Dieta MIND și efectele acesteia asupra funcției cognitive, dispoziției și calității vieții la adulții de vârstă mijlocie

Un studiu publicat în BMC Nutrition și-a propus să evalueze impactul dietei MIND (o combinație adaptată din dietele Mediteraneană și DASH, concentrată pe menținerea sănătății cognitive) asupra funcției cognitive, a stării de dispoziție și a calității vieții la adulții de vârstă mijlocie (40–55 de ani). Deși dieta MIND a fost anterior investigată mai ales la populații vârstnice, autorii acestui prim studiu randomizat controlat s-au concentrat pe persoanele aflate în intervalul de viață în care potențiala prevenție a declinului cognitiv ar fi maximă.

Riscul crescut de demență și tulburări cognitive: statistici recente din Marea Britanie arată o creștere continuă a numărului de persoane cu demență, estimând că se va ajunge la 1 milion de cazuri până în 2025. Acest lucru se datorează multiplelor factori asociați îmbătrânirii, incluzând predispoziția genetică, stilul de viață și comorbiditățile (hipertensiune, diabet, obezitate).
Dieta MIND: derivată din dietele Mediteraneană și DASH, însă cu adaptări specifice (consum sporit de vegetale cu frunze verzi și fructe de pădure, limitarea grăsimilor saturate, accent pe cereale integrale și pește). Scopul principal este menținerea sănătății cognitive și reducerea inflamației cronice.
Lipsa de studii randomizate controlate la adulții de vârstă mijlocie: majoritatea cercetărilor pe tema dietei MIND au fost fie observaționale, fie efectuate la populații vârstnice. Studiile randomizate controlate care să evalueze relația cauzală dintre dieta MIND și funcția cognitivă la adulții mai tineri sunt foarte puține.

Obiectivele studiului:

Creșterea aderenței la dieta MIND printr-un program de 12 săptămâni, urmărind factorii de capacitate, oportunitate și motivație (modelul COM-B).
Evaluarea efectelor intervenției dietare asupra:

• Funcției cognitive (prin baterii de testare CANTAB).
• Dispoziției (măsurată cu scorul PANAS).
• Calității vieții (prin WHOQOL-BREF).

Comparația între două tipuri de intervenție (MIND cu suport față în față/web vs. MIND fără suport) și un grup de control (obiceiurile alimentare obișnuite).

Metodologie

Proiect de studiu și alocare

Studiu randomizat, cu trei brațe:

MIND diet cu suport (MDWS): participanții au primit îndrumare față în față și acces la o platformă online cu diverse tehnici de schimbare a comportamentului, rețete, forum de discuții și mesaje săptămânale de încurajare.
MIND diet fără suport (MDNS): participanții au primit doar un ghid tipărit cu principiile dietei MIND și un tabel pentru auto-monitorizare a consumului zilnic.
Grup de control: informații generale despre ghidul național „Eat Well Guide”, fără alte materiale legate de dieta MIND.

Criterii de incluziune

Adulți sănătoși între 40–55 ani, fără regimuri dietetice specifice (vegană, Atkins etc.) și fără boli majore (diabet, hiperlipidemie, demență).

Intervenție și instrumente

Durata: 12 săptămâni.
Auto-monitorizare: participanții din brațele de intervenție au completat zilnic un tabel cu aportul alimentelor cheie (vegetale cu frunze verzi, fructe de pădure, pește, cereale integrale etc.).
Măsurători:

• Funcția cognitivă: teste CANTAB (Spatial Working Memory, Reaction Time, Pattern Recognition Memory, Spatial Span).
• Dispoziția: scorul PANAS (măsurat de 4 ori/zi, pe durata a 4 zile, la început și la final).
• Calitatea vieții: WHOQOL-BREF (evaluare fizică, psihologică, relații sociale, mediu).
• COM-B: chestionar personalizat, analizând capabilitatea (cunoștințe, abilități), oportunitatea (resurse, sprijin social) și motivația (convingeri, atitudini față de dietă).
• Aport alimentar: jurnale de 7 zile la început și la final, analizate cu software Nutritics. Din aceste date s-a derivat scorul MIND diet (interval 0–15, bazat pe frecvențele de consum pentru cele 10 grupe „sănătoase” și 5 grupe „de evitat”).

Analize statistice

S-au aplicat ANOVA repetate (3×2) pentru a evalua efectul între grupuri și evoluția în timp (baseline vs. post-intervenție).
Puterea statistică a fost calculată pentru detecția unui efect mic (0.28) la principalul obiectiv (aderarea la dietă), vizând un eșantion minim de 36.

Rezultate

Aderarea la dieta MIND și aportul de nutrienți

Ambele grupuri de intervenție (MDWS, MDNS) au avut creșteri semnificative ale scorului MIND față de grupul control.
Nu s-au găsit diferențe majore între cele două tipuri de intervenție (cu sau fără suport suplimentar), sugerând că educația nutrițională + auto-monitorizarea zilnică au fost componentele esențiale pentru schimbarea comportamentului.
Din jurnalele alimentare au reieșit îmbunătățiri considerabile ale calității dietei: creșterea aportului de fibre, fier, folat (B9), vitamine (B6, C), scăderea grăsimilor saturate, a zahărului liber și a carbohidraților rafinați.

Funcție cognitivă

Nu s-a constatat nicio îmbunătățire semnificativă a funcției cognitive (măsurată prin CANTAB) în cele 12 săptămâni.
Autorii sugerează că intervalul scurt de intervenție sau faptul că participanții sunt încă la o vârstă la care performanța cognitivă se menține ridicată pot explica absența unui efect remarcabil.

