Diferența de vârstă cerebrală: un nou indicator pentru declinul cognitiv legat de factori de risc vasculari
©
Autor: Airinei Camelia
Pe măsură ce îmbătrânim, creierul suferă modificări structurale naturale: scăderea volumului cerebral, reducerea reÈ›elei vasculare È™i apariÈ›ia unor leziuni mici vasculare sau degenerative. În paralel, condiÈ›ii precum hipertensiunea arterială, diabetul sau depresia pot accelera aceste schimbări. Avansurile recente în imagistica cerebrală È™i în învățarea automată permit astăzi estimarea „vârstei biologice” a creierului, oferind o măsură a gradului în care un creier pare mai „îmbătrânit” decât ar fi de aÈ™teptat în funcÈ›ie de vârsta unei persoane.
Acest „decalaj de vârstă cerebrală” ar putea acÈ›iona ca un biomarker intermediar, explicând de ce unii indivizi cu factori de risc vasculocerebrali dezvoltă declin cognitiv, iar alÈ›ii nu.
Despre studiu
Studiul a inclus 1.437 de adulÈ›i fără demență, cu vârsta medie de 66 de ani. Datele au fost colectate din comunitate È™i dintr-o clinică de memorie, iar peste jumătate dintre participanÈ›i nu prezentau niciun grad de afectare cognitivă.ParticipanÈ›ii au fost evaluaÈ›i după mai multe componente:
- Factori de risc pentru afectare cognitivă, calculaÈ›i printr-un scor compozit (CISS) ce includea vârsta, etnia, nivelul de educaÈ›ie, statusul fumător, indicele de masă corporală, simptomele depresive, hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia È™i istoricul de accident vascular cerebral.
- Performanța cognitivă, măsurată printr-o baterie de teste neuropsihologice, ce includea funcții executive, atenție, memorie, limbaj, viteză visuomotorie și capacitate de construcție vizuală (visuoconstructivă).
- Vârsta cerebrală estimată, obÈ›inută din imagini RMN structurale printr-un model de învățare automată.
- Markerii bolii cerebrovasculare (CeVD), detectați prin imagistică cerebrală: microhemoragii și infarcte silențioase.
Pe baza acestor date, cercetătorii au calculat pentru fiecare participant brain age gap - diferenÈ›a dintre vârsta estimată a creierului È™i vârsta cronologică.
Rezultate
Legătura directă dintre factori de risc și performanța cognitivă
Un scor mai mare al factorilor de risc (CISS) a fost asociat constant cu performanÈ›e cognitive mai scăzute, în special în:- Viteza visuomotorie: coeficient β = −2,70; p < 0,001
- Abilități visuoconstructive: coeficient β = −3,02; p < 0,001
Aceste domenii cognitive implică funcții de procesare vizuală și motricitate fină, critice pentru activitățile zilnice.
Brain age gap ca mediator al efectelor factorilor de risc
Modelul statistic a demonstrat că brain age gap mediază relaÈ›ia dintre scorul de risc (CISS) È™i performanÈ›a cognitivă. Mai precis:La participanÈ›ii cu încărcare mare de boală cerebrovasculară (CeVD+), diferenÈ›a de vârstă cerebrală a mediat:
- 19,95% din efectul general asupra funcției cognitive globale
- 34,1% asupra funcției executive (p = 0,03)
- 26,6% asupra limbajului (p = 0,008)
- 21,1% asupra memoriei și 14,4% asupra capacității visuoconstructive (efecte mai slabe după ajustări statistice)
La participanÈ›ii cu încărcare scăzută de CeVD, efectele de mediere au fost nesemnificative.
Un posibil biomarker pentru evaluarea riscului
Aceste rezultate sugerează că diferenÈ›a de vârstă cerebrală ar putea fi utilizată ca indicator precoce al îmbătrânirii accelerate a creierului È™i al riscului crescut de afectare cognitivă, în special în contextul afectărilor vasculare cerebrale.Limite È™i perspective viitoare
Printre limitările studiului se numără:- Designul transversal, care nu permite inferențe cauzale.
- PopulaÈ›ia exclusiv asiatică sud-estică, ceea ce poate limita aplicabilitatea rezultatelor în alte grupuri etnice.
- Lipsa unor date complete despre dietă, activitate fizică sau markeri genetici pentru boli neurodegenerative precum boala Alzheimer.
Cercetătorii recomandă desfășurarea unor studii longitudinale, care să urmeze aceeaÈ™i participanÈ›i în timp, pentru a verifica stabilitatea relaÈ›iilor identificate È™i pentru a analiza factorii suplimentari implicaÈ›i în procesul de îmbătrânire cerebrală.
Concluzii
Studiul arată că diferenÈ›a de vârstă cerebrală este mai mult decât o curiozitate tehnologică: este un potenÈ›ial mecanism biologic intermediar care leagă factorii de risc vasculari de declinul cognitiv, mai ales în rândul persoanelor cu afectare cerebrovasculară. Integrarea acestui biomarker în evaluările clinice ar putea permite o identificare mai timpurie a persoanelor cu risc crescut È™i ar putea contribui la dezvoltarea de strategii personalizate pentru prevenirea sau încetinirea deteriorării cognitive.
Data actualizare: 19-06-2025 | creare: 19-06-2025 | Vizite: 138
Bibliografie
Role of Brain Age Gap as a Mediator in the Relationship Between Cognitive Impairment Risk Factors and Cognition, July 22, 2025 issue105 (2) https://doi.org/10.1212/WNL.0000000000213815
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Durerile de cap severe sporesc riscul de boli cardiovasculare, mintale sau neurologice, cât și de absenteism de la locul de muncă
- Creierul afectat de schizofrenie ar putea avea capacitatea de a se recupera
- Medicamente pentru hipertensiune reduc riscul de a dezvolta epilepsie
- Excesul de cafea - amarnic pentru sănătatea creierului
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum