Eficiența dietei mediteraneene comparativ cu dieta low FODMAP la pacienții cu sindrom de intestin iritabil fără constipație

Sindromul de intestin iritabil (SII) este o tulburare frecventă de interacțiune intestin-creier, caracterizată prin durere abdominală asociată cu modificări ale tranzitului intestinal. Având o prevalență estimată între 4% și 11% la nivel global, majoritatea pacienților asociază simptomele cu anumite alimente, optând adesea pentru intervenții nutriționale în detrimentul tratamentului farmacologic. În acest context, dieta săracă în FODMAP (Low FODMAP Diet – LFD) s-a dovedit eficientă în ameliorarea simptomelor la aproximativ 50–60% dintre pacienți, însă dificultatea implementării și riscul de deficiențe nutriționale justifică explorarea unor alternative. Dieta mediteraneană (Mediterranean Diet – MD), cu multiple beneficii demonstrate în afecțiuni cardiovasculare și metabolice, este considerată o posibilă opțiune terapeutică și pentru pacienții cu SII.
Dieta mediteraneană este bogată în alimente vegetale (fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci, ulei de măsline) și săracă în grăsimi saturate și carne roșie. Efectele sale pozitive asupra microbiotei intestinale, inflamației mucoasei și funcției barierei intestinale au condus la ipoteza că ar putea ameliora simptomele gastrointestinale din SII. Până în prezent, studiile observaționale și intervenționale privind această dietă au avut rezultate contradictorii, iar comparațiile directe cu dieta LFD – considerată standardul nutrițional actual în SII – lipseau. Studiul cercetătorilor de la Universitatea din Michigan și-a propus să umple această lacună.

Despre studiu

Acest studiu pilot randomizat, desfășurat la Universitatea din Michigan, a comparat eficiența dietei mediteraneene cu cea a dietei LFD în rândul pacienților cu SII cu predominanță diareică (IBS-D) sau mixtă (IBS-M). Participanții (n=26) au fost randomizați 1:1 și au urmat timp de 4 săptămâni una dintre cele două diete, cu mese complet furnizate și monitorizate pentru conformitate.

Criterii de includere:

• Vârsta 18–70 ani;
• Diagnostic conform criteriilor Roma IV pentru IBS-D sau IBS-M;
• Durere abdominală zilnică (scor ≥ 3/10 pe scala VAS) în perioada de screening de 7 zile;
• Excluși: pacienți cu boli organice digestive, alergii alimentare majore, istoric de chirurgie intestinală, sarcină sau tratament antibiotic recent.

Intervenția dietetică:

• Grupul MD a primit mese tipice dietei mediteraneene, cu un conținut mediu de 1.51g FODMAP/porție;
• Grupul LFD a primit mese conforme cu faza de restricție a dietei LFD, cu un conținut mediu de 0.36g FODMAP/porție.

Evaluările au inclus:

• Durerea abdominală (API), balonarea, disconfortul, consistența scaunelor (scala Bristol), scala IBS-SSS, calitatea vieții (IBS-QoL), nivelul de anxietate (GAD-7);
• Obiectivul primar: reducerea cu ≥30% a durerii abdominale (API) pentru cel puțin 2 din cele 4 săptămâni;
• Obiective secundare: ameliorarea altor simptome, reducerea scorului IBS-SSS cu ≥50 puncte, îmbunătățirea QoL și GAD-7.

Rezultate

Participare și conformitate:

• Din cei 26 de pacienți randomizați, 20 au finalizat studiul (10 în fiecare grup);
• Conformitatea cu dieta a fost excelentă: 93.8% în grupul MD și 94% în grupul LFD.

Obiectiv primar

• MD: 80% (8/10) au îndeplinit criteriul FDA pentru răspuns;
• LFD: 90% (9/10) au îndeplinit același criteriu (p=1.00).

Obiective secundare

LFD a obținut scoruri numeric superioare față de MD pentru:

• Ameliorarea balonării: 80% vs. 50%;
• Disconfort abdominal: 100% vs. 70%;
• Calitatea vieții: +26.2 vs. −9.4 puncte (p=0.09);
• Reducerea scorului IBS-SSS: −105.5 vs. −60 puncte (p=0.02);
• Reducerea anxietății: −4.1 vs. −0.1 puncte (p=0.056).

Exploratorii și siguranță

• Ambele diete au fost bine tolerate, cu doar două retrageri din cauza reacțiilor adverse ușoare (constipație în grupul LFD și durere abdominală în grupul MD);
• Niciuna dintre diete nu a avut un impact semnificativ asupra tranzitului intestinal în sensul normalizării consistenței scaunelor.

Concluzii

Acest studiu pilot sugerează că dieta mediteraneană poate ameliora durerea și disconfortul abdominal la pacienții cu SII, cu o eficiență comparabilă cu dieta săracă în FODMAP pentru obiectivul primar. Totuși, dieta LFD a arătat beneficii superioare în reducerea scorurilor globale de severitate a simptomelor (IBS-SSS), ameliorarea balonării și îmbunătățirea calității vieții și anxietății – deși fără semnificație statistică robustă în toate cazurile.

Deși limitat ca dimensiune și durată, studiul oferă date promițătoare care susțin fezabilitatea utilizării unei diete mediteraneene ca alternativă mai puțin restrictivă pentru pacienții cu SII. Viitoare cercetări de amploare, pe termen lung, ar trebui să investigheze eficiența comparativă, sustenabilitatea și impactul asupra microbiotei al ambelor intervenții.

Implicații clinice

• Dieta mediteraneană poate fi considerată o opțiune validă pentru pacienții cu SII care nu tolerează sau nu doresc să urmeze o dietă restrictivă precum LFD;
• Alegerea dietei ar trebui personalizată, ținând cont de preferințele pacientului, profilul simptomatic și riscul nutrițional;
• Studii viitoare ar putea identifica biomarkeri specifici care să prezică răspunsul optim la una dintre cele două diete.