Dieta mediteraneană oferă beneficii pentru sănătatea intestinală a viitoarelor mame

Un sub-studiu al procesului IMPACT BCN, desfășurat în Barcelona între 2017 și 2020, a evaluat efectele intervențiilor structurate – dieta mediteraneană și reducerea stresului prin mindfulness – asupra microbiomului intestinal și vaginal al gravidelor. Rezultatele relevă modul în care modificările stilului de viață în sarcină pot influența compoziția microbiomului matern.
Microbiomul maternă joacă un rol esențial în sănătatea fătului și a nou-născutului, influențând colonizarea microbiomului neonatal și dezvoltarea ulterioară. Schimbările fiziologice din sarcină afectează atât compoziția microbiomului intestinal cât și vaginal, iar factorii de mediu precum dieta și stresul psihologic par a fi implicați. Majoritatea studiilor anterioare sunt observaționale, iar datele privind intervențiile structurate lipsesc aproape complet.

Despre studiu

Design și populație

Studiul a fost o analiză secundară a unui proces randomizat controlat (RCT), în care 1221 de gravide cu risc de nou-născut cu greutate mică au fost alocate în trei grupuri:

• Dieta mediteraneană – suplimentată cu ulei de măsline extravirgin și nuci;
• Reducerea stresului prin mindfulness – sesiuni săptămânale timp de 8 săptămâni;
• Îngrijire standard – fără intervenție.

Dintre acestea, 351 participante (aproximativ 20% din fiecare grup) au fost selectate pentru analiza microbiomului fecal și vaginal, iar 85 au oferit probe și la momentul inițial al recrutării (19-23 săptămâni).

Intervențiile

• Dieta mediteraneană s-a bazat pe consiliere nutrițională lunară, oferirea de alimente specifice (nuci și ulei de măsline) și evaluarea aderenței prin scorul preg-MEDAS (ATOT).
• Programul de mindfulness a inclus tehnici de meditație, yoga și conștientizare corporală, adaptate sarcinii.

Analize și secvențiere

Microbiomul a fost caracterizat prin secvențierea regiunii V3-V4 a genei 16S rRNA. S-au analizat diversitatea alfa (Shannon, Chao1) și beta (Bray-Curtis), compoziția bacteriană și corelațiile cu factori dietetici sau de stres.

Rezultate

Compoziția generală a microbiomului intestinal

Microbiomul intestinal a fost dominat de Firmicutes (63,4%), urmate de Bacteroidetes (26,3%) și Actinobacteria (5,1%).

Diversitatea alfa a scăzut pe parcursul sarcinii, în special în grupurile cu intervenții, fără diferențe semnificative între grupuri la final. Totuși, intervențiile au modificat structura generală a microbiomului (diversitate beta, p=0,005), cu un efect notabil al indicelui de masă corporală matern pre-gestațional.

Impactul dietei mediteraneene

• Modificări semnificative ale structurii microbiomului intestinal (Adonis R²=0,008, p=0,002);
• Scăderea Epsilonbacteraeota (inclusiv Campylobacter) și creșterea bacteriilor producătoare de acizi grași volatili (Ruminococcaceae, Lachnospiraceae, Bacteroides, Odoribacter);
• Aderența ridicată la dietă (ATOT > 11) s-a asociat cu diversitate microbiană mai mare (Shannon, p=0,035);
• Asocieri pozitive între consumul de pește, nuci și leguminoase și bacterii benefice intestinale.

Impactul reducerii stresului

• Fără impact semnificativ asupra diversității alfa sau beta a microbiomului intestinal;
• Creșterea relativă a unor genuri asociate sănătății, precum Ruminococcaceae_UCG-010, Succinivibrio și Turicibacter;
• Stresul matern redus (conform WHO-5) s-a asociat cu prezența unor bacterii benefice: Faecalibacterium, Blautia, Ruminococcaceae_UCG-004;
• Stresul ridicat s-a corelat cu abundență mai mare de Campylobacter.

Microbiomul vaginal

• Dominată de Lactobacillus (mediana 93,7%);
• Distribuția comunităților vaginale s-a încadrat în tipare bine cunoscute (Community State Types);
• Nu s-au observat diferențe semnificative în funcție de intervențiile aplicate.

Concluzii

Intervențiile de stil de viață în sarcină pot influența semnificativ compoziția microbiomului intestinal matern. Consilierea nutrițională bazată pe dieta mediteraneană a avut cel mai mare impact, în timp ce intervenția de reducere a stresului a fost asociată cu modificări favorabile discrete. Microbiomul vaginal nu a fost influențată de intervențiile aplicate.

Aceste rezultate susțin potențialul microbiomului intestinal ca țintă terapeutică în sarcină pentru îmbunătățirea sănătății mamei și nou-născutului. Sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua implicațiile pe termen lung ale acestor intervenții asupra sănătății perinatale și postnatale.