Efectele coronavirusului, al virusului respirator sincițial și al rinovirusului asupra copiilor

Inger Heimdal, doctorand la Universitatea de Științe și Tehnologie din Norvegia, care studiază cazurile de coronavirus la copii încă din 2014, analizează în disertația sa infecțiile cu acest virus și asociațiile sale cu alți agenți virali în intervalul 2006-2017. Aceasta observă un trend descendent al severității infecțiilor cu noul coronavirus apărut la sfârșitul anului 2019, estimând că și acesta va face parte în viitor din categoria variantele anterioare care sunt mai puțin periculoase.
Eșantionul studiului a constat în 4.312 copii ce au fost spitalizați în urma contactării unor infecții respiratorii virale, dintre care 341 au fost cauzate de coronavirusuri. Majoritatea cazurilor au avut simptomatologie ușoară, însă aceasta a observat că unii pacienți dezvoltau forme mai grave și aveau nevoie de oxigenoterapie și perfuzii. Conform doctorandei, copii care au suferit aceste forme severe fuseseră infectați, în paralel, și cu virusul respirator sincițial.

Astfel, statistica rezultată în urma analizei sale a demonstrat că, dacă în cazul celor patru tulpini de coronavirus analizate unul din cinci pacienți dezvoltau infecții mai severe și necesitau tratament mai îndelungat, atunci când infecțiile erau asociate cu virusul sincițial rata se dubla. Aceasta adaugă și faptul că părinții copiilor predispuși la astfel de infecții ale tractului respirator ar trebui să fie mai îngrijorați în legătură cu virusul sincițial decât de coronavirus.

Cu toate că asocierea anterioară s-a dovedit a fi mai periculoasă decât simpla infectare cu coronavirus, Heimdal a atras atenția asupra posibilității de scădere a intensității simptomelor cauzate de coronavirus la persoanele infectate, în același timp, și cu rinovirusuri. Mecanismul pe care aceasta îl bănuiește ca stând în spatele acestui fenomen este unul de potențare a sistemului imunitar de către rinovirusuri.

Coronavirusul a fost detectat prima dată la oameni în anii 1960, iar de atunci au fost descoperite mai mult de 6 tulpini diferite ale acestuia, unele mai patogene, iar altele mai puțin periculoase. Patru dintre acestea sunt tulpini sezoniere, ce reapar pentru perioade scurte anual. Cu toate acestea, originea lor nu este complet cunoscută, incriminată fiind gripa rusească din 1889, despre care oamenii de știință cred că ar fi fost o epidemie de coronavirus.

sursa: News Medical
foto: Coronavirusurile tind să se transforme într-un virus destul de inofensiv, conform opiniei doctorandei Inger Heimdal, în urma studiului său asupra celor patru coronavirusuri comune deja existente înainte de pandemie. Photo: Geir Otto Johansen / NTNU