita este o boală infecto-contagioasă apărută în urma infecției cu virusul polio (sau poliovirusul), localizată cu predominanță la nivelul orofaringelui sau a tractului gastro-intestinal. Manifestările clinice specifice poliomielitei variază în funcție de localizarea agentului patogen. În poliomielita cu localizare orofaringiană pot apărea febră, cefalee, dureri de gât, oboseală, dispnee, tulburări de deglutiție, grețuri, dureri de spate, spasme musculare, rigiditate. În formele severe de boală, pot apărea paralizia temporară sau permanentă, mialgiile severe și abolirea reflexelor.
Tusea convulsivă este o afecțiune respiratorie contagioasă apărută în urma infecției cu Bordetella pertussis. În formele incipiente, boala se caracterizează prin subfebrilitate, rinoree și tuse ușoară. În formele avansate, boala se caracterizează prin febră mare, accese de tuse seacă, sacadată, paroxistică, cu tonalitatea înaltă („tuse măgărească”), dureri de gât datorită efortului de tuse, oboseală accentuată, vărsături în tipul acceselor tusive sau imediat după cuparea acestora.
Bolile copilăriei (precum varicela, pojarul, rubeola) pot debuta printr-un episod gripal cu febră, tuse, rinoree, dureri de cap, de gât, dureri musculare, inapetență, erupția tegumentară fșcându-și apariția ulterior, după încheierea perioadei de incubație (care poate dura între 14 și 21 de zile). [1], [2], [5]

Cum tratezi durerea în gât

Tratament simptomatic. Combaterea durerilor de gât apărute în cadrul diferitelor afecțiuni poate fi ameliorată prin diferite metode medicamentoase și nonmedicamentoase.

Tratamentul medicamentos de ameliorare a durerilor de gât constă în administrarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene (precum Ibuprofen, Paracetamol, Aspirină, etc.), a pastilelor de supt (precum Decasept, Faringosept, Strepsils, etc.), a siropurilor și a sprayurilor de gât.

Metodele nonmedicamentoase de ameliorare a durerilor în gât sunt reprezentate de următoarele aspecte:

  • Efectuarea gargarei cu sare și apă călduță
  • Consumul crescut de ceaiuri calmante (precum mentă, mușețel, echinaceea, ceai negru, ceai verde)
  • Hidratare corespunzătoare
  • Cura de transpirație
  • Odihnă corespunzătoare și repaus vocal
  • Administrarea de miere singură sau amestecarea acesteia într-o cană de suc de lamâie (în cazul persoanelor care nu sunt alergice la polen)
  • Consumarea uleiului de cocs (acesta poate fi utilizat la prepararea mâncărurilor, în cazul bolnavilor cu dureri de gât)
  • Consumarea apei cu lămâie
  • Crearea unui amestec de apă cu lămâie, miere și ghimbir.


Tratamentul etiologic de combatere a durerilor de gât presupune corectarea bolii de fond care a dus la apariția acestei simptomatologii.

Astfel, în cazul durerilor de gât apărută în cadrul infecțiilor respiratorii bacteriene, se administrează antibiotice conform antibiogramei, pentru eradicarea agentului patogen implicat. Diferența esențială între o infecție respiratorie bacteriană și una virală este aceea că în infecția bacteriană se remite în urma administrării de antibiotice pe când, infecția virală nu cedează la antibioterapie. Cele mai frecvent utilizate medicamente antibiotice, în cazul infecțiilor respiratorii bacteriene, sunt Amoxicilina, Amoksiklavul, Claritromicina, Eritromicina, Azitromicina, etc.

Nu există tratament etiologic de combatere a infecțiilor respiratorii de etiologie virală. În majoritatea cazurilor, infecțiile se remit spontan la 7-14 zile de la debut. Pentru ameliorarea simptomatologiei asociate infecțiilor respiratorii virale se pot administra antiinflamatoare non-steroidiene (precum Ibuprofen, Aspirină, Paracetamol, etc.). Un mod eficient de apreveni apariția infecțiilor respiratorii virale este efectuarea vaccinurilor paragripale.

În caz de apariție a durerilor de gât în cadrul reacțiilor alergice respiratorii, se poate rcurge la administrarea antihistaminicelor H1 (precum Aerius, Xyzal, Claritine, etc.). În formele de astm alergic se poate apela la corticosteroizi, antileucotriene (Montelukast, Zileuton, etc.) sau la terapia imunologică cu Omalizumab. Metodele de imunizare specifică sau nespecifică pot fi deosebit de utile pentru ameliorarea componenteib alergice.

Asemenea infecțiilor virale respiratorii, nici mononucleoza infecțioasă nu beneficiază de un tratament etiologic antiviral. Măsurile terapeutice adoptate pentru combaterea mononucleozei infecțioase constau în repaus la pat, respectarea unei igiene corespunzătoare a cavității bucale, administrarea medicamentelor hepatoprotectoare pentru protejarea ficatului (precum Hepaid forte, Essentin forte, Hepatoprotect etc. ) și administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene (precum Ibuprofen, Aspirină) pentru combaterea febrei și a durerilor intense de cap și de gât care pot apărea. În formele severe cu complicații se poate recurge la administrarea de corticosteroizi. În caz de apariție a suprainfecției bacteriene, serecomandă antibioterapie conform antibiogramei.

Tratamentul etiologic administrat în cazul tumorilor mligne ale limbii, faringelui sau laringelui, presupune intervenție chirurgicală de îndepărtare a formațiunii tumorale (în cazurile în care este posibil acest lucru), chimioterapie și radioterapie, administrat secvențial sau concomitent, în funcție de stadiul de evoluție a afecțiunii tumorale și în funcție de statusul bolnavului.

Tratamentul administrat în cazul neoplasmului tiroidian constă în tiroidectomie totală sau subtotală (intervenție chirurgicală de îndepărtare totală sau parțială a glandei tiroide), limfadenectomie (îndepărtarea chirurgicală a ganglionilor limfatici care ar putea fi invadați de către procesul tumoral localizat la nivelul glandei tiroidiene), radioiodoablație și tratament de substituție cu levotiroxină.

Tratamentul de combatere a bolii de reflux gastro-esofagian poate fi medicamentos (administrarea inhibitorilor pompei de protoni, precum Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol, etc.) sau chirurgical (fundoplicatura Nissen). Administrarea de alginați, antiacide sau blocanți ai receptorilor H2 (precum Ranitidina, Famotidina, etc.) pot fi eficiente pe componenta simptomatologică (ameliorează pirozisul, regurgitațiile acide și celelalte manifestări clinice care pot apărea în cadrul bolii de reflux gastro-esofagian), dar nu au capacitatea de a vindeca leziunile mucoasei esofagiene datorate acestor regurgitații acide și nu împiedică reapariția refluxului gastro-esofagian.

Tratamentul de combatere a toxoplasmozei presupune administrarea de Clindamicină, Pirimetamină în asocierea unor doze crescute de acid folic sau Sulfadianină.

În cazul poliomielitei, nu există medicament antiviral de combatere a acesteia. În acest context, tratamentul administrat are drept scop ameliorarea simptomatologiei clinice și diminuarea complicațiilor sechelare care pot apărea. Se recomandă repaus la pat, administrarea de antialgice (precum Algocalmin, etc.) pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase și de antiinflamatoare nonsteroidiene (precum Ibuprofen, Paracetamol, etc.) pentru diminuarea febrei, conectarea bolnavilor cu dispnee accentuată la un ventilator portabil (pentru obținerea unei oxigenări mai bune), terapie fizică și recuperare, în cazurile de paralizie temporară. Prevenirea infecției cu poliovirus se poate realiza prin efectuarea vaccinului antipolio.

Tratamentul de combatere a tusei convulsive constă în administrarea de antibiotice, precum Azitromicină, Claritromicină, Eritromicină, Trimetoprim-Sulfametoxazol. Prevenirea tusei convulsive se poate realiza prin administrarea vaccinului antidiftero-tetano-pertussis.

În cazul bolilor infecțioase ale copilăriei, nu există medicament antiviral specific pentru eradicarea acestora. Tratamentul constă în izolarea copilului bolnav, repaus la pat, administrarea de antihistaminice orale (precum Clorfeniramin, etc.) sau loțiuni antipruriginoase pentru ameliorarea pruritului cutanat, administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene (precum Paracetamol, Aspirină, Ibuprofen) pentru ameliorarea febrei și a durerilor de cap și de gât. [1], [2], [3], [4], [5]

Contraindicații când te doare în gât

În continuare vom prezenta câteva aspecte care trebuiesc evitate în contextul durerilor de gât:

  • Consumul alimentelor fierbinți sau foarte reci
  • Consumul produselor lactate în cazul prezenței unei infecții respiratorii bacteriene sau virale (deoarece laptele este un mediu foarte bun de cultură care facilitează dezvoltarea agenților patogeni)
  • Consumarea băuturilor carbogazificate (care pot irita mai mult mucoasa faringiană)
  • Administrarea de antibiotice fără consultarea și fără prescrierea medicului de familie
  • Consumarea alimentelor condimentate (picante, piperate, iuți)
  • Aplicarea compreselor calde în jurul gâtului (compresele reci aplicate la nivelul extremităților sunt eficiente pentru reducerea febrei, însă aplicarea compreselor calde la nivelul gâtului, în contextul durerilor de gât, nu și-au demonstrat eficiența). [1], [2]

Data actualizare: 06-06-2019 | creare: 06-06-2019 | Vizite: 737
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. 15 natural remedies for a sore throat, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/318631.php
4. Causes of Throat Pain and Treatment Options, link: https://www.verywellhealth.com/throat-pain-4174240
5. Sore throat, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sore-throat/symptoms-causes/syc-20351635
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.