Medicamente antidepresive?
Costy,
La voi e aiurea rau cu medicamentele astea.. Eu ca femeie, nu am simtit ca mi-ar fii taiat pofta de sex..
Tot ce pot sa zic este ca la inceput ( pana m-am obisnuit cu pastilele ) eram ametita, dar de excitat ( scuzati de expresie ) ma excitam nu era o problema. Ma rog la noi femelie nu este chiar atat de complicat... :)
Din experienta mea cel mai prost medicament ( si a fost si cel mai scump ) a fost cipralexul ( l-am loat un an si jumatate si, dupa sase luni eram din nou ca atunci cand stateam pe banca la camera de garda sa cer un tratament ca nu mai puteam.. )
Tu ai simtit reactii adverse cu valdoxanul? Te intreb pentru ca mi sa parut un medicament destept, pe care sa-l cer cu prima ocazie cand mai ajung la doctor..( sper sa nu mai fie cazul dar daca mai ajung, sa fiu cat de cat pregatita... )
O zi frumoasa in continuare...
La voi e aiurea rau cu medicamentele astea.. Eu ca femeie, nu am simtit ca mi-ar fii taiat pofta de sex..
Tot ce pot sa zic este ca la inceput ( pana m-am obisnuit cu pastilele ) eram ametita, dar de excitat ( scuzati de expresie ) ma excitam nu era o problema. Ma rog la noi femelie nu este chiar atat de complicat... :)
Din experienta mea cel mai prost medicament ( si a fost si cel mai scump ) a fost cipralexul ( l-am loat un an si jumatate si, dupa sase luni eram din nou ca atunci cand stateam pe banca la camera de garda sa cer un tratament ca nu mai puteam.. )
Tu ai simtit reactii adverse cu valdoxanul? Te intreb pentru ca mi sa parut un medicament destept, pe care sa-l cer cu prima ocazie cand mai ajung la doctor..( sper sa nu mai fie cazul dar daca mai ajung, sa fiu cat de cat pregatita... )
O zi frumoasa in continuare...
Este o problema cu sexul si e complicat intrucat nu mai merge excitatia de la psihic nu fizic, deci te gandeai la ce te gandeai inainte sau vezi ce vedeai inainte si nu te exciti deloc, cam acolo e problema, insa adevarat ca nu la toti se manifesta asta.
Insa mai mare problema este ca nu imi e bine cu nimic.
De la Valdoxan nu aveam nici un efect advers, sexul oricum nu mergea bine din cauza starii pe care o aveam, doar ca mie nu-mi facea bine, in 6-7 zile de cand il luam aparea tensionare interioara din aia neplacuta adica un fel de nestare din aia opusa starii de relaxare, o agitatie interioara aiurea, plus ca aparea si dispozitia iritabila adica orice ma deranja imi dedea nervi de nu se poate, iar asta nu este un efect advers intrucat astea le aveam eu si inainte. Am luat de doua ori, odata 14 zile, alta data 19 zile si la fel s-a comportat.
Joi ma duc la medic si o sa-mi dea iar Valdoxan asa cum a spus, o sa incerc iar sa vad ce se intampla.
Insa mai mare problema este ca nu imi e bine cu nimic.
De la Valdoxan nu aveam nici un efect advers, sexul oricum nu mergea bine din cauza starii pe care o aveam, doar ca mie nu-mi facea bine, in 6-7 zile de cand il luam aparea tensionare interioara din aia neplacuta adica un fel de nestare din aia opusa starii de relaxare, o agitatie interioara aiurea, plus ca aparea si dispozitia iritabila adica orice ma deranja imi dedea nervi de nu se poate, iar asta nu este un efect advers intrucat astea le aveam eu si inainte. Am luat de doua ori, odata 14 zile, alta data 19 zile si la fel s-a comportat.
Joi ma duc la medic si o sa-mi dea iar Valdoxan asa cum a spus, o sa incerc iar sa vad ce se intampla.
Da pe afara caracterul oamenilor, cu sau fara boli, cu sau fara studii oamenii nu mai discuta ca de la om la om.Cine vrea sa-i fie bine isi va gasi calea spre vindecare, ceilalti sa se roage la PHANUL sau sa puna pe cineva s-o faca in locul lor, sa le mijloceasca acest lucru.Sub nasul fiecaruia sta cel putin o solutie spre bine, dar fiind prea vizibila oamenii n-o vad si adevarat este ca problemele complicate au solutii simple.
@Ciorapel
Militezi pt dreptul la informare si liberul consimtamint?crede-ma! mai nimeni de aici nu vrea asta, le place asa si atunci pt ce?deschide un topic si spune acolo tot ce crezi.Sa-ti spun o istorioara adevarata:in cartierul de case unde locuiesc, unul din vecini s-a hotarit ca el s-a saturat de viata si s-a dus c-o funie in gradina se se spinzure de un pom.Si-a dat drumul in gol, dar din alta gradina un alt vecin l-a vazut si a alergat sa-l salveze.L-au dus la spital si dupa un timp s-a recuperat.Primul lucru care l-a facut cind a iesit din spital a fost sa se duca la vecinul salvator si crezi c-a facut?i-a multumit din inima?nu!l-a luat la bataie zicind, , bai timpitule cine dracu te-a pus sa ma salvezi?, ,
@Costy2007
Poate reusesti sa mai vezi si tu altcceva pe lumea asta decit boala aia obsesiva, dar din cauza ei vorbesti asa?chiar daca o femeie te-a facut lenes sau altfel, nu a fost vulgara ceea ce nu pot spune despre tine.Din pacate unii se afla pe drumul care nu duce nicaieri si se pare ca te numeri printre ei, dar disculpa-me! ca-mi bag nasul in ciorba ta.
@Ciorapel
Militezi pt dreptul la informare si liberul consimtamint?crede-ma! mai nimeni de aici nu vrea asta, le place asa si atunci pt ce?deschide un topic si spune acolo tot ce crezi.Sa-ti spun o istorioara adevarata:in cartierul de case unde locuiesc, unul din vecini s-a hotarit ca el s-a saturat de viata si s-a dus c-o funie in gradina se se spinzure de un pom.Si-a dat drumul in gol, dar din alta gradina un alt vecin l-a vazut si a alergat sa-l salveze.L-au dus la spital si dupa un timp s-a recuperat.Primul lucru care l-a facut cind a iesit din spital a fost sa se duca la vecinul salvator si crezi c-a facut?i-a multumit din inima?nu!l-a luat la bataie zicind, , bai timpitule cine dracu te-a pus sa ma salvezi?, ,
@Costy2007
Poate reusesti sa mai vezi si tu altcceva pe lumea asta decit boala aia obsesiva, dar din cauza ei vorbesti asa?chiar daca o femeie te-a facut lenes sau altfel, nu a fost vulgara ceea ce nu pot spune despre tine.Din pacate unii se afla pe drumul care nu duce nicaieri si se pare ca te numeri printre ei, dar disculpa-me! ca-mi bag nasul in ciorba ta.
Ma gandeam la faptul ca eu cand m-am dus la doctor si mi-a dat cipralex, dar si la cel care mi-a dat zoloft amandoi mi l-au dat impreuna cu un anxiolitic cu motivul ca astea ajuta antidepresivul care stim cu toti ca isi face efectu nu imediat ci cam in 2-3 saptamini...
Oare chiar asa sa nu gaseasca medicul tau o schema de tratament cu care sa te simti bine?
Ma gandeam ca poate o data cu valdoxanul sa-ti dea un axiolitic sau ceva care sa ajute AD pana isi face treaba si simti o oarecare ameliorare, pentru ca sincer iti spun ca asa cum e cazul tau nu am mai auzit pana acum.
Sa iei atatea pastile si sa nu te simti bine deloc..Ce chin trebuie sa induri in fiecare zii
Mult noroc de data asta
Oare chiar asa sa nu gaseasca medicul tau o schema de tratament cu care sa te simti bine?
Ma gandeam ca poate o data cu valdoxanul sa-ti dea un axiolitic sau ceva care sa ajute AD pana isi face treaba si simti o oarecare ameliorare, pentru ca sincer iti spun ca asa cum e cazul tau nu am mai auzit pana acum.
Sa iei atatea pastile si sa nu te simti bine deloc..Ce chin trebuie sa induri in fiecare zii
Mult noroc de data asta
Mai pleaca de pe umerii mamei tale, ca ai parazitat-o destul! Pune mama si munceste si du-o tu in carca de-acum!
Realitatea e ca nu-ti place sa muncesti, asta e "depresia" ta!!
Sa fiu psihoterapeut, sa vii la mine la cabinet si sa descopar porcaria asta, te-as trimite in palme la o scoala de reeducare, sa-ti stearga creierul si sa-ti faca altul nou!
SI NEAPARAT SA-TI ADAUGE CULTUL MUNCII SI AL RESPONSABILITATILOR!
Ii inteleg perfect si ii compatimesc din tot sufletul meu pe cei care sunt doborati la pamant de probleme reale si care tocmai din cauza asta dezvolta depresie!, dar la tine nu e nimic!!
Te ascunzi in spatele depresiei ca sa nu te trimita biata ta mama la munca! Normal ca a intrat femeia in conflict cu tine si nu te mai suporta! Cum sa fii linistit ca parinte cand vezi ca ai acasa ditamai barbatul apt de munca, dar pe care trebuie sa-l hranesti si sa-l tii in carca?!?
Ma mir ca nu si-a luat pana acum bocceluta in spate si sa plece unde-o vedea cu ochii, numai sa scape de cel mai mare dusman al ei! Caci asta ai devenit, propriul ei dusman, in loc sa-i fii TU prieten si sprijin acum, la batranete!
Esti vulgar, nu ai valori, nu ai respect, nu ai nimic!
NU AI NICI UN DUMNEZEU!!
Ai sufletul gol si egoist, esti un individualist feroce, nu ai mila si compasiune pentru mama ta, de altii nu mai zic, nu ai nici o credinta, nu ai nici un crez, ai un spirit infiorator de inferior, esti pur si simplu dezgustator ca barbat si ca om!
De fapt, sa fiu psihoterapeut, nici nu te-as accepta la cabinetul meu, pentru ca terapia cu tine ar avea sanse zero, tie ar trebui sa ti se reseteze creierul pentru ca esti defect in gandire si atitudine fata de viata si valorile ei!
Tu nu cunosti respectul pentru oameni! Vrei, dar nu oferi nimic, nu faci ceva nici macar pentru tine, nici vorba sa faci pentru altii! La tine, cuvantul A DARUI nu va exista niciodata, pentru ca esti un individ care doar cere si consuma, nimic altceva!
Ai un creier si un suflet gol, tu traiesti doar pentru tine si placerile tale! Esti parazitul tipic al societatii, nu numai al sarmanei tale mame! ! Noi ne zbatem sa traim, sa platim credite, sa ne croim un drum in viata, sa ne perfectionam profesional, sa ne innobilam sufleteste cat putem de mult, sa-i ajutam pe toti cei din jurul nostru, sa fim altruisti, sa le facem viata frumoasa, sa-i intelegem si sa le intindem mana, sa respectam tot ce e in jurul nostru, dar tu faci parte din categoria sociala de o nulitate absoluta, esti exact cum spune mama ta, nu produci nimic, dar consumi al naibii de mult! Si o faci numai pe munca altora!
Cand va muri biata ta mama, te vei alege cu o casa nemeritata, pentru care nu-ti rupi viata in doua si nu-ti amanetezi tineretea si forta ca s-o platesti, asa cum facem noi, ceilalti, si vei cere ajutor de la stat pe baza depresiilor tale dezvoltate din lenea si parazitismul tau, iar noi, cei coplesiti de atatea probleme, te vom prelua din carca mamei tale si vom continua sa muncim pentru tine!
Fac o adaugire importanta: nu exista termen de comparatie intre individul asta si oameni cu dizabilitati si afectiuni reale, care chiar au nevoie de ajutorul nostru, al societatii! Eu ajut cat de mult pot, prin diverse taxe si impozite directionate, prin diverse actiuni, si o voi face mereu, dar acest individ, cu aceasta mentalitate infioratoare, ma face sa simt un dezgust profund!
Am capacitatea sa nu-i bag in aceeasi oala pe oamenii cu reale probleme si pe care-i voi ajuta direct si indirect atata timp cat voi putea!
Pentru cei care intra pe pagina aceasta, fara sa fi citit topicul, mai dau o data citatul din "filozofia" de viata a acestui om care vrea sa manance bine, sa traiasca bine, dar sa NU munceasca niciodata si sa fie liber ca pasarea cerului.
Asta este de fapt sursa "depresiei" lui!
"Eu as face ceva pedepse penale pentru asemenea oameni sa stii.
Adevarat ca munceste pentru mine, dar pana la urma eu ce vina am ca nu-s in stare sa suport asa un chin care se numeste servici ?! Am incercat de 2-3-4 ori, nu am putut, ma luat nervii de nu se poate, asta e, trebuia sa inteleaga. Serviciul pentru mine era cel mai mare izvor de frustrari, gandeste-te ca acolo 8-9 ore pe zi esti la cheremul altuia, faci ce ti se spune, deci toata ziua nu poti face ce-ti place, nu poti sa-ti dai o parere contradictorie, plus ca ai mereu sentimentul de sluga, un sentiment destul de naspa pentru mine.
Si tu iti doresti servici ! Te inteleg pe deoparte ca asa doresti tu, dar aoleeeeu, mai bine liber ca pasarea cerului sa te bucuri de tot timpul ce-l ai, ca nu se mai intoarce."
Ar trebui sa le ceri scuze tuturor celor pe care i-ai facut schizofrenici, si care mai ales NU SUNT, esti ultimul de pe topicul asta care ar avea dreptul sa jigneasca pe cineva! Bolnavule inchipuit!
In cazul tau, tu singur ti-ai creat depresia si ti-o alimentezi prin nonvaloare, ca sa scapi de munca!
Tot ce faci, gandesti si simti, este O NONVALOARE!
Realitatea e ca nu-ti place sa muncesti, asta e "depresia" ta!!
Sa fiu psihoterapeut, sa vii la mine la cabinet si sa descopar porcaria asta, te-as trimite in palme la o scoala de reeducare, sa-ti stearga creierul si sa-ti faca altul nou!
SI NEAPARAT SA-TI ADAUGE CULTUL MUNCII SI AL RESPONSABILITATILOR!
Ii inteleg perfect si ii compatimesc din tot sufletul meu pe cei care sunt doborati la pamant de probleme reale si care tocmai din cauza asta dezvolta depresie!, dar la tine nu e nimic!!
Te ascunzi in spatele depresiei ca sa nu te trimita biata ta mama la munca! Normal ca a intrat femeia in conflict cu tine si nu te mai suporta! Cum sa fii linistit ca parinte cand vezi ca ai acasa ditamai barbatul apt de munca, dar pe care trebuie sa-l hranesti si sa-l tii in carca?!?
Ma mir ca nu si-a luat pana acum bocceluta in spate si sa plece unde-o vedea cu ochii, numai sa scape de cel mai mare dusman al ei! Caci asta ai devenit, propriul ei dusman, in loc sa-i fii TU prieten si sprijin acum, la batranete!
Esti vulgar, nu ai valori, nu ai respect, nu ai nimic!
NU AI NICI UN DUMNEZEU!!
Ai sufletul gol si egoist, esti un individualist feroce, nu ai mila si compasiune pentru mama ta, de altii nu mai zic, nu ai nici o credinta, nu ai nici un crez, ai un spirit infiorator de inferior, esti pur si simplu dezgustator ca barbat si ca om!
De fapt, sa fiu psihoterapeut, nici nu te-as accepta la cabinetul meu, pentru ca terapia cu tine ar avea sanse zero, tie ar trebui sa ti se reseteze creierul pentru ca esti defect in gandire si atitudine fata de viata si valorile ei!
Tu nu cunosti respectul pentru oameni! Vrei, dar nu oferi nimic, nu faci ceva nici macar pentru tine, nici vorba sa faci pentru altii! La tine, cuvantul A DARUI nu va exista niciodata, pentru ca esti un individ care doar cere si consuma, nimic altceva!
Ai un creier si un suflet gol, tu traiesti doar pentru tine si placerile tale! Esti parazitul tipic al societatii, nu numai al sarmanei tale mame! ! Noi ne zbatem sa traim, sa platim credite, sa ne croim un drum in viata, sa ne perfectionam profesional, sa ne innobilam sufleteste cat putem de mult, sa-i ajutam pe toti cei din jurul nostru, sa fim altruisti, sa le facem viata frumoasa, sa-i intelegem si sa le intindem mana, sa respectam tot ce e in jurul nostru, dar tu faci parte din categoria sociala de o nulitate absoluta, esti exact cum spune mama ta, nu produci nimic, dar consumi al naibii de mult! Si o faci numai pe munca altora!
Cand va muri biata ta mama, te vei alege cu o casa nemeritata, pentru care nu-ti rupi viata in doua si nu-ti amanetezi tineretea si forta ca s-o platesti, asa cum facem noi, ceilalti, si vei cere ajutor de la stat pe baza depresiilor tale dezvoltate din lenea si parazitismul tau, iar noi, cei coplesiti de atatea probleme, te vom prelua din carca mamei tale si vom continua sa muncim pentru tine!
Fac o adaugire importanta: nu exista termen de comparatie intre individul asta si oameni cu dizabilitati si afectiuni reale, care chiar au nevoie de ajutorul nostru, al societatii! Eu ajut cat de mult pot, prin diverse taxe si impozite directionate, prin diverse actiuni, si o voi face mereu, dar acest individ, cu aceasta mentalitate infioratoare, ma face sa simt un dezgust profund!
Am capacitatea sa nu-i bag in aceeasi oala pe oamenii cu reale probleme si pe care-i voi ajuta direct si indirect atata timp cat voi putea!
Pentru cei care intra pe pagina aceasta, fara sa fi citit topicul, mai dau o data citatul din "filozofia" de viata a acestui om care vrea sa manance bine, sa traiasca bine, dar sa NU munceasca niciodata si sa fie liber ca pasarea cerului.
Asta este de fapt sursa "depresiei" lui!
"Eu as face ceva pedepse penale pentru asemenea oameni sa stii.
Adevarat ca munceste pentru mine, dar pana la urma eu ce vina am ca nu-s in stare sa suport asa un chin care se numeste servici ?! Am incercat de 2-3-4 ori, nu am putut, ma luat nervii de nu se poate, asta e, trebuia sa inteleaga. Serviciul pentru mine era cel mai mare izvor de frustrari, gandeste-te ca acolo 8-9 ore pe zi esti la cheremul altuia, faci ce ti se spune, deci toata ziua nu poti face ce-ti place, nu poti sa-ti dai o parere contradictorie, plus ca ai mereu sentimentul de sluga, un sentiment destul de naspa pentru mine.
Si tu iti doresti servici ! Te inteleg pe deoparte ca asa doresti tu, dar aoleeeeu, mai bine liber ca pasarea cerului sa te bucuri de tot timpul ce-l ai, ca nu se mai intoarce."
Ar trebui sa le ceri scuze tuturor celor pe care i-ai facut schizofrenici, si care mai ales NU SUNT, esti ultimul de pe topicul asta care ar avea dreptul sa jigneasca pe cineva! Bolnavule inchipuit!
In cazul tau, tu singur ti-ai creat depresia si ti-o alimentezi prin nonvaloare, ca sa scapi de munca!
Tot ce faci, gandesti si simti, este O NONVALOARE!
Iar ceea ce urmeaza acum, poate parea exagerat, dar nu e!
Am observat ca romedic este pe primul loc dupa cautarea "Medicamente antidepresive"
Cine intra aici, pe ultimele pagini, poate fi influentat de BALIVERNELE acestui baiat si indemnurile in a lua antidepresive, inainte de a incerca sa gaseasca si alte variante!
Acum, copiii care sunt in conflict cu parintii sau societatea (si aici e enorm de discutat), una-doua se reped la pastile, ca doar asta e directia bine stabilita de marile corporatii farmaceutice prin toate caile posibile, si al caror singur scop nu este decat profitul si indobitocirea populatiei! Lumea trebuie sa devina fara speranta, apatica, in tarc, dependenta de medicamente si fara vointa proprie sau o viata normala si frumoasa!
Si uite-asa, ineptiile unui individ care nu vrea sa munceasca pentru ca nu-i place, nu pentru ca nu gaseste un job, ajung sa influenteze pe X sau pe Y care nu mai are rabdare sau educatia necesara sa se informeze si sa studieze ENORM fenomenul acesta, al depresiei, al factorilor care conduc la ea, al vietii in general!
As putea intelege rolul acestor medicamente in situatii exceptionale sau de viata si de moarte, dar si asa pe perioade cat mai scurte de timp! Insa in nici un caz ca sa acopere lenea si indolenta unora care nu vor sa faca nimic pe pamantul asta!
Esti toxic pentru cei care vor intra si te vor citi doar pe tine!
Vei imprima felul tau de viata si altora! Pentru ca altii nu stau sa scotoceasca in topic sa vada ca de fapt tu esti un individ jalnic, care NU VREA sa munceasca, ei iau de bun toata vaicareala ta cu depresia si atat!
Pe langa viata pe care ti-o distrugi singur, tu aduci mari deservicii celor care intra aici si cad in capcana, citindu-te!
Esti nociv si acum, si pe termen lung!
Este ingrijorator si intolerabil ca la singurul topic de pe google care dezbate problema antidepresivelor, omul/ copilul / adolescentul neformat sa dea la orice pagina de balivernele si inducerile tale in eroare!! Esti pe tot topicul asta, pe zeci de pagini! L-ai infectat de tot, de la cap pana la coada!
Da, KV, parca mi-ai citit gandurile, de cateva zile ma gandesc sa deschid un topic si o voi face curand.
Am observat ca romedic este pe primul loc dupa cautarea "Medicamente antidepresive"
Cine intra aici, pe ultimele pagini, poate fi influentat de BALIVERNELE acestui baiat si indemnurile in a lua antidepresive, inainte de a incerca sa gaseasca si alte variante!
Acum, copiii care sunt in conflict cu parintii sau societatea (si aici e enorm de discutat), una-doua se reped la pastile, ca doar asta e directia bine stabilita de marile corporatii farmaceutice prin toate caile posibile, si al caror singur scop nu este decat profitul si indobitocirea populatiei! Lumea trebuie sa devina fara speranta, apatica, in tarc, dependenta de medicamente si fara vointa proprie sau o viata normala si frumoasa!
Si uite-asa, ineptiile unui individ care nu vrea sa munceasca pentru ca nu-i place, nu pentru ca nu gaseste un job, ajung sa influenteze pe X sau pe Y care nu mai are rabdare sau educatia necesara sa se informeze si sa studieze ENORM fenomenul acesta, al depresiei, al factorilor care conduc la ea, al vietii in general!
As putea intelege rolul acestor medicamente in situatii exceptionale sau de viata si de moarte, dar si asa pe perioade cat mai scurte de timp! Insa in nici un caz ca sa acopere lenea si indolenta unora care nu vor sa faca nimic pe pamantul asta!
Esti toxic pentru cei care vor intra si te vor citi doar pe tine!
Vei imprima felul tau de viata si altora! Pentru ca altii nu stau sa scotoceasca in topic sa vada ca de fapt tu esti un individ jalnic, care NU VREA sa munceasca, ei iau de bun toata vaicareala ta cu depresia si atat!
Pe langa viata pe care ti-o distrugi singur, tu aduci mari deservicii celor care intra aici si cad in capcana, citindu-te!
Esti nociv si acum, si pe termen lung!
Este ingrijorator si intolerabil ca la singurul topic de pe google care dezbate problema antidepresivelor, omul/ copilul / adolescentul neformat sa dea la orice pagina de balivernele si inducerile tale in eroare!! Esti pe tot topicul asta, pe zeci de pagini! L-ai infectat de tot, de la cap pana la coada!
Da, KV, parca mi-ai citit gandurile, de cateva zile ma gandesc sa deschid un topic si o voi face curand.
Ciorapel concluzia este ca esti o schizofrenica care te contrazici singura.
"Daca as fi facut rau, daca i-as fi facut nebuni si schizofrenici pe oamenii astia de aici ( cand de fapt eu ii consider normali, doar ca sunt acum afectati de niste dureri si probleme din cauza mai multor factori), daca as fi aruncat cu noroi in ei si i-as fi facut sa se simta nimicuri, mici, neinsemnati, ASA CUM FACI TU CU EI!, as mai fi zis sa-mi spui ca nu merit sa fiu printre oameni.
Violenta ta nu face decat sa intareasca spusele mele despre tine. Degeaba esti medic, ca om esti zero, ii persiflezi, ii lovesti exact unde au afectiunea si iti bati joc de sufletul lor aflat in mare suferinta! "
Pai cum il faci tu pe costy in post'ul de mai sus?
the_eye imi cer scuze ca am spus despre tine ca scrii sub acelasi id cu ciorapel. Tu macar ai speranta, dar Ciorapel nu mai are nimic, e ca un jucator de poker care dupa ce si'a pierdur banii, masina, casa, sotia, speranta, si-a pierdut si mintile.
Ciorapel poate intr-un moment de luciditate vei constientiza ca ai nevoie de un psihiatru.
Ma voi ruga pentru sufletul tau.
"Daca as fi facut rau, daca i-as fi facut nebuni si schizofrenici pe oamenii astia de aici ( cand de fapt eu ii consider normali, doar ca sunt acum afectati de niste dureri si probleme din cauza mai multor factori), daca as fi aruncat cu noroi in ei si i-as fi facut sa se simta nimicuri, mici, neinsemnati, ASA CUM FACI TU CU EI!, as mai fi zis sa-mi spui ca nu merit sa fiu printre oameni.
Violenta ta nu face decat sa intareasca spusele mele despre tine. Degeaba esti medic, ca om esti zero, ii persiflezi, ii lovesti exact unde au afectiunea si iti bati joc de sufletul lor aflat in mare suferinta! "
Pai cum il faci tu pe costy in post'ul de mai sus?
the_eye imi cer scuze ca am spus despre tine ca scrii sub acelasi id cu ciorapel. Tu macar ai speranta, dar Ciorapel nu mai are nimic, e ca un jucator de poker care dupa ce si'a pierdur banii, masina, casa, sotia, speranta, si-a pierdut si mintile.
Ciorapel poate intr-un moment de luciditate vei constientiza ca ai nevoie de un psihiatru.
Ma voi ruga pentru sufletul tau.
Opa, isi cere Wip scuze.. Nu credeam s-o vad si p-asta! Numai ca ai gresit motivul, trebuia sa-ti ceri scuze pentru badarania de "sfat" in privinta sinuciderii. Toti suntem rautaciosi si poate avem orgolii, mai mult sau mai putin, dar tu ne intreci pe toti, Wip. Ar trebui sa incercam sa discutam si noi ca niste oameni maturi, ce cica suntem, fara sa ne certam, desi observ ca maturitatea nu este o calitate care sa ne caracterizeze aici.. :D Suntem ca la gradinita la grupa mare.
Asa este, KV are dreptate, nu trebuie sa mai scriu pe acest topic, ci sa deschid unul nou, daca doresc sa transmit vreun mesaj.
Va doresc tuturor, fara nici o deosebire, multa sanatate si puterea de a iesi din depresie.
Va doresc tuturor, fara nici o deosebire, multa sanatate si puterea de a iesi din depresie.
Ciorapel, esti bolnava draga mea, du-te mai repede la un psihiatru ca esti grav.
De unde atata invidie pe mine ca nu ma duc la munca ? In primul rand ca nu asta este subiectul aici.
Ce ai tu cu mine tot nu am inteles. Eeee, de fapt ai glumit, ma placi prea mult probabil, de aia ma tachinezi asa :))))))))))).
Mai bine zi tu mie cum scap eu de mancatul asta ca iara am mancat de toate acuma noaptea, gluma-i gluma dar treaba e treaba, deja devine groasa si nu prea mai pare gluma, o tin in paranghelie mereu de la un timp si nu e bin deloc.
Si mai bine, scrie in alta parte si gata, am scapat de tine, desi sper sa ne scrii de la psihiatrie si sa ne spui ca te tratezi, ca ti-ai dat seama cat de bolnava esti si ca esti pe drumul cel bun.
K.V, unde am fost vulgar, spune-mi si mie te rog, aia cu Ciorapel ce are ? N-are nimic, in al doilea rand nu am de ce sa te scuz, chiar simt si eu ca-s pe drumul care duce nicaieri, asta este, pana la urma toti ne ducem, ce mai conteaza la o adica ca mai devreme sau mai tarziu ? De aia am si cerut ajutor sperand ca voi iesi din asta cumva, chiar in depresia si anxietatea asta nu vad nimic bun, ce vina am eu ? Cum o dau nu e bine, abia astept sa ajung la medic Joi. Eu am spus ca, cu asta nu e de gluma, insa tu tot nu intelegi din cauza ca nu ai trecut prin asta, iti imaginezi dar nu ai cum sa simti ce si cum.
Chiar azi venise cineva la mine si faceam eforturi mari sa nu tac din gura, eu vorbaret de fel, deci e clar, simteam ca nu imi vine sa mai zic nimic, e uimitor, deci nici sa discut banalitati nu mai aveam chef, eram asa cam abatut si tacut, mai mult el vorbea si eu ascultam asa in deriva.
Maria, nu pot lua nici un Anxiolitic intrucat mie imi fac foarte rau si anume imi amplifica depresia de nu se poate instant, dar ma da peste cap si pe Anxietate, abia am scapat de ele acum 5 luni jumatate, toata clasa de Anxiolitice imi fac la fel de rau si Diazepam, Clonazepam, etc.
E nenorocire, mi-e rau mereu desi mai putin ca acum 6 luni, nu am bucuria momentului, nu vad nimic bun, am o depresie continua si anxietate, ma chinuie continuu.
Sa vad cum e cu Valdoxanul acesta si cum fac cu starea aia ce apare cand il iau.
Eu am mai luat Anxiar cand mi s-a dat Cipralex, noaptea simteam cum ma invaluie un rau depresiv, vai de mine, asa rau imi era ca nici sa stau in pat nu era bine, era de la Anxiar, cand nu am mai luat nu am mai fost chiar asa naspa.
De unde atata invidie pe mine ca nu ma duc la munca ? In primul rand ca nu asta este subiectul aici.
Ce ai tu cu mine tot nu am inteles. Eeee, de fapt ai glumit, ma placi prea mult probabil, de aia ma tachinezi asa :))))))))))).
Mai bine zi tu mie cum scap eu de mancatul asta ca iara am mancat de toate acuma noaptea, gluma-i gluma dar treaba e treaba, deja devine groasa si nu prea mai pare gluma, o tin in paranghelie mereu de la un timp si nu e bin deloc.
Si mai bine, scrie in alta parte si gata, am scapat de tine, desi sper sa ne scrii de la psihiatrie si sa ne spui ca te tratezi, ca ti-ai dat seama cat de bolnava esti si ca esti pe drumul cel bun.
K.V, unde am fost vulgar, spune-mi si mie te rog, aia cu Ciorapel ce are ? N-are nimic, in al doilea rand nu am de ce sa te scuz, chiar simt si eu ca-s pe drumul care duce nicaieri, asta este, pana la urma toti ne ducem, ce mai conteaza la o adica ca mai devreme sau mai tarziu ? De aia am si cerut ajutor sperand ca voi iesi din asta cumva, chiar in depresia si anxietatea asta nu vad nimic bun, ce vina am eu ? Cum o dau nu e bine, abia astept sa ajung la medic Joi. Eu am spus ca, cu asta nu e de gluma, insa tu tot nu intelegi din cauza ca nu ai trecut prin asta, iti imaginezi dar nu ai cum sa simti ce si cum.
Chiar azi venise cineva la mine si faceam eforturi mari sa nu tac din gura, eu vorbaret de fel, deci e clar, simteam ca nu imi vine sa mai zic nimic, e uimitor, deci nici sa discut banalitati nu mai aveam chef, eram asa cam abatut si tacut, mai mult el vorbea si eu ascultam asa in deriva.
Maria, nu pot lua nici un Anxiolitic intrucat mie imi fac foarte rau si anume imi amplifica depresia de nu se poate instant, dar ma da peste cap si pe Anxietate, abia am scapat de ele acum 5 luni jumatate, toata clasa de Anxiolitice imi fac la fel de rau si Diazepam, Clonazepam, etc.
E nenorocire, mi-e rau mereu desi mai putin ca acum 6 luni, nu am bucuria momentului, nu vad nimic bun, am o depresie continua si anxietate, ma chinuie continuu.
Sa vad cum e cu Valdoxanul acesta si cum fac cu starea aia ce apare cand il iau.
Eu am mai luat Anxiar cand mi s-a dat Cipralex, noaptea simteam cum ma invaluie un rau depresiv, vai de mine, asa rau imi era ca nici sa stau in pat nu era bine, era de la Anxiar, cand nu am mai luat nu am mai fost chiar asa naspa.
E, te-a zgaltait putin dusul ala rece pe care ti l-am aplicat?
Si eu am patit exact la fel, si mie mi-a dat cineva lectia asta, bine, problemele dezbatute fiind cu totul si cu totul altele.
Hai sa-ti povestesc ceva, poate te ajuta (sau macar pe altul care va citi).
Candva, din cauza unor mari probleme, ajunsesem nu la pamant, ci sub pamant... Mai aveam putin si clacam, ori imi crapa inima, ori, nu stiu...Si am avut parte de un dialog extrem de dureros cu cineva, care mi-a rascolit tot, sufletul, inima, mintea.in acel moment am reactionat si m-am opus, dar dupa aceea, cand am ramas singura cu gandurile mele, s-a intamplat ceva miraculos: am simtit ca am nevoie de o transformare profunda a vietii, a viziunii, am simtit ca multe din lucrurile pe care le faceam, nu mai erau cum trebuie, dar mai ales m-am simtit atat de singura pe lume incat nu mai puteam nici sa plang de durere!.....Aveam o suferinta interioara atat de puternica, incat ma lasa aproape fara suflare!
Si tot in momentele acelea, cand simteam cel mai mare si mai cumplit gol sufletesc si ma aflam intr-o singuratate teribil de dureroasa, am realizat ca eu am nevoie si de un sprijin divin, de forta suprema care guverneaza totul.
Am intrat intr-o bisericuta, m-am asezat pe o bancuta si am stat nemiscata cateva ore....si intr-un zvacnet de disperare, m-am rugat ca dumnezeu sa-mi limpezeasca sufletul si sa-mi ia valul de pe ochi, sa ma pot ridica si sa o pot lua de la inceput.Nu s-a produs nici un miracol pe loc, acolo, dar cand am iesit din biserica, mi-am simtit sufletul usurat si mi-am dat seama ca in virtutea tineretii, care te face sa te crezi buricul pamantului, am bravat prea mult si am negat ceva de care nu aveam voie sa ma ating. Intr-un fel, atunci, in biserica, m-am impacat cu dumnezeu.
Nu sunt o credincioasa, insa de atunci am reluat legatura mea directa cu divinitatea...nu mi-a rezolvat asta problemele, dar m-a facut sa inteleg ca orice om are nevoie de niste repere, si ca in momentul in care iti gasesti un punct de care sa te sprijini, atunci te poti ridica si iti poti continua viata asa cum vrei tu..
Eram pe punctul sa accept sa-mi rezolv durerile sufletesti cu medicamente antidepresive, eram la distanta de o secunda, insa o alta discutie cu altcineva m-a facut sa inteleg ca daca apuc pe drumul asta, voi deveni dependenta, imi voi crea alte probleme si nici nu voi rezolva dificultatile din viata mea. Si-atunci, mi-am adunat bruma de forte pe care le mai aveam si am pornit in MAREA SCHIMBARE!
AM SCHIMBAT TOTUL! Felul de a gandi, de a simti, relatiile cu unii oameni, alimentatia, am devenit disciplinata si mi-am impus reguli, mi-am facut o noua lista de prioritati, nu mi-am mai neglijat nevoile mele in favoarea altora, am cautat si am gasit echilibrul intre a nu mai oferi totul celor din jur, ci a-mi lasa si mie partea mea, am refacut contactul cu natura si a devenit regula de viata sa fiu in permanenta legatura cu ea, indiferent de anotimp, am inceput sa apreciez ce am si sa gust din micile bucurii ale vietii, nu m-am mai inversunat sa fiu cu orice pret prima in anumite situatii sau competitii, am redus la minimum stresul din viata mea si am inceput sa percep problemele lucid, fara sa ma mai implic emotional, am inceput sa nu mai pun pret pe partea materiala a vietii, mi-am impus ca orice problema as avea, sa nu mai reactionez dramatic, ci sa astept un timp sa ma linistesc, apoi sa gasesc solutii, pentru ca solutii sunt mereu, numai ca trebuie sa vrem sa le cautam... ... am vrut chiar sa abandonez tot ce aveam in Romania si sa plec cu un program de voluntariat european intr-o tara din Africa sau Asia... sunt multe de spus.....de fapt, le-am cam spus prin mesajele mele.
Dupa ce mi-am revenit si mi-am recuperat viata, mi-am dat seama ca uneori o depresie sau o stare aflata aproape de depresie e BENEFICA in viata cuiva, pentru ca te poate trezi la realitate, te schimba profund si te forteaza sa-ti explorezi sufletul....iti poate aduce marea provocare a vietii, adica transformarea radicala a felului de a fi, a gandi, a reactiona, asta in timp, nu in cateva zile! Si culmea, am ajuns in stadiul in care, dupa ce m-am vindecat sufleteste, sa multumesc ca am trecut prin asa ceva!
Simteam ca trebuie sa-ti mai scriu si mesajul asta.
Si eu am patit exact la fel, si mie mi-a dat cineva lectia asta, bine, problemele dezbatute fiind cu totul si cu totul altele.
Hai sa-ti povestesc ceva, poate te ajuta (sau macar pe altul care va citi).
Candva, din cauza unor mari probleme, ajunsesem nu la pamant, ci sub pamant... Mai aveam putin si clacam, ori imi crapa inima, ori, nu stiu...Si am avut parte de un dialog extrem de dureros cu cineva, care mi-a rascolit tot, sufletul, inima, mintea.in acel moment am reactionat si m-am opus, dar dupa aceea, cand am ramas singura cu gandurile mele, s-a intamplat ceva miraculos: am simtit ca am nevoie de o transformare profunda a vietii, a viziunii, am simtit ca multe din lucrurile pe care le faceam, nu mai erau cum trebuie, dar mai ales m-am simtit atat de singura pe lume incat nu mai puteam nici sa plang de durere!.....Aveam o suferinta interioara atat de puternica, incat ma lasa aproape fara suflare!
Si tot in momentele acelea, cand simteam cel mai mare si mai cumplit gol sufletesc si ma aflam intr-o singuratate teribil de dureroasa, am realizat ca eu am nevoie si de un sprijin divin, de forta suprema care guverneaza totul.
