Efectele HIIT post-exercițiu pentru gestionarea diabetului

Un studiu recent publicat în eBioMedicine a investigat dacă beneficiile metabolice ale antrenamentului pe intervale de intensitate mare (HIIT) sunt durabile după întreruperea prelungită a exerciÈ›iilor fizice, atât la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 (T2D), cât È™i la cele fără această afecÈ›iune. Studiul analizează diferenÈ›ele între aceste grupuri în ceea ce priveÈ™te sustenabilitatea îmbunătățirilor metabolice obÈ›inute prin HIIT.
Beneficiile HIIT pentru gestionarea diabetului
ExerciÈ›iile aerobice moderate sunt cunoscute pentru îmbunătățirea funcÈ›ionalității mitocondriale È™i a sensibilității la insulină, indiferent de prezenÈ›a diabetului zaharat. Cu toate acestea, întreruperea exerciÈ›iilor timp de 4-8 săptămâni determină inversarea completă a acestor beneficii, atât la persoanele cu, cât È™i fără sindrom metabolic.
HIIT este o metodă de antrenament eficientă din punct de vedere al timpului, care îmbunătățeÈ™te sensibilitatea la insulină È™i capacitatea cardiorespiratorie la indivizi cu risc de diabet, cu diabet zaharat de tip 2 sau fără această afecÈ›iune. Acest tip de exerciÈ›iu stimulează lipoliza, activitatea citrat sintazei, capacitatea mitocondrială, fuziunea È™i biogeneza mitocondrială.
Cercetătorii au demonstrat anterior că HIIT creÈ™te capacitatea mitocondrială musculară È™i sensibilitatea la insulină, în special la indivizii cu rezistență la insulină. Beneficiile HIIT asupra sensibilității la insulină È™i metabolismului muscular au persistat timp de 72 de ore după finalizarea unui program de 12 săptămâni, ceea ce a motivat explorarea sustenabilității acestor efecte pe termen mai lung.
Metodologia studiului
Designul studiului
Studiul a inclus 42 de bărbaÈ›i, dintre care 20 aveau diabet zaharat de tip 2, iar 22 nu prezentau această afecÈ›iune (NDM). Grupul NDM a fost împărÈ›it în indivizi cu rezistență la insulină (IR-NDM) È™i indivizi sensibili la insulină (IS-NDM). ParticipanÈ›ii au urmat un program HIIT de 12 săptămâni, urmat de o perioadă de întrerupere a exerciÈ›iilor (detraining) de 4 săptămâni.
Programul HIIT a constat în patru intervale de intensitate mare (90% din frecvenÈ›a cardiacă maximă) intercalate cu trei intervale de intensitate moderată (70% din frecvenÈ›a cardiacă maximă). ParticipanÈ›ii au fost instruiÈ›i să îÈ™i menÈ›ină greutatea corporală stabilă È™i să reducă activitatea fizică la nivelurile de dinaintea HIIT pe durata detrainingului.
Evaluările efectuate
Cercetătorii au utilizat mai multe teste și metode pentru a evalua impactul HIIT și detrainingului:
- Testul de clamp euglicemic-hiperinsulinemic pentru evaluarea sensibilității la insulină.
- Testul incremental de efort exhaustiv pentru determinarea consumului maxim de oxigen (VO2 max).
- Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru măsurarea volumului țesutului adipos.
- Spectroscopia prin rezonanță magnetică (1H-MRS) pentru evaluarea conținutului de lipide hepatice.
- Analize ale proteinei mitocondriale și proteomului exozomal.
Rezultatele studiului
Modificări metabolice în urma HIIT
- Diabet zaharat de tip 2 (T2D): HIIT a îmbunătățit nivelurile trigliceridelor, ale acizilor graÈ™i liberi, glicemiei bazale È™i colesterolului HDL, aceste beneficii fiind parÈ›ial menÈ›inute după detraining. VO2 max a rămas crescut față de valorile iniÈ›iale, deÈ™i a scăzut după întreruperea exerciÈ›iilor.
- Indivizi fără diabet (NDM): În grupul IR-NDM, HIIT a redus glicemia bazală, iar acest beneficiu s-a menÈ›inut după detraining. În grupul IS-NDM, VO2 max a rămas stabil după detraining, fiind singurul subgrup fără scăderi semnificative ale acestei valori.
Impactul asupra mitocondriilor
- Capacitarea mitocondrială a rămas la niveluri similare cu cele obÈ›inute în urma HIIT, chiar È™i după detraining, în toate grupurile.
- Fuziunea mitocondrială a crescut după HIIT È™i s-a menÈ›inut în grupurile IR-NDM È™i T2D, sugerând o adaptare benefică a muÈ™chilor.
Exozomii și rolul lor
HIIT a stimulat eliberarea de exozomi în circulaÈ›ie la indivizii cu rezistență la insulină È™i T2D. Analiza proteomului exozomal a arătat o supra-reprezentare a proteinelor asociate cu exozomi extracelulari, indicând un potenÈ›ial mecanism nou de eliberare a exerkinelor.
Concluzii
Studiul subliniază faptul că o perioadă de detraining de patru săptămâni reduce beneficiile metabolice induse de HIIT asupra metabolismului oxidativ È™i sensibilității la insulină. Cu toate acestea, glicemia È™i sensibilitatea hepatică la insulină au rămas îmbunătățite, iar adaptările mitocondriale au fost parÈ›ial menÈ›inute.
Aceste descoperiri sugerează că HIIT are un efect profund asupra metabolismului, iar sustenabilitatea acestor beneficii poate varia în funcÈ›ie de starea de sănătate metabolică a individului. Rezultatele subliniază necesitatea de a integra exerciÈ›iul fizic ca parte a managementului pe termen lung al diabetului zaharat È™i al sănătății metabolice.
The role of exosomes for sustained specific cardiorespiratory and metabolic improvements in males with type 2 diabetes after detraining.
eBioMedicine.
doi:10.1016/j.ebiom.2024.105471
Image by aleksandarlittlewolf on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Antrenamentul pe intervale de intensitate mare depășește exercițiul moderat în îmbunătățirea capacității aerobe la pacienții cu miozite inflamatorii idiopatice cu debut recent
- Motivele pentru care sportul este distractiv pentru tineri
- Ar putea tehnologia să transforme durerea exercițiilor fizice în plăcere?
- O săptămână de ciclism intens poate arde grăsimea abdominală fără scăderi majore în greutate
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni