Durerea de umăr la atleți

Durerea de umăr la atleți

©

Autor:

Durerea de umăr la atleți

O revizuire sistematică realizată de o echipă de cercetători de la Tufts University School of Medicine È™i publicată în International Journal of Sports Physical Therapy (IJSPT) la data de 1 martie 2025 , a analizat studii publicate până în octombrie 2022 È™i a identificat factorii de risc semnificativi pentru apariÈ›ia durerii de umăr la sportivi. Studiul concluzionează că mulÈ›i dintre aceÈ™ti factori sunt modificabili, oferind oportunități pentru dezvoltarea strategiilor de prevenire a leziunilor la umăr.

 

Durerile È™i leziunile la nivelul umărului reprezintă o problemă semnificativă în rândul sportivilor, în special în sporturile care implică miÈ™cări ale braÈ›elor deasupra capului. IncidenÈ›a acestor leziuni este ridicată, variind considerabil între 18% È™i 90% în funcÈ›ie de sport È™i de nivelul competiÈ›iei. Această variabilitate sugerează că factorii care contribuie la apariÈ›ia acestor probleme pot fi specifici fiecărui tip de activitate sportivă, fiind influenÈ›aÈ›i de intensitatea È™i biomecanica miÈ™cărilor implicate.

 

ConsecinÈ›ele negative ale leziunilor de umăr sunt multiple, incluzând scăderea performanÈ›ei sportive, absenÈ›a de la antrenamente È™i competiÈ›ii, necesitatea intervenÈ›iilor medicale È™i, în cazuri severe, chiar încheierea carierei sportive.

 

Sporturi precum baseball-ul, handbalul, voleiul și tenisul sunt cunoscute pentru o incidență ridicată a problemelor la umăr, datorită forțelor și solicitărilor intense la care este supusă articulația.

De asemenea, înotul, deÈ™i implică miÈ™cări mai puÈ›in forÈ›ate, prezintă un risc semnificativ din cauza naturii repetitive a miÈ™cărilor, iar atleÈ›ii tactici pot experimenta o rată mai mare de instabilitate glenohumerală.

Având în vedere prevalenÈ›a acestor leziuni, este esenÈ›ial să se înÈ›eleagă factorii de risc implicaÈ›i pentru a dezvolta programe de prevenire mai eficiente, adaptate la cerinÈ›ele specifice ale fiecărui sport È™i chiar ale poziÈ›iilor individuale în cadrul unui sport. Programele de prevenire existente au avut o eficacitate limitată, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări mai nuanÈ›ate È™i personalizate. 

Obiectivul studiului

Un studiu recent a avut ca scop identificarea factorilor de risc asociaÈ›i cu apariÈ›ia durerii È™i a leziunilor la nivelul umărului în rândul populaÈ›iei atletice. Cercetătorii au inclus în analiză sportivi care nu aveau dureri la nivelul umărului la începutul studiului sau care nu aveau antecedente de astfel de probleme. Această abordare a permis concentrarea pe factorii care contribuie la debutul noilor afecÈ›iuni ale umărului, mai degrabă decât pe cei care agravează sau menÈ›in problemele existente.

 

Studiul a analizat prospectiv diverÈ™i factori, inclusiv aspecte legate de patoanatomie, biomecanică, caracteristici personale È™i volumul antrenamentului. Au fost incluse studii care au raportat riscul relativ, raportul È™anselor È™i/sau raportul de hazard cu o perioadă de urmărire de cel puÈ›in È™ase luni. Utilizarea acestor indicatori statistici a permis o evaluare cantitativă a forÈ›ei asocierii dintre factorii de risc È™i apariÈ›ia leziunilor. 

Metodologia cercetării

Pentru a realiza această investigaÈ›ie, cercetătorii au efectuat o revizuire sistematică a literaturii, urmând ghidurile PRISMA (Preferred Reporting Items for Systematic Reviews and Meta-analyses). Studiul a fost înregistrat prospectiv pe PROSPERO, un registru internaÈ›ional de revizuiri sistematice. Strategia de căutare a fost extinsă È™i a inclus baze de date importante precum Medline (PubMed), Embase, AMED, CINAHL È™i EmCare, acoperind perioada de la începutul existenÈ›ei acestor baze de date până în octombrie 2022, fără restricÈ›ii de limbă sau dată a publicării. Această abordare cuprinzătoare a minimizat riscul de a omite studii relevante.

 

SelecÈ›ia studiilor È™i extragerea datelor au fost realizate independent de doi revizori, iar orice discrepanÈ›e au fost rezolvate prin discuÈ›ii, asigurând astfel un proces obiectiv. Calitatea metodologică a studiilor incluse a fost evaluată utilizând instrumentul QUIPS (Quality in Prognosis Studies), care analizează diverse aspecte ale riscului de părtinire.

 

În total, au fost incluse 19 studii în revizuire, care au cuprins date de la 7.802 de sportivi din diverse discipline, inclusiv baseball, handbal, înot, tenis, personal militar, cricket È™i fotbal american. Majoritatea studiilor incluse au fost studii de cohortă prospective (18), alături de un studiu controlat randomizat (1), iar riscul general de părtinire a fost evaluat ca fiind scăzut spre moderat. PredominanÈ›a studiilor prospective oferă o bază solidă pentru identificarea factorilor de risc, deoarece acestea urmăresc sportivii de-a lungul timpului înainte de apariÈ›ia leziunilor. 

Factori de risc identificați

Revizuirea sistematică a identificat mai mulÈ›i factori de risc asociaÈ›i cu apariÈ›ia durerii È™i a leziunilor la nivelul umărului în rândul sportivilor.

Amplitudinea mișcărilor (ROM)

Unul dintre aceÈ™ti factori este amplitudinea miÈ™cărilor (ROM). S-a constatat că atât o amplitudine de miÈ™care limitată, cât È™i una excesivă în anumite miÈ™cări ale umărului pot creÈ™te riscul de leziuni, iar efectul variază în funcÈ›ie de sport È™i uneori de sexul sportivului. Aceasta sugerează că există o amplitudine optimă de miÈ™care pentru fiecare sport È™i individ, iar deviaÈ›iile de la aceasta, în ambele sensuri, pot creÈ™te susceptibilitatea la leziuni. De exemplu, la jucătorii de handbal, diferenÈ›e semnificative în ROM extern al umărului între braÈ›ul dominant È™i cel non-dominant, precum È™i pierderi în ROM de rotaÈ›ie internă, au fost asociate cu un risc crescut de leziuni, cu modele diferite observate între bărbaÈ›i È™i femei. În înot, atât o rotaÈ›ie externă scăzută, cât È™i una ridicată a umărului au crescut riscul de leziuni. La aruncătorii de baseball, o rotaÈ›ie externă insuficientă la umărul de aruncare a fost asociată cu un risc mai mare de leziuni È™i intervenÈ›ii chirurgicale la umăr. 

Forța musculară

ForÈ›a musculară reprezintă un alt factor de risc important. O forță redusă a umărului dominant, atât în termeni absoluÈ›i, cât È™i raportată la greutatea corporală, alături de dezechilibrele în forÈ›a de rotaÈ›ie externă È™i internă, au fost identificate ca factori de risc pentru leziunile la umăr la jucătorii de handbal. De asemenea, o rezistență scăzută a muÈ™chilor posteriori ai umărului a fost asociată cu un risc crescut la înotători. Interesant este faptul că forÈ›a asimetrică a È™oldului a fost identificată ca un factor de risc pentru leziunile la umăr la aruncătorii profesioniÈ™ti de baseball. Această constatare subliniază importanÈ›a întregului lanÈ› kinetic în biomecanica aruncării È™i modul în care deficienÈ›ele de forță într-o parte a corpului pot influenÈ›a riscul de leziuni în altă parte. 

Istoricul de dureri sau leziuni

Istoricul de durere sau leziuni musculo-scheletice reprezintă un alt factor semnificativ. Un istoric de durere la umăr sau cot la tinerii aruncători de baseball a crescut riscul de a suferi o leziune la umăr. Similar, leziunile anterioare, indiferent dacă au afectat trunchiul, membrele inferioare sau umărul, au crescut riscul de leziuni ulterioare la umăr la aruncătorii profesioniÈ™ti de baseball. Acest lucru sugerează că leziunile anterioare pot lăsa sechele care afectează funcÈ›ia normală a umărului sau pot indica o predispoziÈ›ie la leziuni. 

Volumul antrenamentului

Volumul antrenamentului (training load) a fost, de asemenea, identificat ca un factor de risc important. Un raport crescut între volumul de lucru acut È™i cronic a crescut riscul de leziuni la umăr la înotători. Vârfurile de volum de lucru în timpul competiÈ›iilor È™i antrenamentelor au crescut riscul de leziuni la umăr la jucătorii de tenis. De asemenea, un număr mai mare de ore de antrenament pe săptămână la tinerii jucători de baseball È™i un volum de antrenament crescut la tinerii jucători de handbal au fost asociate cu un risc mai mare de leziuni la umăr. Aceste constatări subliniază importanÈ›a gestionării adecvate a volumului de antrenament pentru a evita suprasolicitarea articulaÈ›iei umărului. 

Alți factori

AlÈ›i factori identificaÈ›i includ aspecte anatomice, cum ar fi retroversia glenoidă crescută È™i raportul scăzut între înălÈ›imea È™i lățimea glenoidului, care au fost asociate cu un risc crescut de instabilitate a umărului la personalul militar. Caracteristici personale, cum ar fi un indice de masă corporală (IMC) crescut, au fost legate de un risc mai mare de a dezvolta dureri de umăr la înotătorii adolescenÈ›i. Factori biomecanici, cum ar fi o rotaÈ›ie ascendentă scăzută a omoplatului în timpul ridicării braÈ›ului, au fost semnificativi pentru dezvoltarea durerii de umăr la sportivii amatori deasupra capului. De asemenea, factori de mediu, cum ar fi suprafaÈ›a de joc (iarbă versus gazon artificial), au fost asociaÈ›i cu rate diferite de leziuni la umăr la jucătorii de fotbal american. Interesant este faptul că includerea programelor de prevenire a leziunilor la umăr s-a dovedit a reduce riscul de leziuni la jucătorii de handbal. 

 

Principalii factori de risc pentru durerea È™i leziunile de umăr la sportivi identificaÈ›i în revizuirea sistematică:

Factor de riscSport(uri) asociat(e)Direcția efectului
Amplitudine de miÈ™care limitată sau excesivă Handbal, Înot CreÈ™te riscul (variaÈ›ii în funcÈ›ie de miÈ™care È™i sport)
DiferenÈ›e în ROM extern (dominant vs. non-dominant) Handbal CreÈ™te riscul
Pierderi în ROM de rotaÈ›ie internă Handbal CreÈ™te riscul
ROM extern scăzut (umăr de aruncare) Baseball Crește riscul
RotaÈ›ie externă scăzută È™i ridicată Înot CreÈ™te riscul
Forță dominantă redusă a umărului Handbal Crește riscul
Dezechilibre forță rotație externă/internă Handbal Crește riscul
Rezistență redusă muÈ™chi posteriori umărului Înot CreÈ™te riscul
Forță asimetrică a șoldului Baseball Crește riscul
Istoric de durere la umăr sau cot Baseball Crește riscul
Leziuni anterioare (trunchi, membre inferioare/umăr) Baseball Crește riscul
Raport acut-cronic al volumului de lucru crescut Înot CreÈ™te riscul
Vârfuri de volum de lucru (competiÈ›ie/antrenament) Tenis CreÈ™te riscul
Mai multe ore de antrenament pe săptămână Baseball CreÈ™te riscul
Volum de antrenament crescut Handbal Crește riscul

 

Mecanismele de acțiune ale factorilor de risc

Modul în care aceÈ™ti factori influenÈ›ează riscul de apariÈ›ie a problemelor la umăr este complex. Limitarea sau excesul amplitudinii de miÈ™care pot afecta biomecanica normală a umărului, ducând la suprasolicitare sau instabilitate articulară. O forță musculară inadecvată poate compromite stabilitatea dinamică a articulaÈ›iei, făcând-o mai vulnerabilă la leziuni în timpul activităților sportive intense. Dezechilibrele musculare pot perturba coordonarea miÈ™cărilor È™i pot creÈ™te solicitarea asupra anumitor È›esuturi.

Un istoric de durere sau leziuni anterioare poate indica o slăbiciune reziduală sau o alterare a propriocepÈ›iei, crescând susceptibilitatea la noi traumatisme. Gestionarea inadecvată a volumului antrenamentului poate depăși capacitatea de adaptare a È›esuturilor, ducând la leziuni de suprasolicitare. Factorii anatomici, biomecanici È™i de mediu specifici pot, de asemenea, contribui la creÈ™terea riscului în anumite sporturi sau la anumiÈ›i indivizi.

Concluzii

Principalele concluzii ale acestei revizuiri sistematice indică faptul că amplitudinea miÈ™cărilor, forÈ›a redusă, istoricul de durere musculo-scheletică locală/regională, leziunile anterioare È™i volumul antrenamentului sunt factori de risc semnificativi pentru apariÈ›ia durerii de umăr la sportivi. Un aspect important subliniat de studiu este lipsa de consistență în definirea leziunii È™i a durerii între studiile analizate. Această variabilitate îngreunează compararea rezultatelor È™i sinteza dovezilor. Cu toate acestea, studiul a constatat că mulÈ›i dintre aceÈ™ti factori de risc sunt uÈ™or de identificat È™i modificat, în special amplitudinea miÈ™cărilor, forÈ›a È™i volumul antrenamentului, ceea ce oferă oportunități pentru dezvoltarea strategiilor de prevenire a leziunilor la umăr.

Rezultatele sugerează că există factori de risc unici pentru durerea de umăr care variază nu numai între sporturile deasupra capului È™i celelalte, ci È™i între diferitele sporturi deasupra capului È™i chiar între poziÈ›iile din cadrul aceluiaÈ™i sport. Aceasta susÈ›ine necesitatea unor programe de screening È™i prevenire a leziunilor individualizate È™i specifice sportului. 


Data actualizare: 11-04-2025 | creare: 11-04-2025 | Vizite: 263
Bibliografie
Risk Factors Associated with New Onset of Shoulder Pain and Injury Among the Athletic Population: A Systematic Review of the Literature
International Journal of Sports Physical Therapy, Vol. 20, Issue 3, 2025March 01, 2025 CDT
https://ijspt.scholasticahq.com/article/129462-risk-factors-associated-with-new-onset-of-shoulder-pain-and-injury-among-the-athletic-population-a-systematic-review-of-the-literature

Image by Drazen Zigic on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Rolul dietei în prevenirea È™i tratarea hipertensiunii arteriale (meta-analize)
  • Antrenamentul cognitiv computerizat pentru îmbunătățirea memoriei pentru pacienÈ›ii cu demență [meta-analiză]
  • Postul intermitent îmbunătățeÈ™te performanÈ›a sportivă? [meta-analiză]
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum