De ce îmi tremură mâinile?

©

Autor:

De ce îmi tremură mâinile?

Tremuratul mâinilor, cunoscut sub termenul medical de tremor al mâinii, reprezintă apariția unor mişcări ritmice, oscilatorii şi alternante ale mâinilor.

Este necesară diferențierea tremorului de asterixis, acesta din urmă fiind caracterizat prin flexia repetată, non-oscilatorie şi aritmică a încheieturii mâinilor, în încercarea de a imprima o mişcare de extensie a acestora.

Pot fi descrise trei forme de tremor:

  • tremorul postural, care apare frecvent la menținerea îndelungată a mâinilor într-o poziție fixă, antigravitațională
  • Tremorul de repaus este caracteristic bolii Parkinson. Această formă de tremor apare în repaus şi cedează în timpul mobilizării membrelor superioare
  • Tremorul intențional apare în timpul efectuării anumitor mişcări (precum ducerea mâinii la nas, atingerea unui anumit obiect țintă precum activiarea butonului soneriei de la uşă, etc.) şi este caracteristic unor afecțiuni neurologice, precum scleroza multiplă, afecțiuni cerebeloase, boala Wilson, etc. [1], [2], [5]


Cauze şi factori de risc

Pot fi descrişi numeroşi factori etiologici care determină apariția tremurăturii mâinilor. Aceştia pot fi reprezentați de următoarele aspecte:


Semne şi simptome clinice

Tremuratul mâinilor apărut în cazul stărilor de stres psiho-emoțional poate fi însoțit şi de alte manifestări clinice, precum tahicardie, accelerarea respirației, transpirații, senzația de absență a responsivității emoționale, tremurătura vocii, dificultatea de a scrie, dificultatea de a ține în mână un anumit obiect, amnezie, dezorientare temporo-spațială.

Tremorul mâinilor apărut în cadrul atacului de panică poate fi însoțit de palpitații, tahicardie, transpirații, senzația de sufocare, senzația de lipsă de aer sau de asfixiere, disconfort toracic sau durere precordială, vertij, disconfort abdominal, grețuri, senzația de neputință, nesiguranța mersului, amorțeală, furnicături, frisoane, frica de moarte, frica de a înnebuni sau de a-şi pierde controlul.

Episoadele de hipoglicemie se caracterizează din punct de vedere clinic prin tremor al mâinilor, încălzire, transpirații, palpitații, parestezii, anxietate, senzația de foame, cefalee, tulburări de vedere (vedere dublă, încețoşată), confuzie. Stările de hipoglicemie severă se pot manifesta clinic prin convulsii şi comă.
Hipocalcemia se caracterizează din punct de vedere clinic prin crampe musculare localizate la nivelul gambelor şi a spatelui, laringospasm, tetanie (caracterizată prin parestezii localizate la nivelul limbii, a buzelor, a degetelor si a membrelor inferioare, spasme musculare resimțite în tot corpul, spasmul musculaturii faciale), palpitații, tahicardie, tulburari de ritm.

Tremorul mâinilor apărut în cadrul stărilor de anxietate generalizată poate fi însoțit de hipertonie musculară, dureri musculare, tresăriri musculare, blocaje musculare, imposibilitatea de relaxare, dissomnie (dificultate la adormire, treziri frecvente în coşmaruri, somn neodihnitor, oboseală la trezire), apăsare în piept, uscăciunea gurii, regurgitații, eructații, cefalee vesperală, greturi, vărsături, diaree/constipație, scădere în greutate, polachiurie, micțiuni imperioase, parestezii, furnicături.

Hipertiroidismul este o afecțiune endocrinologică, caracterizată prin creşterea valorilor serice ale hormonilor tiroidieni şi accelerarea metabolismului. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin tahicardie, tremor, oboseală, scădere ponderală, palpitații, nervozitate, transpirație excesivă, hiperactivitate, intoleranță la căldură, slăbiciune musculară, hipomenoree, diaree ocazională, etc.
Tireotoxicoza este o formă particulară de hipertiroidism, cu debut brusc şi manifestări clinice severe, fiind denumită şi hipertiroidismul acut. Boala se caracterizează printr-un tablou clinic asemănător hipertiroidismului, dar de o gravitate mult mai mare.

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică idiopatică degenerativă a sistemului nervos central, cu evoluție progresivă, care se caracterizează clinic prin rigiditate musculară, mişcări lente, mobilitate diminuată, dificultăți posturale şi tremor în repaus, frecvent unilateral, dificultatea de a scrie, dificultatea de a ține în mână un anumit obiect (tendința de a scăpa acel obiect).

Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică care presupune apariția la nivelul măduvei spinării şi a creierului a unor zone diseminate de demielinizare. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin slăbiciune musculară, parestezii, spasme musculare, tremor, tulburări vizuale, anomalii oculomotorii, deteriorare cognitivă uşoară şi disfuncție urinară.

Demența cu corpi Lewy este o afecțiune neurologică, caracterizată printr-o deteriorare cognitivă cronică, cu apariția unor incluziuni celulare la nivelul corticalei, denumite corpi Lewy. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin rigiditate musculară, tremor, mers nesigur, alternanța perioadelor de conştiență şi orientare temporo-spațială cu perioade de confuzie, dezorientare, vertij diurn intens şi prelungit, halucinații vizuale, delir, stări sincopale inexplicabile.

Boala Wilson, sau toxicitatea ereditară a cuprului, este o afecțiune caracterizată prin depunerea de cupru la nivelul diferitelor organe, în special la nivelul ficatului şi a creierului. Din punct de vedere clinic, afectarea neurologică se caracterizează prin disartrie, distonie, tremor, hipersalivație, disfagie, deficit de coordonare, coree, tulburări cognitive şi de comportament.

Tremorul apărut în cazul sevrajului alcoolic sau de droguri este un tremor fiziologic care se datorează ingestiei unei cantități mult mai reduse de alcool, decât dozele ingerate în mod obişnuit, în cazul persoanelor alcoolice, şi lipsei de acces la droguri, în cazul persoanelor dependente de droguri.

Tremorul apărut în rândul persoanelor vârstnice (tremorul senil) este lent, bilateral şi nu afectează doar mâinile, ci şi vocea şi capul. Pe măsură ce persoana înaintează în vârstă, tremuratul mâinilor se accentuează progresiv. Tremorul este absent atunci când persoana afectată se află în repaus şi se accentuează în timpul mişcării. [1], [2], [3], [5]

Tratament

Tremorul mâinilor apărut în cazul persoanelor aflate în sevraj alcoolic sau de droguri, poate fi ameliorat prin administrarea de sedative. De asemenea, în aceste cazuri se recomandă plasarea persoanelor în cauză în centre de dezintoxicare pentru reabilitare.

Tremorul mâinii apărut în rândul persoanelor aflate într-o stare de anxietate generalizată cedează în urma administrării de benzodiazepine (precum Lorazepam, Oxazepam sau Diazepam).

În cazul persoanelor care acuză tremor accentuat al mâinilor în urma administrării unor medicamente, precum şi în rândul persoanelor cu anxietate cronică sau aflate într-un atac de panică, se recomandă administrarea de beta-blocante (Propanolol). În cazul lipsei de răspuns la beta-blocante, se recomandă adminisrarea de Primidonă.

Tremorul senil poate fi ameliorat prin adminisrarea de beta-blocante (precum Metoprolol, Propanolol, etc.) sau Primidonă.

În cazul tremorului apărut în cadrul episoadelor de hipoglicemie, se recomandă corectarea acestei stări prin administrarea de glucoză (sub formă de soluție perfuzabilă sau alimente dulci, precum zahăr, bomboane, etc.).

Tremorul apărut în cadrul stărilor de hipocalcemie va dispărea în urma administrării de calciu (pe cale orală sau soluții perfuzabile, precum gluconat de calciu).

Tremorul mâinii apărut în cadrul hipertiroidismului va dispărea în urma administrării tratamentului specific bolii de fond, cu iod, beta-blocante, iodură radioactivă de sodiu, Propiltiouracil, Metimazol sau tratament chirurgical.

Nu există tratament medicamentos pentru combaterea tremorului apărut in cadrul afecțiunilor neurologice (tremor cerebelos). În acest caz se recomandă tratament etiologic pentru corectarea bolii de fond, cu ameliorarea progresivă a manifestărilor clinice, pe parcursul administrării terapiei.

Astfel, în cazul bolii Parkinson se administrează Levodopa, Amantadină, Bromocriptină, Pramipexol, Ropinirol, Selegină, Rasagilină, Trihexifenidil sau Benztropină.

Tratamentul sclerozei multiple presupune administrarea de corticosteroizi şi medicamente imunomodulatoare, precum Interferon, Glatiramer, Natalizumab, Mitoxantrone, Azatioprină, Metotrexat, Ciclofosfamidă, Micofenolat sau Cladribină.

Tratamentul demenței cu corpi Lewy se realizează prin administrarea de Rivastigmină, Levodopa, inhibitori de colinesterază şi antipsihotice clasice.

Tratamentul bolii Wilson presupune administrarea de medicamente chelatoarde, precum Penicilamină sau Trientină hidroclorid, pentru eliminarea cuprului acumulat la nivelul organelor, acetat de zinc pentru prevenirea reacumulării de cupru şi tetramolibdat de amoniu, pentru scăderea absorbției de cupru la nivel organic. În cazul bolnavilor cu boală Wilson asociată insuficienței hepatice, se recomandă transplant hepatic. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 03-07-2018 | creare: 03-07-2018 | Vizite: 20707
Bibliografie
1. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Ediția a-XIV-a, Ediția a-II-a în limba română, Editura Teora, București, 2003
2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Why Are My Hands Shaky?, link: https://www.webmd.com/brain/shaky-hands#1
4. Shaking Hands: What Are My Treatment Options?, link: https://www.healthline.com/health/treating-shaking-hands
5. Tremor Fact Sheet, link: https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Tremor-Fact-Sheet
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: