Tremurături ale mâinii la tineri - cauze și boli posibile, evoluție

©

Autor:

Tremurături ale mâinii la tineri - cauze și boli posibile, evoluție

Tremurăturile mâinii sau contracția involuntară a mușchilor mâinilor poate fi întâlnită frecvent, chiar și în cazul tinerilor. De cele mai multe ori tremurăturile apar fără cauză, însă sunt și situații în care acest simptom poate fi un semnal de alarmă în ceea ce privește o altă afecțiune.

De cele mai multe ori, tremurăturile pot fi trecătoare și de mică intensitate, fără a interveni asupra activităților pe care tinerii le exercită, dar când acestea influențează ritmul de viață devin un prilej al investigaților. Astfel, un simplu tremor al mâinii poate sugera o afecțiune psihologică, neurologică, un ritm de viață haotic sau poate fi un efect advers al medicației. De asemenea, poate exista un tremor fiziologic intensificat al mâinilor. [4], [6], [8]

tremorul fiziologic intensificat al mâinilor

Tremorul fiziologic intensificat este o formă mai vizibilă de tremor fiziologic. De obicei afectează mâinile și degetele de pe ambele părți ale corpului. Acesta poate fi provocat de: stres, anxietate, oboseală, lipsa de somn, exerciții fizice exagerate, aport excesiv de cofeină, tiroida hiperactivă.

Tremorul fiziologic intensificat nu necesită tratament medical, cu excepția cazului în care o persoană trebuie să se bazeze pe coordonarea fină a mușchilor pentru munca pe care o exercită sau alte activități. [6], [8]

Medicamente

Unele medicamente pot avea ca efecte adverse tremurături ale mâinilor; printre acestea se numără:

  • unele medicamente pentru astm,
  • medicamente pentru afecțiuni psihiatrice, cum ar fi anumite antidepresive și stabilizatori ai dispoziției,
  • medicamente pentru convulsii, cum ar fi valproat (Depakene) și acid valproic (Depakote),
  • medicamente anti-aritmice, cum ar fi procainamida,
  • medicamente pentru cancer, cum ar fi talidomida,
  • medicamente care suprimă sistemul imunitar, cum ar fi ciclosporina, corticosteroizi,
  • anumite medicamente antivirale,
  • antibiotice specifice,
  • amfetamina,
  • cofeină. [4], [8]


Stil de viață și afecțiuni

Următoarele condiții de sănătate pot provoca, de asemenea, tremurături ale mâinilor:

  • afecțiuni psihiatrice, cum ar fi depresia sau tulburarea de stres post-traumatic,
  • tulburări degenerative moștenite, cum ar fi ataxia ereditară sau sindromul X fragil,
  • abuz de alcool sau sevraj,
  • intoxicație cu mercur,
  • hipertiroidism,
  • insuficiență hepatică sau renală,
  • anxietate sau panică. [4], [8]


Carența vitaminei B12

Vitamina B12 joacă un rol important în menținerea sistemului nervos sănătos. Se găsește în alimente precum carne, ouă, lapte. Nivelul scăzut al vitaminei B12 poate determina tremurături ale mâinilor și picioarelor, precum și amorțeli, senzația de „furnicături”. [6], [8]

Tiroida hiperactivă

În acest caz, ritmul cardiac crește, pe lângă tremurăturile mâinilor se pot observa o altă serie de simptome precum insomnia, iritabilitate și instabilitate emoțională. Un nivel crescut al hormonilor tiroidieni poate avea diferite cauze printre care se regăsesc tiroidita, boala Plummer și boala Graves. [3], [6]

Nivelul scăzut al zahărului în sânge

Mușchii sunt alimentați cu zahăr, astfel, un nivel scăzut va determina tremurături. Un nivel scăzut al glicemiei poate fi cauzat de diabet, consum exagerat de alcool sau un aport alimentar insuficient.

Tremorul esențial

Tremorul esențial sau tremurăturile involuntare și ritmice, reprezintă o afecțiune a sistemului nervos ce poate implica orice parte a organismului, dar mai frecvent mâinile. Nu există niciun test medical pentru a diagnostica tulburarea. Diagnosticul se bazează pe un examen neurologic amănunțit. Testele de laborator și testele cu raze X pot elimina alte tulburări similare.

