De ce „mor” celulele creierului în boala Parkinson?

©

Autor:

De ce „mor” celulele creierului în boala Parkinson?
Potrivit unui studiu canadian condus de cercetătorii din cadrul Universității din Guelph publicat în Nature Communications, cardiolipina controlează procesul de pliere a alfa-sinucleinei și astfel aceasta poate rămâne în forma sa funcțională, non-toxică la nivel neuronal.

Boala Parkinson apare atunci când un număr semnificativ de neuroni „mor” și în special cei care formează substanța neagră, regiune a creierului implicată în controlul mișcării. Iar o altă tulburare frecventă în Boala Parkinson o constituie depozitarea corpilor Levy în interiorul celulelor nervoase.

Boala Parkinson este o afecțiune cronică, degenerativă, progresivă și care se caracterizează prin tremurături la nivelul extremităților, rigiditate musculare, bradikinezie, dar poate asocia și alte simptome precum -  anxietatea, depresia, tulburări ale somnului, constipație și oboseală.

Pe glob se estimează că 10 milioane trăiesc cu Parkinson, iar cel mai frecvent sunt afectate persoanele cu vârsta mai mare de 50 de ani, însă în 10% dintre cazuri simptomele se pot instala precoce.

Află mai multe despre boala Parkinson în articol.


Corpii Levy sunt constituiți din agregate neurotoxice de alfa-sinucleină și alte proteine cu defecte de pliere care se depozitează intracelular.

 

Cardiolipina este o moleculă fosfolipidică esențială ce intră în componența membranei interne a mitocrondriilor, „uzinile energetice” ale celulor responsabile de respirația celulară cu scopul de a genera energie chimică sub formă de ATP.

De obicei, proteinele cu erori de pliere sunt reperate şi distruse în interiorul celulei, proces care are loc și la nivelul mitocondriei.

Disfuncția mitocondrială sau inabilitatea mitocondriilor de a repara și a controla procesul de pliere al proteinelor
– ubiquitinei și α-sinucleinei, a fost de asemenea observată la pacienții cu boala Parkinson, îndeosebi la cei la care agregatele de alfa-sinucleină au fost predominante. (1)

Efectele cardiolipinei sunt reduse la nivelul celulelor cerebrale

Cercetătorii au comparat celulele stem normale cu cele ale persoanelor cu boala Parkinson de tip familial, purtătoare ale unei mutații la nivelul genei care codifică alfa-sinucleina. Astfel au descoperit că α-sinucleina se atașează de mitocondriile de la nivelul neuronilor, iar cardiolipina ce intră în componența membranei mitocondriale are capacitatea de a re-plia proteinele în forme non-toxice și astfel, anulează efectele neurotoxice cumulative ale alfa-sinucleinei.

Rezultatele studiului sugerează că abilitatea cardiolipinei de a anula sau a limita efectele toxice ale alfa-sinucleinei este depășită în cele din urmă, iar acumularea ei în exces conduce la moartea celulară în cazul persoanelor cu boala Parkinson.

Cercetătorii speră ca aceste descoperiri să conducă la dezoltarea unui nou tratament pentru a întârzia progresia bolii Prakinson concentrându-se pe rolul cardiolipinei în plierea corectă a alfa-sinucleinei.

Sursa: Medical News Today (2)


Data actualizare: 07-12-2019 | creare: 05-03-2018 | Vizite: 1829
Bibliografie
(1) New insights into the role of mitochondrial dysfunction and protein aggregation in Parkinson's disease, link:https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0925443910001511
(2) Parkinson's disease: Why do brain cells die?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/321073.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Un test de sânge ar putea depista boala Parkinson cu o precizie de 95%
  • Un dispozitiv electronic detectează moleculele asociate cu bolile Alzheimer și Parkinson
  • Stilul unui pictor poate oferi indicii privind sănătatea sa mintală
  •