Eficacitatea dozelor de metilprednisolon în pneumonia severă cu Mycoplasma la copii

Un studiu randomizat multicentric, desfășurat în China și publicat în perioada 2014–2019, a evaluat eficiența și siguranța dozelor mici comparativ cu dozele mari de metilprednisolon în tratamentul pneumoniei severe cu Mycoplasma pneumoniae (MPP) la copii. Studiul oferă date esențiale privind impactul glucocorticoizilor asupra leziunilor pulmonare pe termen lung.
Mycoplasma pneumoniae este o cauză frecventă a pneumoniei comunitare la copii, responsabilă de până la 48,7% din cazuri. În ultimul deceniu, s-a observat o creștere a incidenței formelor severe de MPP, asociate adesea cu manifestări extrapulmonare și leziuni pulmonare persistente, în ciuda tratamentului antibiotic adecvat. Patogeneza implică o reacție inflamatorie exacerbată și rezistența la macrolide, în special în Asia.

Despre studiu

Metodologie și participanți

Au fost incluși 424 de copii (<18 ani) diagnosticați cu MPP severă, pe baza criteriilor clinice, imagistice și serologice. Pacienții au fost randomizați (1:1) într-un grup cu metilprednisolon în doză mică (2 mg/kg/zi, ajustabil la 4 mg/kg/zi dacă febra persista) și un grup cu doză mare (10 mg/kg/zi), ambele pentru 3 zile urmate de scădere progresivă timp de 12 zile, în combinație cu azitromicină.

Obiectivele studiului

• Evaluarea incidenței leziunilor pulmonare persistente (atelectazii, bronșiectazii, bronșiolită obliterantă) la 6 luni post-tratament.
• Comparația efectelor secundare și a evoluției clinice între cele două grupuri.

Evaluări și urmărire

Copiii au fost monitorizați zilnic în spital și reevaluați la 1, 3 și 6 luni. Evaluarea imagistică prin tomografie computerizată toracică a fost efectuată la 6 luni, iar pacienții cu leziuni persistente au fost urmăriți suplimentar.

Analize statistice

Rezultatele au fost analizate în regim intention-to-treat, cu imputări multiple pentru datele lipsă. Puterea statistică și analizele de subgrup au fost calculate pentru a susține robustețea concluziilor.

Rezultate

Rezultatul primar

La 6 luni, proporția de copii cu leziuni pulmonare a fost mai mică în grupul cu doză mică (24,4%) comparativ cu cel cu doză mare (31,3%), fără semnificație statistică (P = 0,115). Rata relativă a fost 1,28 (interval de încredere 95%: 0,94–1,75).

Rezultate secundare

• Recuperarea febrei a fost similară între grupuri (până la 91,5% fără febră după 96 de ore).
• Durata spitalizării a fost de 10 zile în grupul cu doză mică și 11 zile în grupul cu doză mare (P = 0,255).
• Nu au existat diferențe semnificative în privința internării în terapie intensivă sau necesității ventilației.

Evenimente adverse

Hipertensiunea a fost semnificativ mai frecventă în grupul cu doză mare (8,1%) comparativ cu cel cu doză mică (1,4%), cu un risc relativ de 5,72 (P = 0,001). Nu s-au înregistrat fracturi, osteoporoză sau decese.

Analize exploratorii

Copiii cu febră prelungită (>10 zile) și niveluri crescute de CRP (>100 mg/L) ar putea beneficia mai mult de doze mari, dar aceste observații nu au atins pragul de semnificație statistică după corecțiile pentru comparații multiple.

Concluzii

Administrarea de metilprednisolon în doză mică, asociat cu azitromicină, este la fel de eficientă ca și dozele mari pentru tratarea MPP severe la copii, fără a crește riscul de leziuni pulmonare pe termen lung. În plus, dozele mici au fost asociate cu mai puține reacții adverse, în special hipertensiune arterială.

Studiul susține utilizarea regimurilor cu doze mai mici de glucocorticoizi în practica pediatrică, oferind un echilibru între eficiență terapeutică și siguranță. Aceste date sunt relevante în special în contextul rezistenței crescute la macrolide și al necesității unui management optim al infecțiilor pulmonare severe la copii.