De ce mă mănâncă pielea? (cauzele pruritului)
©
Autor: Mancaș Mălina

De ce apare pruritul?
Pielea are rolul de barieră de protecÈ›ie, conÈ›ine celule speciale ale sistemului imunitar ce protejează organismul È™i pielea de virusuri, bacterii È™i alte elemente. Când aceste celule detectează anumite substanÈ›e, declanÈ™ează reacÈ›ii ca pot face ca regiunea respectivă de piele să aibă aspect inflamat È™i cu senzaÈ›ie de mâncărime.Celulele imunitare pot reacÈ›iona la un produs cu care pielea intră în contact, o infecÈ›ie generală în organism sau anumite boli. Unele iritaÈ›ii sunt roÈ™ii, dureroase È™i iritate, iar altele pot duce la formarea de blistere sau leziuni È™i cruste pe piele.
Pruritul este un simptom comun pentru multe afecțiuni dermatologice, pe tot corpul sau localizate.
Iată care pot fi cauzele pruritului:
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Pielea uscată
Pielea uscată este cel mai frecvent motiv pentru pruritul pielii, care de obicei nu prezintă iritaÈ›ii. Pielea uscată este mai frecvent întâlnită în rândul vârstnicilor È™i la fumători, dar È™i la persoanele care sunt expuse contant la soare sau folosesc în exces produse pentru îngrijirea pielii. De asemenea, este mai întâlnită iarna È™i în mediile cu umiditate redusă.Este definită ca senzaÈ›ie de piele care È›ine, aspră È™i cu descuamare, dar nu sunt prezente semne sau umflături roÈ™ii. Pielea uscată nu produce de fiecare dată mâncărimi.
Se recomandă utilizarea produselor hidratante de 3-4 ori pe zi, limitarea băilor prelungite sau a dușurilor fierbinți, și este indicată aplicarea de creme cu hidrocortizon 1%. Medicamentele antihistaminice sau cremele cu steroizi puternici sunt indicate doar la recomandarea medicului.
În general, simptomele pielii uscate sunt:
- piele aspră, solzoasă È™i descuamată în anumite zone;
- prurit excesiv;
- aspect albicios sau cenușiu;
- crăpături pe piele, predispuse la sângerări;
- buze crăpate.
eczeme sau dermatita atopică
Dermatita atomică ese cea mai comună formă de iritaÈ›ie a pielii care poate să aibă aspect roÈ™iatic, uscat sau iritat. Este mai frecventă în rândul copiilor.În general, afectează 1 din 5 bebeluÈ™i È™i 1 din 50 adulÈ›i, cauzele fiind slăbirea barierei de protecÈ›ie a pielii. Acest lucru face ca pielea să se usuce, crescând riscul de iritaÈ›ii sau inflamaÈ›ii.
De obicei se ameliorează în timp, dar pielea poate rămâne vulnerabilă la infecÈ›ii dermatologice.
Alergii și urticarie
ReacÈ›iile alergice pot cauza iritaÈ›ii cutanate. Dermatita alergică apare atunci când pielea intră în contact direct cu un alergen, iar rezultatul este o erupÈ›ie cutanată roÈ™ie, senzaÈ›ie de mâncărime È™i eventuale blistere sau iritaÈ›ii mici.ReacÈ›iile alergice pot fi declanÈ™ate prin atingerea hainelor, a animalelor de companie, a produselor chimice, a săpunurilor È™i a substanÈ›elor toxice sau unele cosmetice. Alimentele alergene pot provoca, de asemenea, prurit.
Alergiile la nichel sunt destul de frecvente. Atunci când persoana intră în contact cu bijuterii care conÈ›in chiar È™i o cantitate mică de nichel, pot dezvolta iritaÈ›ii roÈ™ii, neplăcute, mâncărime È™i edem în regiunea de contact.
Urticaria reprezintă o inflamaÈ›ie a pielii cauzate de eliberarea unui compus chimic în organism, numit histamină, care produc edemul cutanat. Urticaria acută este mai comună È™i apare la contactul cu un alergen, ca aliment sau medicament, dar poate avea È™i cauze nealergice ca temperaturi extreme, expunerea la soare, sport etc. Urticaria cronică nu este cauzată de elemente specifice, poate dura luni sau ani È™i produce disconfort.
Alte cauze ale pruritului:
- Psoriazis - Psoriazisul este o afecÈ›iune autoimună ce face ca celulele pielii să parcurgă ciclurile de viață mai rapid decât este normal, ceea ce duce la formarea de acumulări de celule pe suprafaÈ›a pielii, sub forma de cruste roÈ™iatice care nu doar că produc prurit, dar pot fi È™i dureroase.
- Medicamente – Pruritul poate fi un efect advers al unor medicamente, cu simptome inclusiv ca ale eczemelor sau pielii uscate. Majoritatea acestor medicamente sunt analgezicele, antibioticele ca penicilina È™i anumite medicamente psihiatrice.
- AfecÈ›iuni renale - Rinichii au rolul de a elimina toxinele din organism, astfel că afectarea lor poate duce la acumularea de produÈ™i ai metabolismului în piele care pot deveni factori declanÈ™atori ai pruritului. Aproximativ 40% dintre persoanele cu afecÈ›iuni renale avansate prezintă prurit, care afectează sever calitatea vieÈ›ii.
- Afecțiuni hepatice - La fel ca rinichii, ficatul implică eliminarea toxinelor din organism, iar afecțiunile hepatice pot duce la acumularea de toxice ce poate cauza prurit.
- Diabet – AmorÈ›eala È™i furnicăturile pot fi simptome ale neuropatiei diabetic, o complicaÈ›ie a diabetului. Persoanele cu diabet au de obicei pielea uscată, predispusă la infecÈ›ii fungice care pot cauza prurit în anumite zone.
- Zona Zoster - Este un rash cu blistere care poate afecta persoanele care au avut varicelă anterior. Virusul varicelo zosterian produce atât varicelă, cât È™i zona zoster.
- Scleroză multiplă - În cazul sclerozei multiple, pruritul are cauza la nivelul ramificaÈ›iilor nervoase. Pruritul de natură nervoasă în cazul sclerozei multiple este numit disestezie.
- Cancer - În rare cazuri, pruritul poate fi un simptom pentru cancerul sangvin. Un exemplu este policitemia vera, care afectează măduva osoasă. Persoanele afectate de această boală prezintă prurit după băi sau duÈ™uri calde, asociat cu dureri de cap, ameÈ›eală, oboseală. Sindromul Sezary este un tip de limfom, cu rash, exfolierea pielii È™i prurit. De asemena, cancerul pancreatic poate duce la blocarea tractului biliar È™i la prurit.
- Alte cauze pot fi date de paraziÈ›i intestinali, muÈ™cături de insecte (È›ânÈ›ari, ploÈ™niÈ›e, păduchi etc.) sau infecÈ›ii fungice.
Ce e de făcut?
Iată câteva remedii pentru a reduce senzaÈ›ia de prurit:- utilizarea de creme hidratante emoliente dermatologice aplicate de cel puÈ›in 1-2 ori pe zi;
- creme antiprurit, ca cele pe bază de hidrocortizon disponibile fără prescripție medicală;
- aplicarea de comprese umede reci pe regiunea afectată;
- băi călduțe;
- aerul uscat poate favoriza uscarea pielii, de aceea folosiÈ›i umidificatoare pentru încăperi;
- alegeți haine din materiale moi ca bumbacul sau mătasea.
- alegerea de săpunuri È™i produse de îngrijire fără coloranÈ›i sau parfum È™i a detergenÈ›ilor de haine pentru haine sensibile È™i fără parfum sau coloranÈ›i;
- evitarea substanțelor ce pot irita pielea și pot cauza reacții alergice;
- evitarea scărpinatului, care poate duce la inflamații și afectarea pielii.
Când să te prezinÈ›i la medic?
Se recomandă un consult medicală dacă:- pruritul durează mai mult de 2 săptămâni È™i nu se ameliorează prin metodele de tratament la domiciliu menÈ›ionate anterior;
- este sever È™i te împiedică să desfășori activitățile de zi cu zi sau afectează somnul;
- apare brusc și nu are explicație;
- afectează tot corpul;
- este însoÈ›it de semne È™i simptome ca oboseală extremă, scădere inexplicabilă în greutate, modificări de tranzit intestinal, febră, roÈ™eaÈ›a pielii.
Remedii și tratamente generale
Tratamentul general depinde de cauza pruritului, putând fi recomandate creme pe bază de corticosteroizi, inhibitori orali sau antihistaminici, tratamente antifungice, inclusiv creme È™i È™ampoane.Emolientele sau produsele intens hidratante menÈ›in bariera de protecÈ›ie a pielii. Sunt de concentraÈ›ii diferite, în funcÈ›ie de conÈ›inutul de grăsime. Cremele antiprurit conÈ›in agenÈ›i suplimentari antiprurit pe lângă agenÈ›ii cu efect emolient, ca crotamiton sau lauromacrogols.
Cremele cu corticosteroizi se aplică pe regiunea afectată, având efect antipruritic È™i de răcorire a pieii. Inhibitorii de calcineurină ca tacrolimus sau pimecrolimus pot fi utilizaÈ›i în locul cremelor pe bază de corticosteroizi în unele cazuri, mai ales dacă regiunea cu mâncărimi nu este extinsă.
Antidepresivle ca fluoxetin, sertralin pot reduce anumite tipuri de purit cutanat. Antihistaminicele reduc cauzele pruritului în unele cazuri. Fototerapia sau terapia cu lumnă ultravioletă reduce pruritul în funcÈ›ie de cazuri. Se recomandă produse hidratante È™i emoliente, unguente sau uleiuri, aplicate de 3-4 ori pe zi. EvitaÈ›i băile È™i duÈ™urile fierbinÈ›i, alege duÈ™urile călduÈ›e, È™i imediat după acestea aplicaÈ›i cremă emolientă.
Data actualizare: 01-03-2018 | creare: 01-03-2018 | Vizite: 32114
Bibliografie
1. Itchy skin (pruritus), link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/itchy-skin/symptoms-causes/syc-20355006 2. Why is my skin itchy?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/311473.php
3. 12 Reasons your skin is so itchy – and when to talk to a doctor, link: https://www.health.com/skin-conditions/itchy-skin-causes#kidney-disease-itchy-skin
4. What can I do for dry, itchy skin?, link: https://www.aafp.org/afp/2003/0915/p1145.html
5. Pruritus, link: https://www.bad.org.uk/shared/get-file.ashx?id=121&itemtype=document
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Mancarimi pe baza nervoasa?
- Boala de piele in cap
- Pete de culoare maronie si mancarimi
- Pete rosii neregulate
- Mincarimi la degetele de la picioare
- Amorteala si mancarimi - mana dreapta
- Senzatie mancarime
- Prurit scalp
- Ce este dermatoza purpurica pigmentara?
- Mancarime- usturime