Dispoziție și calitatea vieții

Dispoziția (PANAS): participanții din brațele de intervenție au raportat o creștere a afectului pozitiv, în special în ultima parte a studiului, comparativ cu cei din grupul control.
Calitatea vieții (WHOQOL-BREF): s-au observat îmbunătățiri semnificative la scorurile de sănătate fizică la cei care au adoptat dieta MIND, fără schimbări clare la capitolele psihologic, social și mediu.

COM-B (capabilitate, oportunitate, motivație)

Toate componentele COM-B (inclusiv cunoștințe, abilități, convingeri despre consecințe, acces la resurse, etc.) au crescut semnificativ în cele două grupuri de intervenție, comparativ cu grupul de control.
Rezultatele subliniază că informația clară și auto-monitorizarea (prin tabele zilnice) au fost suficient de puternice pentru a susține comportamentul alimentar dorit.

Concluzii și implicații

Dieta MIND poate fi integrată cu succes la adulții de 40–55 de ani, îmbunătățind calitatea generală a dietei, dispoziția și anumite aspecte ale calității vieții.
Schimbări cognitive nu au apărut după 12 săptămâni, fapt ce sugerează că efectele neuroprotectoare ale dietei MIND pot deveni vizibile pe termen mai lung sau la populații cu risc cognitiv mai ridicat (ex. adulți mai în vârstă, cu obezitate sau comorbidități).
Metodologia BCW și COM-B s-a dovedit eficientă pentru a identifica și a aborda barierele și factorii facilitatori. De remarcat, auto-monitorizarea și stabilirea de obiective au fost elementele cel mai des apreciate de participanți.
Lipsa diferențelor dintre grupul de intervenție cu suport suplimentar și cel fără suport subliniază că, într-un context de 12 săptămâni, educația nutrițională structurată și auto-monitorizarea pot fi suficiente ca abordare. Cu toate acestea, pentru menținerea pe termen lung, pot fi necesare programe cu susținere continuă.

Recomandări pentru cercetări viitoare

Extinderea duratei studiului randomizat controlat: posibile evoluții în funcția cognitivă necesită monitorizare pe termen mai lung (luni/ani).
Eșantioane mai mari și variate: pentru a crește puterea statistică și a evalua potențialele beneficii la subgrupuri (ex. persoane cu obezitate, diabet, hipertensiune).
Obiectiv focalizat pe cogniție: pentru o detectare mai sensibilă a schimbărilor, se pot include teste neurocognitive suplimentare sau imagistică cerebrală.
Monitorizarea online: introducerea unor platforme cu analytics avansate pentru a urmări aderența și nivelul de interacțiune cu conținutul, optimizând astfel intervențiile.

Acest studiu arată că adopția dietei MIND la vârsta mijlocie este fezabilă și benefică pentru mai multe aspecte ale sănătății. Deși nu s-au observat îmbunătățiri cognitive imediate, îmbunătățirile în starea de dispoziție și calitatea generală a vieții subliniază potențialul real pe care îl are această abordare dietetică. Auto-monitorizarea și educația alimentară adaptată rămân chei esențiale pentru susținerea schimbărilor comportamentale, ceea ce le face utile atât cercetătorilor, cât și practicienilor din domeniul sănătății publice.

Data actualizare: 02-04-2025 | creare: 02-04-2025 | Vizite: 109

Bibliografie

Timlin, D., McCormack, J.M., Kerr, M. et al. The MIND diet, cognitive function, and well-being among healthy adults at midlife: a randomised feasibility trial. BMC Nutr (2025), DOI: 10.1186/s40795-025-01020-6, https://bmcnutr.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40795-025-01020-6

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Grăsimile alimentare pot promova ateroscleroza prin interacțiunea dintre bacteriile din intestin și sistemul imun

Într-un studiu recent publicat în Journal of Lipid Research, cercetătorii au descoperit o potențială legătur�...

Suplimentele de fier ar putea preveni pierderea musculară întâlnită la pacienții cu cancer, insuficiență cardiacă sau BPOC

Efectul suplimentelor cu fier asupra atrofiei musculare scheletice la pacienții cu cancer și alte afecțiuni cron...

O dietă bogată în flavonoli a fost asociată cu un risc scăzut de boli și mortalitate de orice cauză

Flavonolii, compuși polifenolici activi biologic prezenți în alimente bazate pe plante, sunt cunoscuți pentru e...

Microbii non-bacterieni din intestinele umane influențează metabolismul alimentelor procesate
Menționarea caloriilor pe etichetă poate ajuta oamenii să aleagă alimente și băuturi alcoolice cu mai puține calorii
Bisphenol A și alimentele din conservă
Cum este influențată microbiota intestinală umană de dieta alimentară

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Hrană pentru creier - top 5 alimente

Având în vedere că nu s-a inventat o pastilă magică să prevină declinul cognitiv, nici în cazul alimentați...

Dieta DASH pentru reducerea riscului de depresie

Participanții care au aderat la majoritatea principiilor dietei DASH cu aport redus de sodiu (Dietary Approach to ...

Dieta MIND și întârzierea declinului cognitiv după AVC

Pacienții care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) ar putea preveni sau întârzia declinul cognitiv pr...

Dieta MIND: legată de o performanță cognitivă mai bună

Impactul dietei MIND asupra funcției cognitive și demenței

Consumul unor diete sănătoase reduce depunerile plăcilor amiloide, un semn al bolilor neurodegenerative

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum