Fericirea - o experiență unică și personalizată, influențată de factori interni și externi

Un nou studiu publicat în Nature Human Behaviour în mai 2025, condus de cercetători de la University of California, Davis, arată că fericirea nu are o sursă unică sau universală. Aceasta poate proveni din interior, din circumstanțe externe, din ambele sau – în unele cazuri – din niciuna, iar ceea ce este valabil pentru un individ poate fi complet diferit pentru altul.

Modele teoretice despre fericire

Timp de decenii, cercetătorii au dezbătut natura surselor fericirii, iar în prezent sunt recunoscute trei modele principale:

• Modelul „bottom-up” susține că fericirea globală rezultă din satisfacția în diverse domenii ale vieții, cum ar fi sănătatea, venitul, munca sau relațiile. Acest model este reflectat în inițiative globale precum World Happiness Report și susține intervențiile la nivel societal.

• Modelul „top-down” propune că fericirea este determinată de trăsături personale – precum optimismul, reziliența sau atitudinea față de viață – și că intervențiile ar trebui să se concentreze pe aspecte intrinseci, cum ar fi meditația sau psihoterapia.

• Modelul bidirecțional sugerează o interacțiune între factorii interni și cei externi, astfel încât ambele direcții pot influența bunăstarea generală.

Despre studiu

Coordonat de Emorie Beck, profesor asistent de psihologie la UC Davis, studiul a inclus peste 40.000 de persoane din panouri naționale reprezentative din Germania, Marea Britanie, Elveția, Țările de Jos și Australia, urmărite pe o perioadă de până la 30 de ani.

Datele au inclus:

• Măsurarea satisfacției globale față de viață

• Evaluarea a cinci domenii-cheie: sănătate, venit, locuință, muncă și relații

Rezultate principale

Cercetătorii au identificat patru tipare distincte în rândul participanților:

• Grupuri „bottom-up” – fericirea globală reflectă satisfacția în domeniile vieții.

• Grupuri „top-down” – fericirea nu este influențată de domeniile vieții, ci este stabilă și autonomă.

• Grupuri bidirecționale – există o interdependență între satisfacția în domenii și bunăstarea globală.

• Grupuri neclare – nu s-au identificat legături clare între domenii și fericirea generală.

Pentru acest ultim grup, cercetătorii sugerează că factori contextuali mai largi – de la evenimente personale semnificative până la probleme structurale – pot anula influențele măsurate, creând o experiență subiectivă unică și dificil de anticipat.

Implicarea pentru politici publice și intervenții individuale

Unul dintre cele mai importante mesaje ale studiului este că fericirea nu poate fi standardizată. Măsurătorile la nivel de populație nu reflectă neapărat experiențele individuale. Politicile publice eficiente ar trebui să vizeze atât:

• Factori externi, precum sănătatea, venitul sau condițiile de muncă

• Factori interni, precum sensul în viață, reziliența sau dezvoltarea personală

„Cele mai eficiente intervenții vor fi cele personalizate”, a subliniat Emorie Beck. Încercarea de a îmbunătăți fericirea prin creșterea venitului, de exemplu, ar putea avea efecte limitate la persoanele al căror nivel de satisfacție nu este influențat de aspectele materiale.

Concluzii

Fericirea este un construct complex, care nu poate fi redus la o formulă universală. Acest studiu aduce dovezi convingătoare că trebuie să gândim în termeni de fericire personalizată – o abordare care ia în considerare unicitatea fiecărei persoane. În viitor, atât cercetarea, cât și intervențiile de sănătate publică vor trebui să fie mai nuanțate și adaptate, ținând cont de interacțiunile subtile dintre viața interioară și contextul social.