Expunerea la pesticide și obiceiurile de viață influențează severitatea motorie în boala Parkinson: un studiu longitudinal extins

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, în creștere accelerată la nivel global, cu aproape 12 milioane de cazuri raportate în prezent. Într-un studiu publicat în npj Parkinson’s Disease, cercetătorii au analizat longitudinal severitatea simptomelor motorii la pacienți cu Parkinson idiopatic (iPD) și la cei purtători ai variantei genetice LRRK2 G2019S, în contextul expunerii la pesticide și a unor factori de stil de viață precum fumatul și consumul de băuturi cofeinizate. Studiul a utilizat date din două dintre cele mai mari cohorte online: Fox Insight și PPMI-Online.
Pe lângă cauzele genetice clare (responsabile de aproximativ 15% din cazuri), factorii de mediu și comportamentali au un rol major în patogeneza și evoluția bolii Parkinson. Dintre aceștia, expunerea la pesticide este unul dintre cei mai bine documentați factori de risc, asociat nu doar cu apariția mai timpurie a bolii, ci și cu o progresie accelerată după debut. În paralel, fumatul și consumul de cafea au fost corelate cu un risc mai scăzut de dezvoltare a bolii și cu o întârziere a debutului, deși impactul lor asupra severității simptomelor după apariția bolii rămâne incert. În special pentru pacienții cu forma genetică LRRK2-PD, unele obiceiuri, precum consumul de ceai negru, au fost asociate cu debut mai tardiv, sugerând posibile mecanisme protective distincte.

Despre studiu

Cercetarea a inclus pacienți cu Parkinson idiopatic din cohortele PPMI-Online și Fox Insight, respectiv pacienți cu mutația LRRK2 G2019S din Fox Insight. Analiza a fost realizată pe o perioadă de urmărire medie de 28 până la 60 de luni, folosind scorurile MDS-UPDRS partea II (care evaluează aspectele motorii în activitățile zilnice).

Obiectivele principale au fost:

• Determinarea severității motorii în funcție de expunerea la pesticide, fumat și consumul de băuturi cofeinizate.
• Compararea evoluției între pacienții cu iPD și cei cu LRRK2-PD.
• Investigarea influenței sexului asupra acestor relații.

Au fost aplicate modele liniare mixte, ajustate pentru durata bolii, vârstă la debut și, acolo unde a fost posibil, pentru sex și episoade OFF motorii.

Rezultate

Severitatea motorie în iPD versus LRRK2-PD

În cohorta Fox Insight, pacienții cu iPD au prezentat o progresie mai accentuată a simptomelor motorii (media progresiei: 3,23) comparativ cu cei cu LRRK2-PD (media: 2,93). Diferența a fost semnificativă statistic (β = −0,23; p = 0,005), sugerând că forma genetică LRRK2-PD are o evoluție motorie mai lentă.

Expunerea la pesticide

• În cohorta PPMI-Online, 15% dintre pacienți au raportat expunere ocupațională la pesticide. Aceștia au avut scoruri semnificativ mai ridicate la severitatea motorie (14,15 ± 8,24 vs. 11,99 ± 7,49).
• Modelul statistic a confirmat o asociere robustă între expunerea la pesticide și severitatea motorie (β = 0,23; p = 3,56 × 10⁻⁹).
• În cohorta Fox Insight, tendința a fost similară dar nu semnificativă (β = 0,11; p = 0,049).
• La pacienții cu LRRK2-PD, nu s-a identificat nicio asociere între expunerea la pesticide și severitatea motorie.

Fumatul

• Fumatul a fost raportat de 35% dintre pacienții cu iPD în PPMI-Online și s-a asociat cu simptome motorii mai severe în timp (β = 0,13; p = 9,65 × 10⁻⁶).
• În cohorta Fox Insight, tendința a fost similară dar nesemnificativă.
• Pentru pacienții cu LRRK2-PD nu s-a observat nicio asociere.

Consumul de băuturi cofeinizate

Ceai negru:

• Nu a existat nicio diferență în iPD în funcție de consum.
• În LRRK2-PD, consumul de ceai negru s-a asociat cu simptome motorii semnificativ mai puțin severe (β = −0,51; p = 0,028).
• Rezultatele au fost confirmate într-o cohortă independentă (PPMI; β = −0,41; p = 0,026).

Cafea și ceai verde:

• Nu s-au observat asocieri semnificative în niciuna dintre cohortele analizate.

Sucuri cofeinizate:

• În ambele cohorte (PPMI-Online și Fox Insight), consumul de sucuri cofeinizate a fost asociat cu o severitate motorie mai mare (PPMI: β = 0,15; p = 3,84 × 10⁻⁸; Fox Insight: β = 0,09; p = 0,031).
• Tendința a fost similară în LRRK2-PD dar nu semnificativă.
• Suplimentar, nu s-a observat o asociere între consumul de sucuri dietetice cofeinizate și severitatea motorie, sugerând că zahărul ar putea juca un rol important.

Influența sexului

• Bărbații cu iPD au avut simptome motorii mai severe pe parcursul urmăririi.
• După ajustarea pentru sex, majoritatea rezultatelor s-au menținut stabile, cu excepția sucurilor cofeinizate, unde asocierea s-a slăbit.
• O analiză stratificată a arătat că asocierea dintre sucurile cofeinizate și severitatea motorie a fost mai puternică la femei (β = 0,23; p = 5,0 × 10⁻⁷) decât la bărbați.

Concluzii

Acest studiu longitudinal oferă dovezi solide că anumite expuneri de mediu și comportamente de viață influențează severitatea motorie a bolii Parkinson, chiar și după debutul bolii. În special:

• Expunerea la pesticide este asociată cu agravarea motorie în iPD, dar nu și în LRRK2-PD.
• Fumatul, deși protejează împotriva debutului bolii, poate agrava severitatea motorie după debut.
• Consumul de ceai negru ar putea avea un efect protector post-debut în LRRK2-PD, dar nu și în iPD.
• Sucurile cofeinizate par să aibă un efect dăunător în ambele subtipuri, potențial prin conținutul ridicat de zahăr.

Aceste constatări subliniază importanța personalizării intervențiilor de stil de viață în funcție de subtipul de boală Parkinson și sugerează că strategiile de prevenție și gestionare ar trebui să ia în considerare nu doar riscul de apariție, ci și evoluția bolii în timp.

Cercetări viitoare sunt necesare pentru a înțelege mecanismele moleculare implicate, în special în contextul diferitelor forme genetice de Parkinson. De asemenea, ar fi esențială includerea unor măsuri obiective ale expunerilor de mediu și ale obiceiurilor alimentare, pentru a reduce erorile de raportare.