Ești sănătos? Cum poți afla?

©

Autor:

Ești sănătos? Cum poți afla?

Controalele de rutină pot identifica o anumită boală înainte ca aceasta să să înceapă să se manifeste. Prin descoperirea din timp a unei patologii, ea poate fi imediat adresată iar șansele că tratamentul să funcționeze cresc. Controalele trebuie efectuate în funcție de vârsta unei persoane, starea de sănătate, istoricul familial, stilul de viață (spre exemplu alimentație, sport, fumat), alături de alți factori. (1)

Femeile și controalele de rutină

Ca femeie, pot fi necesare următoarele teste speciale de screening:

1. Examenul pelvin

În timpul examenului pelvin, medicul evaluează organele reproductive (vulva, vaginul, colul cervical, ovarele, uterul, rectul și pelvisul). El poate identifica chisturi ovariene, infecții cu transmitere sexuală, fibroame uterine sau cancer în stadii incipiente. Întrucât există diverse păreri în ceea ce privește regularitatea efectuării examenului pelvin, el ar trebui realizat la recomandările medicului curant.

În mod obișnuit, examenul pelvin include:

  • Inspecția vulvei (observarea unei eventuale iritații, eritem, inflamații sau a altor modificări)
  • Inspecția organelor interne (cu ajutorul unui speculum vaginal, medicul va observa vaginul și cervixul)
  • Testul Pap (înainte de încheierea examenului pelvin, medicul poate recolta celule de la nivelul colului uterin)
  • Examenul fizic al pelvisului (prin tușeu vaginal și tușeu rectal, pentru identificarea mărimii și a formei uterului și a ovarelor, a unor eventuale zone sensibile sau a unor excrescențe) (2, 3)

2. Testul Pap și testul HPV pentru screeningul cancerului de col uterin

Screeningul cancerului de col uterin este o parte esențială a controlului de rutină la femei. Aproape toate cazurile de cancer cervical se datorează infecției cu HPV (human papillomavirus). Scopul principal al screeningului este identificarea leziunilor precanceroase de la nivelul colului uterin determinate de infecția cu HPV, astfel încât acestea să poate fi îndepărtate înainte de apariția cancerului invaziv. Scopul secundar al screeningului este identificarea cancerului cervical într-un stadiu incipient, când încă ar putea răspunde la tratament.

Screeningul cancerului cervical poate fi efectuat prin:

  • Testul HPV, care identifică prezența tulpinilor de HPV înalt oncogene din celulele colului uterin
  • Testul Pap
  • Co-testul HPV/Pap, care identifică prezența tulpinilor HPV înalt oncogene și eventuale modificări ale celulelor colului uterin


Potrivit United States Preventive Services Task Force, se recomandă screening:

  • La femeile cu vârste cuprinse între 21 și 29 de ani, cu un test Pap, la fiecare 3 ani
  • La femeile cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, la fiecare 5 ani cu un test HPV sau co-test HPV/Pap sau la fiecare 3 ani cu un test Pap


Femeile cu anumiți factori de risc (istoric de infecție cu HPV, imunosupresie, tratament anterior pentru leziune cervicală precanceroasă sau cancer cervical) ar putea necesita un screening mai frecvent sau continuarea screeningului după vârsta de 65 de ani.

Nu se recomandă screening la:

  • femeile sub vârsta de 21 de ani
  • femeile peste 65 de ani cu screening corespunzător în antecedente și al cărui rezultat a fost normal, fără risc crescut pentru cancer cervical
  • femeile cu istoric de histerectomie totală (excizia atât a uterului cât și a colului uterin) și fără antecedente de leziuni cervicale de grad înalt sau cancer cervical (3, 4)

3. Examen clinic al sânilor – inspecția și palparea sânilor pot identifica un cancer mamar (3)

4. Mamografie

Mamografia este o investigație cu radiații X în doză scăzută a sânilor care poate observa anomalii la acest nivel. Ea permite medicului observarea unor modificări ale țesutului mamar care nu se palpează la examenul clinic al sânilor. Femeile cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani ar trebui să efectueze o mamograma la fiecare 2 ani. Femeile cu vârsta sub 50 de ani ar trebui să discute cu medicul momentul la care să înceapă efectuarea mamografiei, precum și regularitatea. (3, 5)

Categoria de vârstă 18-39 de ani

Screeningul pentru hipertensiune arterială

  • Se efectuează prin măsurarea tensiunii arteriale cel puțin o dată la 2 ani
  • Dacă valoarea sistolică a tensiunii arteriale se încadrează între 120-139 mmHg sau dacă valoarea diastolică este între 80-90 mmHg, atunci screeningul se recomandă a se efectua în fiecare an
  • Dacă valoarea sistolică este egală sau mai mare decât 130 mmHg sau valoarea diastolică este egală sau mai mare decât 80 mmHg, atunci se recomandă consult cardiologic de specialitate
  • În prezența diabetului, a bolii cardiovasculare, bolii renale sau a altor patologii specifice, măsurarea tensiunii arteriale ar trebui efectuată mai frecvent, dar cel puțin o dată pe an (6, 7)

Screeningul pentru hipercolesterolemie

  • Screeningul pentru hipercolesterolemie ar trebui început la femeile peste 45 de ani și la bărbații peste 35 de ani fără factori de risc cunoscuți pentru boala coronariană și la femeile și bărbații peste 20 de ani cu factori de risc cunoscuți pentru boala coronariană
  • Persoanele cu nivele normale ale colesterolului nu trebuie să repete testul într-un interval de 5 ani
  • În cazul în care apar modificări ale stilului de viață, precum luare în greutate sau schimbarea planului alimentar, atunci se recomandă repetarea la un interval mai scurt de timp a testului
  • În prezența diabetului, a bolii cardiovasculare, bolii renale sau a altor patologii, monitorizarea nivelului de colesterol ar trebui efectuată mai frecvent (6, 7)

Screeningul pentru diabet

  • Se recomandă a se realiza dacă tensiunea arterială este egală sau mai mare decât 130/80 mmHg sau dacă indicele de masă corporală depășește valoarea de 25 kg/m2 iar pacientul are și alți factori de risc pentru diabet
  • De asemenea, este recomandat la o persoană cu rude de grad 1 cu diabet sau istoric de boală cardiovasculară (6, 7)

Vaccinurile

  • Vaccinul antigripal ar trebui efectuat anual
  • Vaccinul DTP (difteric, tetanic, pertussis) se recomandă după vârsta de 19 ani, în cazul în care nu a fost efectuat în adolescență
  • Rapelul la vaccinul împotriva tetanosului și al difteriei se recomandă a se efectua la fiecare 10 ani
  • Dacă persoana nu a efectuat niciodată vaccinul împotriva varicelei, atunci se recomandă 2 doze din acesta
  • Dacă persoana nu prezintă încă imunitate la pojar, oreion și rubeolă, atunci se recomandă efectuarea a una sau două doze de vaccin împotriva acestor boli (6, 7)

Consultul stomatologic

  • Vizita la medicul stomatolog trebuie făcută o dată sau de două ori pe an (sau mai frecvent, dacă medicul recomandă acest lucru) (6, 7)

Consultul oftalmologic

  • În prezența tulburărilor de vedere, se recomandă una sau două vizite pe an la medicul oftalmolog (sau mai frecvent, la indicățiile acestuia)
  • În prezența diabetului, consultul oflatmologic ar trebui efectuat cel puțin o dată pe an (6, 7)

Screeningul pentru boli infecțioase

  • Femeile cu viață sexuală activă ar trebui să efectueze screening pentru Chlamydia și gonoree până la vârsta de 25 de ani
  • Femeile peste 25 de ani ar trebui să efectueze screening doar dacă prezintă risc crescut
  • Toți adulții cu vârste cuprinse între 18 și 79 de ani ar trebui să realizeze un test de hepatită C
  • În funcție de stilul de viață și de istoricul medical, se poate recomanda screening pentru sifilis și HIV (6, 7)

Examenul fizic

  • Tensiunea arterială ar trebui verificată cel puțin la 1-2 ani
  • Screeningul pentru cancer de col uterin ar trebui început la vârsta de 21 ani
  • Înălțimea, greutatea și indicele de masă corporală ar trebui calculate la fiecare vizită la medic (6, 7)

Examinarea testiculelor

  • Potrivit US Preventive Services Task Force, nu se recomandă autoexaminarea testiculelor, întrucât s-a demonstrat a aduce puține beneficii sau chiar deloc (6, 7)

Screeningul pentru cancerul mamar

  • Deși părerile experților sunt împărțite în ceea ce privește autopalparea sânilor și descoperirea unui cancer mamar, fiecare femeie poate să își examineze sânii lunar
  • Mamografia de screening nu se recomandă la majoritatea femeilor sub 40 de ani
  • Mamografia se poate indică mai devreme dacă există istoric familial de cancer mamar la vârste tinere (mamografiile ar trebui începute mai devreme decât momentul la care a fost diagnosticată ruda)
  • În prezența altor factori de risc pentru cancerul mamar, medicul poate recomanda mamografie, ecografie mamară sau RMN mamar (6, 7)

Screeningul pentru cancerul de col uterin

  • Ar trebui început la vârsta de 21 de ani
  • Femeile între 21-29 de ani ar trebui să efectueze un test Pap la fiecare 3 ani (la această categorie de vârstă nu se recomandă testul HPV)
  • Femeile între 30-65 de ani ar trebui să efectueze un test Pap la fiecare 3 ani sau un test HPV la fiecare 5 ani
  • Dacă persoana schimbă partenerul, atunci ar trebui să realizeze un test Pap la fiecare 3 ani
  • Femeile care au primit tratament pentru displazie cervicală (precancer) ar trebui să continue testarea Pap timp de 20 de ani după tratament sau până la vârsta de 65 de ani
  • După histerectomie totală și in condițiile lipsei unui istoric de cancer cervical, nu se indică neapărat testul Pap (6, 7)

Screeningul pentru cancer de piele

  • Mai ales dacă riscul este înalt (istoric personal sau familial de cancer de piele, imunosupresie) atunci medicul poate căuta semne ale cancerului de piele (6, 7)

Screeningul pentru alte boli

  • Dacă există istoric familial de cancer de colon sau polipi sau istoric personal de boală inflamatorie intestinală sau polipi, atunci acest lucru ar trebui comunicat medicului
  • Nu se recomandă screeningul de rutină al densității osoase la femeile sub 40 de ani (6, 7)


Categoria de vârstă 40-64 de ani

Screeningul pentru hipertensiune arterială

  • Se efectuează prin măsurarea tensiunii arteriale cel puțin o dată la 2 ani
  • Dacă valoarea sistolică a tensiunii arteriale se încadrează între 120-139 mmHg sau dacă valoarea diastolică este între 80-90 mmHg, atunci screeningul se recomandă a se efectua în fiecare an
  • Dacă valoarea sistolică este egală sau mai mare decât 130 mmHg sau valoarea diastolică este egală sau mai mare decât 80 mmHg, atunci se recomandă consult cardiologic de specialitate
  • În prezența diabetului, a bolii cardiovasculare, bolii renale sau a altor patologii, măsurarea tensiunii arteriale ar trebui efectuată mai frecvent, dar cel puțin o dată pe an (8, 9)

Screeningul pentru hipercolesterolemie

  • Ar trebui să înceapă la vârsta de 45 de ani la femeile fără factori de risc pentru boala coronariană și la 35 de ani la bărbații fără factori de risc
  • După primul test de colesterol, acesta ar trebui repetat la fiecare 5 ani
  • Repetarea testului se poate efectua dacă apar modificări ale stilului de viață, creștere a greutății corporale sau modificări ale alimentației
  • Dacă nivelul de colesterol a fost mare sau dacă există comorbidități precum diabet sau boală coronariană, atunci ar putea fi nevoie de o monitorizare mai strictă (8, 9)

Screeningul pentru cancer colorectal

  • Mai devreme de 50 de ani, se recomandă a fi efectuat doar la persoanele cu istoric familial sau personal de cancer de colon, polipi, boală inflamatorie intestinală
  • La restul persoanelor, screeningul ar trebui efectuat între 50 și 75 de ani
  • Testele recomandate sunt testul pentru sânge ocult în fecale (anual), testul imunochimic fecal (anual), testul ADN din materiile fecale (la fiecare 3 ani), sigmoidoscopia flexibilă (la fiecare 5 ani), colonoscopia virtuală CT (la fiecare 5 ani), colonoscopia (la fiecare 10 ani)
  • Colonoscopia poate fi efectuată și mai frecvent în prezența factorilor de risc pentru cancer colorectal, precum colită ulcerativă, istoric personal sau familial de cancer colorectal, istoric de polipi adenomatoși (8, 9)

Consultul stomatologic

  • Ar trebui efectuat un consult stomatologic o dată sau de două ori pe an (sau mai des, la recomandările medicului) (8, 9)

Screeningul pentru diabet

  • La persoanele cu vârsta peste 44 de ani, se recomandă la fiecare 3 ani
  • Persoanele supraponderale, cu indice de masă corporală peste 25, ar trebui să înceapă screeningul la vârste mai tinere
  • Dacă tensiunea arterială depășește 130/80 mmHg sau există alți factori de risc pentru diabet, atunci medicul ar putea să solicite recoltarea glicemiei (8, 9)

Consultul oftalmologic

  • Se recomandă la fiecare 2-4 ani la persoanele între 40-50 de ani și la fiecare 1-3 ani la cele între 55-64 de ani
  • Dacă există tulburări de vedere sau risc de glaucom, medicul poate recomanda consulturi mai frecvente
  • În prezența diabetului, consultul ar trebui realizat cel puțin o dată pe an (8, 9)

Vaccinurile

  • Vaccinul antigripal ar trebui efectuat anual
  • Pentru reducerea riscului de infecție pneumococică și pneumonie, poate fi necesară vaccinarea
  • Se recomandă efectuarea vaccinului tetanos-difterie-pertussis, dacă nu s-a realizat în adolescență
  • După vârstă de 50 de ani, s-ar putea indica vaccinarea împotriva zonei zoster sau herpes zoster (8, 9)

Screeningul pentru boli infecțioase

  • Se recomandă screeningul pentru hepatita de tip C, potrivit US Preventive Services Task Force
  • În funcție de stilul de viață și de istoricul medical, se poate recomanda screeningul pentru sifilis, chlamidya, HIV (8, 9)

Screeningul pentru cancer pulmonar

  • Ar trebui efectuat anual, prin tomografie computerizată cu doză scăzută de radiații, la persoanele de peste 55 de ani, cu istoric de fumat 30 pachete/an, care sunt fumători activi sau au renunțat în ultimii 15 ani (8, 9)

Screeningul pentru osteoporoză

  • Toate femeile peste 50 de ani cu fracturi ar trebui să efectueze un test de densitate osoasă (DEXA)
  • Ar trebui supuse screeningului și femeile sub 65 de ani și bărbații între 50-70 ani, cu factori de risc pentru osteoporoză (tratament îndelungat cu steroizi, greutate scăzută, fumat, consum de alcool, istoric de fractură după vârsta de 50 de ani, istoric familial de osteoporoză) (8, 9)

Examenul fizic

  • Tensiunea arterială ar trebui verificată cel puțin o dată pe an
  • Dacă există factori de risc pentru boala coronariană, atunci medicul ar putea recomanda verificarea nivelului de colesterol la fiecare 5 ani
  • Greutatea, înălțimea și indicele de masă corporală ar trebui calculate la fiecare consult
  • Medicul poate adresa întrebări în legătură cu alimentația, activitatea fizică, consumul de alcool, fumat, stări depresive (8, 9)

Screeningul pentru cancer de prostată

  • În general, nu este recomandat la bărbații sub 55 de ani
  • Se recomandă la persoanele cu risc crescut de cancer de prostată precum istoric familial de cancer de prostată (mai ales frate sau tată) sau rasa afro-americană
  • Se efectuează prin intermediul testului PSA (8, 9)

Screeningul pentru cancer de piele

  • Medicul poate verifica prezența semnelor cancerului de piele, mai ales dacă riscul este crescut (istoric personal sau familial de cancer de piele sau imunosupresie) (8, 9)


Categoria de vârstă peste 65 de ani

Screeningul pentru hipertensiune arterială

  • Se efectuează prin măsurarea tensiunii arteriale cel puțin o dată la 2 ani
  • Dacă valoarea sistolică a tensiunii arteriale se încadrează între 120-139 mmHg sau dacă valoarea diastolică este între 80-90 mmHg, atunci screeningul se recomandă a se efectua în fiecare an
  • Dacă valoarea sistolică este egală sau mai mare decât 130 mmHg sau valoarea diastolică este egală sau mai mare decât 80 mmHg, atunci se recomandă consult cardiologic
  • În prezența diabetului, a bolii cardiovasculare, bolii renale sau a altor patologii, măsurarea tensiunii arteriale ar trebui efectuată mai frecvent, dar cel puțin o dată pe an (10, 11)

Screeningul pentru anevrismul de aortă abdominală

  • Bărbații între 65-75 de ani cu istoric de fumat ar trebui să efectueze o ecografie abdominală pentru screeningul anevrismelor de aortă abdominală (10, 11)

Screeningul pentru hipercolesterolemie

  • Dacă nivelele colesterolului sunt normale, atunci se recomandă reevaluare la fiecare 5 ani
  • În prezența hipercolesterolemiei, diabetului, bolii cardiovasculare, bolii renale sau a altor patologii specifice, se recomandă o reevaluare mai frecventă a nivelelor colesterolului (10, 11)

Screeningul pentru cancer colorectal

  • Screeningul pentru cancer colorectal ar trebui să se efectueze până la vârsta de 75 de ani
  • Persoanele cu vârsta peste 75 de ani ar trebui să discute cu un medic dacă necesită screening
  • Testele de screening pentru cancerul colorectal sunt: testul de sânge ocult în fecale (anual), testul imunochimic fecal (anual), testul ADN din materiile fecale (la fiecare 3 ani), sigmoidoscopie flexibilă (la fiecare 5 ani), colonoscopie virtuală CT (la fiecare 5 ani), colonoscopie (la fiecare 10 ani)
  • Colonoscopia ar putea fi solicitată de medic mai frecvent în prezența anumitor factori de risc pentru cancerul colorectal, precum colită ulcerativă, istoric personal sau familial de cancer colorectal sau istoric de polipi adenomatoși (10, 11)

Screeningul pentru cancer mamar

  • Deși părerile experților despre autopalparea sânilor în descoperirea unui cancer mamar sunt împărțite, femeile ar putea să realizeze această manevră lunar
  • Femeile până în vârsta de 75 de ani ar trebui să efectueze o mamografie la fiecare 1-2 ani, în funcție de factorii de risc individuali
  • Părerile experților despre realizarea unei mamografii după 75 de ani este împărțită, din acest motiv este importantă discuția individuală cu medicul curant (10, 11)

Screeningul pentru cancer cervical

  • După 65 de ani, majoritatea femeilor care nu a fost diagnosticate cu cancer cervical sau leziuni precanceroase ar putea să nu mai efectueze testul Pap, dacă au avut 3 teste negative în ultimii 3 ani (10, 11)

Screeningul pentru diabet

  • Persoanele sănătoase peste 65 de ani ar trebui să efectueze un consult diabetologic la fiecare 3 ani
  • Persoanele supraponderale sau obeze sau cu alți factori de risc pentru diabet ar trebui să discute cu medicul curant despre frecvența consulturilor (10, 11)

Examenul stomatologic

  • Consultul stomatologic se recomandă de regulă o dată sau de 2 ori pe an
  • Medicul curant va stabili necesitatea unor consulturi mai frecvente (10, 11)

Examenul oftalmologic

  • Consultul oftalmologic se recomandă de regulă la 1-2 ani
  • În prezența diabetului, este indicat cel puțin un consult pe an (10, 11)

Examenul ORL

  • Dacă apare pierdea auzului, atunci se recomandă teste auditive (10, 11)

Vaccinurile

  • La persoanele peste 65 de ani se recomandă vaccinul antipneumococic
  • De asemenea, această categorie de persoane ar trebui să realizeze anual vaccinul antigripal
  • La fiecare 10 ani, se recomandă un rapel la vaccinul difteric tetanic
  • Peste vârsta de 50 de ani se poate efectua și vaccinul împotriva varicelei sau herpes zoster (10, 11)

Screeningul pentru cancer pulmonar

  • Se recomandă screening anual pentru cancer pulmonar prin CT cu doză scăzută de radiații la persoanele peste 55 de ani, cu un istoric de fumat de 30 pachete/an, fumători activi sau care au renunțat în ultimii 15 ani (10, 11)

Screening pentru boli infecțioase

  • Potrivit US Preventive Services Task Force, se recomandă screening pentru hepatita C
  • În funcție de stilul de viață și istoricul medical, ar putea fi necesar și screeningul pentru sifilis, chlamydia și HIV (10, 11)

Screeningul pentru osteoporoză

  • Dacă există factori de risc pentru osteoporoză, atunci posibilitatea screeningului ar trebui discutată cu medicul curant
  • Factorii de risc sunt utilizarea pe termen îndelungat a steroizilor, greutatea corporală scăzută, fumatul, abuzul de alcool, apariția unei fracturi după vârsta de 50 de ani sau istoricul familial de osteoporoză
  • Bărbații peste 70 de ani și femeile peste 64 de ani ar trebui să efectueze un test de măsurare a densității osoase (osteodensitometrie DEXA) (10, 11)

Screeningul pentru cancerul de piele

  • Persoanele cu risc înalt de cancer de piele (persoanele cu antecedente de cancer de piele, cele imunocompromise sau cele cu rude apropiate cu cancer de piele) ar putea să efectueze un consult dermatologic (10, 11)

Screeningul pentru cancerul de prostată

  • Testul recomandat este testul PSA
  • Persoanele între 55-69 de ani ar trebui să discute cu medicul curant avantajele și dezavantajele acestui test, luând în considerare următoarele aspecte: dacă screeningul scade riscul de deces din cauza cancerului de prostată sau dacă riscul individual de cancer de prostată este ridicat
  • Majoritatea experților contraindică screeningul după vârstă de 70 de ani
  • La persoanele asimptomatice, examenul prostatei nu se mai recomandă a se realiza de rutină (10, 11)

Examenul fizic

  • Se recomandă a fi realizat anual
  • De fiecare dată, medicul ar trebui să calculeze greutatea, înălțimea și indicele de masă corporală
  • Testele de rutină nu sunt recomandate decât în cazul în care medicul le consideră necesare
  • La fiecare consult, medicul va adresa întrebări despre tratamentul actual, urmărind eventualele interacțiuni între medicamente, despre consumul de alcool și fumat, alimentație, activitatea fizică, stări depresive (10, 11)


Înainte de efectuarea următorului control, se recomandă următorii pași:

1. Revederea istoricului familial

Deoarece prezența bolilor la rude de grad apropiat poate crește riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet sau cancer, se recomandă revizuirea istoricului familial de la ultima vizită la medic. În funcție de riscul de dezvoltare al unei patologii pe baza istoricului familial și a altor factori, medicul poate indica măsuri de prevenție, precum activitate fizică, modificarea dietei sau efectuarea unor teste de screening.

2. Revizuirea unor probleme de sănătate existente și observarea eventualelor modificări

Se recomandă monitorizarea unor eventuale modificări la nivel corporal, inclusiv noduli sau modificări tegumentare, apariția durerilor, a amețelilor, oboselii, problemelor la urinare sau de tranzit, tulburări ale ciclului menstrual, modificări de apetit, apariția depresiei, anxietății, traumei, stresului sau a tulburărilor de somn. Dacă apare una din aceste modificări, atunci trebuie notat momentul când a apărut și în ce fel diferă față de cum era înainte. Este bine ca pacientul să fie sincer cu medicul curant și să ii transmită dacă a întrerupt tratamentul sau nu a respectat indicațiile. (1)


Data actualizare: 31-08-2020 | creare: 31-08-2020 | Vizite: 179
Bibliografie
1.Check-up checklist: things to do before your next check-up: https://www.cdc.gov/family/checkuplist/index.htm
2.Pelvic exam: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/pelvic-exam/about/pac-20385135?p=1
3.Women’s Health Checkup: https://medlineplus.gov/womenshealthcheckup.html
4.HPV and Pap Testing: https://www.cancer.gov/types/cervical/pap-hpv-testing-fact-sheet
5.Mammograms: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/mammograms
6.Health screenings for men ages 18 to 39: https://medlineplus.gov/ency/article/007464.htm
7.Health screenings for women ages 18 to 49: https://medlineplus.gov/ency/article/007462.htm
8.Health screenings for women ages 40 to 64: https://medlineplus.gov/ency/article/007467.htm
9.Health screenings for men ages 40 to 64: https://medlineplus.gov/ency/article/007465.htm
10.Health screenings for men age 65 and older: https://medlineplus.gov/ency/article/007466.htm
11.Health screenings for women age 65 and older: https://medlineplus.gov/ency/article/007463.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.