Nu este o boală gravă, dar poate deveni severă în timp, fiind confundată deseori cu boala Parkinson. Tremorul esențial poate apărea la orice vârstă, dar este cel mai frecvent la persoanele de 40 de ani și peste. [1], [2]

Boli neurologice

Tremurăturile sunt, în general, din cauza unei probleme în părțile profunde ale creierului care controlează mișcarea. Unele afecțiuni neurologice întâlnite în rândul tinerilor, care pot provoca tremurarea mâinilor includ:

Scleroza multiplă

Este o boală degenerativă care afectează creierul și măduva spinării, îngreunând nervii să transmită impuls nervos. Mulți oameni cu scleroză multiplă experimentează anumite tipuri de tremurături. Agravarea simptomelor include de obicei probleme cu mobilitatea și mersul.

Cauzele sclerozei multiple sunt necunoscute, însă implicați ar putea fi o serie de factori de mediu și genetici. Se consideră a fi o boală autoimună prin care organismul prin sistemul imunitar își distruge propriile țesuturi. Tratamentul atacurilor de scleroză multiplă se efectuează cu corticosteroizi și plasmafereză. [9], [10]

Accident vascular cerebral

După un accident vascular cerebral, o persoană poate prezenta o varietate de tremor, în funcție de zona afectată. Deteriorarea ganglionilor bazali determină o persoană să aibă tremor de repaus, în timp ce deteriorarea cerebelului provoacă tremurări de intenție.

Leziuni cerebrale traumatice

Tremorul ca o consecință a leziunilor traumatice se numește tremor post-traumatic. Aceste tremurături sunt mai puțin frecvente.

Atunci când apare, acesta afectează de obicei o parte a corpului și poate fi deosebit de invalidant. Tremorul post-traumatic poate fi, de asemenea, o consecință a traumei periferice. Leziunile nervilor periferici pot duce la toate trei tipuri de tremor: de repaus, postural și cinetic. Tremorul în urma unui traumatism cerebral este de obicei asociat cu leziuni ale cerebelului. Această porțiune posterioară a creierului este responsabilă în mod normal de coordonarea mișcărilor.

Unii pacienți cu tremor post-traumatic răspund favorabil la medicamente, dar cei mai mulți nu. O alternativă a tratării tremorului post-traumatic este stimularea cerebrală profundă, prin care acesta se poate reduce aproape complet. [5], [8]

Distonia 

Este o tulburare de mișcare în care contracțiile musculare provoacă mișcări și posturi repetitive, involuntare. Distonia se datorează funcționării necorespunzătoare a ganglionilor bazali din creier. Complicații ale distoniei: dizabilități fizice care afectează îndeplinirea activităților zilnice sau sarcini specifice, dificultăți de vedere, dificultate la înghițire sau vorbire, durere și oboseală, din cauza contracției constante a mușchilor, depresie, anxietate și retragere socială. Injecțiile cu toxină botulină în mușchii specifici ar putea reduce sau opri spasmele musculare. Injecțiile sunt de obicei repetate la fiecare 3 până la 4 luni. Alte medicamente vizează substanțele chimice din creier (neurotransmițători) care afectează mișcarea mușchilor. Acestea pot crește nivelul neurotransmițătorului dopamină.

Kinetoterapia sau terapia ocupațională, sau ambele, pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea funcției mușchilor. O alternativă eficientă a tratamentului o reprezintă stimularea în profunzime a creierului prin care se vor controla contracțiile musculare. [11], [12]

boala Parkinson

Este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea. Apare atunci când celulele nervoase din creier degenerează sau mor. O cauză specifică nu este clară, dar cel mai mare factor de risc identificat pentru boala Parkinson este vârsta. Apare de departe cel mai frecvent la persoanele peste 60 de ani, de aceea aceasta este foarte rar întâlnită în rândul tinerilor. Este important de reținut că nu orice persoană cu boala Parkinson prezintă și tremor. Pe lângă un tremurături, boala Parkinson afectează echilibrul și coordonarea și poate provoca rigiditate și mișcare lentă. Tulburarea poate provoca, de asemenea, simptome care nu sunt legate de mișcare, cum ar fi tulburări cognitive, depresie și alte tulburări de dispoziție, probleme de somn și multe altele. În mod evident, boala Parkinson poate fi o boală înspăimântătoare, dar este disponibilă o gamă largă de tratamente pentru a trata simptomele, iar modificările stilului de viață pot ajuta la atenuarea anumitor semne ale afecțiunii. [6], [7]


Data actualizare: 20-07-2022 | creare: 20-07-2022 | Vizite: 346
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.