Am intrat intr-o bisericuta, m-am asezat pe o bancuta si am stat nemiscata cateva ore....si intr-un zvacnet de disperare, m-am rugat ca dumnezeu sa-mi limpezeasca sufletul si sa-mi ia valul de pe ochi, sa ma pot ridica si sa o pot lua de la inceput.Nu s-a produs nici un miracol pe loc, acolo, dar cand am iesit din biserica, mi-am simtit sufletul usurat si mi-am dat seama ca in virtutea tineretii, care te face sa te crezi buricul pamantului, am bravat prea mult si am negat ceva de care nu aveam voie sa ma ating. Intr-un fel, atunci, in biserica, m-am impacat cu dumnezeu.
Nu sunt o credincioasa, insa de atunci am reluat legatura mea directa cu divinitatea...nu mi-a rezolvat asta problemele, dar m-a facut sa inteleg ca orice om are nevoie de niste repere, si ca in momentul in care iti gasesti un punct de care sa te sprijini, atunci te poti ridica si iti poti continua viata asa cum vrei tu..
Eram pe punctul sa accept sa-mi rezolv durerile sufletesti cu medicamente antidepresive, eram la distanta de o secunda, insa o alta discutie cu altcineva m-a facut sa inteleg ca daca apuc pe drumul asta, voi deveni dependenta, imi voi crea alte probleme si nici nu voi rezolva dificultatile din viata mea. Si-atunci, mi-am adunat bruma de forte pe care le mai aveam si am pornit in MAREA SCHIMBARE!
AM SCHIMBAT TOTUL! Felul de a gandi, de a simti, relatiile cu unii oameni, alimentatia, am devenit disciplinata si mi-am impus reguli, mi-am facut o noua lista de prioritati, nu mi-am mai neglijat nevoile mele in favoarea altora, am cautat si am gasit echilibrul intre a nu mai oferi totul celor din jur, ci a-mi lasa si mie partea mea, am refacut contactul cu natura si a devenit regula de viata sa fiu in permanenta legatura cu ea, indiferent de anotimp, am inceput sa apreciez ce am si sa gust din micile bucurii ale vietii, nu m-am mai inversunat sa fiu cu orice pret prima in anumite situatii sau competitii, am redus la minimum stresul din viata mea si am inceput sa percep problemele lucid, fara sa ma mai implic emotional, am inceput sa nu mai pun pret pe partea materiala a vietii, mi-am impus ca orice problema as avea, sa nu mai reactionez dramatic, ci sa astept un timp sa ma linistesc, apoi sa gasesc solutii, pentru ca solutii sunt mereu, numai ca trebuie sa vrem sa le cautam... ... am vrut chiar sa abandonez tot ce aveam in Romania si sa plec cu un program de voluntariat european intr-o tara din Africa sau Asia... sunt multe de spus.....de fapt, le-am cam spus prin mesajele mele.
Dupa ce mi-am revenit si mi-am recuperat viata, mi-am dat seama ca uneori o depresie sau o stare aflata aproape de depresie e BENEFICA in viata cuiva, pentru ca te poate trezi la realitate, te schimba profund si te forteaza sa-ti explorezi sufletul....iti poate aduce marea provocare a vietii, adica transformarea radicala a felului de a fi, a gandi, a reactiona, asta in timp, nu in cateva zile! Si culmea, am ajuns in stadiul in care, dupa ce m-am vindecat sufleteste, sa multumesc ca am trecut prin asa ceva!
Simteam ca trebuie sa-ti mai scriu si mesajul asta.
Faptul ca nu poti loa nici un anxiolitic este un lucru foarte rau, pentru ca chiar daca ele nu rezolva nimic din bolala, macar atunci cand ai o stare ffff prosta nacar te scot din ea..si cu un tratament adecavat macar te tin pe linia de plutire, pana medicamente care lucreaza de-adevaratelea, daca pot sa spun asa, incep sa-si faca efectul.
Si ma gandesc acuma si la faptul ca au aparut o sumedenie de medicamente noi care mai de care mai destepte, totusi sa nu gaseasca medicul pentru tine ceva sa te faca sa te simiti ok. nus ce sa zic...
Imi aduc aminte ca atunci cand, in disperare de cauza i-am cerut doxepin ( eu stiind ca m-am facut bine cu acele pastile ) doctoritei aceasta a zambit si, mi-a spus ca doxepinul este in medicament vechi, care nu se mai foloseste si mi-a data zoloft spunand ca nu se compara cu doxepinul, ca este medicament nou si cu care o sa ma simt din nou bine. Nu pot sa o contrazic, a avut efecte bune, dar ca sa vezi totusi reactia care a avut-o vis-a-vis de medicamente care erau o data.
O zi superba tuturor
Si ma gandesc acuma si la faptul ca au aparut o sumedenie de medicamente noi care mai de care mai destepte, totusi sa nu gaseasca medicul pentru tine ceva sa te faca sa te simiti ok. nus ce sa zic...
Imi aduc aminte ca atunci cand, in disperare de cauza i-am cerut doxepin ( eu stiind ca m-am facut bine cu acele pastile ) doctoritei aceasta a zambit si, mi-a spus ca doxepinul este in medicament vechi, care nu se mai foloseste si mi-a data zoloft spunand ca nu se compara cu doxepinul, ca este medicament nou si cu care o sa ma simt din nou bine. Nu pot sa o contrazic, a avut efecte bune, dar ca sa vezi totusi reactia care a avut-o vis-a-vis de medicamente care erau o data.
O zi superba tuturor
@Costy2007
Cum necum, ai devenit subiectul principal al naratiunii si chiar daca ai fost molestat asta scuza exact ideea ca cineva care s-a oprit sa-ti adreseze atitea cuvinte este o persoana careia-i pasa.Daca se oprea doar la mesajele in care vorbesti de sinucidere poate ar fi putut impartasi ideea lui Feldmar:sa lasi aceea persoana ce are aceste ginduri, intr-o casa undeva la tara cu toate cele necesare realizarii actului si cu libertate totala in decizie.Daca in 2 saptamini nu s-a intimplat nimic inseamna ca-si doreste sa traiasca si ar trebui sa-si doreasca sa fie viu cu adevarat.Nu am trecut prin ce treci tu si nu-mi doresc sa fiu in locul tau, dar nici tu sa nu-ti doresti sa fii in al meu.Ceea ce pot face este sa inteleg, sa empatizez cu persoane ce se afla pe marginea prapastiei, nu am facut pasiune din asta, dar asa mi se intimpla.Crezi ca psihiatrul la care mergi o sa se racordeze la o joasa freceventa a cuiva de dragul de-al intelege?la ce sa-l doara capul cind pleaca acasa?, poate si-n viata lui e haos, poate ca tot ceea ce face in timpul in care tu povestesti cu inflacarare starile prin care treci, el incearca in minte sa-ti puna un diagnostic si sa-ti trinteasca o, , noua, , reteta-irepetabila povara.N-o sa-l impresioneze cu nimic zbaterea din cercul in care te afli pt ca oricum aude de atitea ori pe zi atitea lucruri despre atitea stari si situatii, iar tu te alegi cu un drog de care nu vei mai scapa, dar atunci macar accepta asta.
Povestea e ca te atrag lucrurile materiale pe care nu le poti concretiza cu forta proprie si asa apare conflictul interior cu tine, dar si cu cei ce inca mai pot sa-ti ofere ceva din viata lor.Pina n-ai sa intelegi ca chiar nu poti iesi din cerc decit daca reusesti sa faci exact ce ti-a zis@Ciorapel.Cu banii pe care i-ai dat pe prostiile alea, mai puneai inca pe atita si-un pic, mergeai intr-un loc ceva in genul-Centru medical doctor PSI-Vintisoara(Alba), o saptamina in care te rupeai de tot si toate, aveai zilnic psiholog, masaj, activitati, medic primar in psihiatrie si neurologie, o altfel de hrana, alt mod de a gindi si a vedea viata.Poate gaseai raspuns la intrebarea care te framinta si mai aveai sansa sa-ti vina in sfirsit o idee despre ce ai putea face cu viata ta.Tu alimentezi cu energie o dimensiune care-ti strimba viata, dar chiar copil sa fii tot trebuie sa intelegi cindva si asta.
Cum necum, ai devenit subiectul principal al naratiunii si chiar daca ai fost molestat asta scuza exact ideea ca cineva care s-a oprit sa-ti adreseze atitea cuvinte este o persoana careia-i pasa.Daca se oprea doar la mesajele in care vorbesti de sinucidere poate ar fi putut impartasi ideea lui Feldmar:sa lasi aceea persoana ce are aceste ginduri, intr-o casa undeva la tara cu toate cele necesare realizarii actului si cu libertate totala in decizie.Daca in 2 saptamini nu s-a intimplat nimic inseamna ca-si doreste sa traiasca si ar trebui sa-si doreasca sa fie viu cu adevarat.Nu am trecut prin ce treci tu si nu-mi doresc sa fiu in locul tau, dar nici tu sa nu-ti doresti sa fii in al meu.Ceea ce pot face este sa inteleg, sa empatizez cu persoane ce se afla pe marginea prapastiei, nu am facut pasiune din asta, dar asa mi se intimpla.Crezi ca psihiatrul la care mergi o sa se racordeze la o joasa freceventa a cuiva de dragul de-al intelege?la ce sa-l doara capul cind pleaca acasa?, poate si-n viata lui e haos, poate ca tot ceea ce face in timpul in care tu povestesti cu inflacarare starile prin care treci, el incearca in minte sa-ti puna un diagnostic si sa-ti trinteasca o, , noua, , reteta-irepetabila povara.N-o sa-l impresioneze cu nimic zbaterea din cercul in care te afli pt ca oricum aude de atitea ori pe zi atitea lucruri despre atitea stari si situatii, iar tu te alegi cu un drog de care nu vei mai scapa, dar atunci macar accepta asta.
Povestea e ca te atrag lucrurile materiale pe care nu le poti concretiza cu forta proprie si asa apare conflictul interior cu tine, dar si cu cei ce inca mai pot sa-ti ofere ceva din viata lor.Pina n-ai sa intelegi ca chiar nu poti iesi din cerc decit daca reusesti sa faci exact ce ti-a zis@Ciorapel.Cu banii pe care i-ai dat pe prostiile alea, mai puneai inca pe atita si-un pic, mergeai intr-un loc ceva in genul-Centru medical doctor PSI-Vintisoara(Alba), o saptamina in care te rupeai de tot si toate, aveai zilnic psiholog, masaj, activitati, medic primar in psihiatrie si neurologie, o altfel de hrana, alt mod de a gindi si a vedea viata.Poate gaseai raspuns la intrebarea care te framinta si mai aveai sansa sa-ti vina in sfirsit o idee despre ce ai putea face cu viata ta.Tu alimentezi cu energie o dimensiune care-ti strimba viata, dar chiar copil sa fii tot trebuie sa intelegi cindva si asta.
Uite cum facem. Ca sa nu ramai cu vreo frustrare sau durere provocata de anumite lucruri, si ca sa fiu si eu cu constiinta impacata, ca nu mi-a fost prea bine dupa ce ti-am scris acele 2 mesaje, extrage tu din ele ce cuvinte crezi ca te-au ranit si sterge-le din mintea ta, ca eu nu le mai pot sterge de pe forum. Considera ca au fost scrise doar ca sa te faca sa vezi totul si din alta perspectiva!
Incearca sa te rupi de nenorocirea in care ai intrat si fii cum erai la inceput pe acest forum, total impotriva medicamentelor antidepresive! Am vazut ce au facut ele din tine, pentru ca am citit mesajele si cand nu luai, si dupa ce te-ai apucat, iar in ochii mei, de om din exterior si neatins de aceste droguri, s-a vazut diferenta clara si pagubele pe care ti le-au adus..
Ia legatura cu medicul tau si spune-i ca vrei sa renunti, dar sa o faci cum trebuie, nu brusc, ci cum iti spune el.
In nici un caz nu te mai trata la sfaturile unui necunoscut de pe net!!
Stii cum il vad eu pe Wip?
Ca pe un cioclu! Ca pe cineva imbracat in negru din cap pana in picioare, care bantuie pe forumul asta in cautarea victimelor ce trebuie atrase in sistemul LUI.
Du-te la un centru sau o organizatie nonguvernamentala care ofera asistenta psihologica gratuita (sau du-te unde ti-a spus KV, este o idee EXCEPTIONALA!), si asta sa fie primul pas: o psihoterapie adevarata, care sa te faca sa-ti schimbi perceptia asupra tuturor, dar mai ales care sa-ti declanseze dorinta de a avea teluri! Lucreaza cu un psihoterapeut la partea asta, sa te ajute sa-ti creezi un rost in viata si niste obiective de atins. Apoi, in paralel, treci pe o alimentatie cu adevarat echilibrata, scapa de mancatul compulsiv, nu mai fa sport pana la epuizare, ci unul echilibrat, iesi in natura, iesi mult in natura si inscrie-te la un curs de orice, care te va aduce in contact cu oamenii.
Sunt multe cai prin care poti sa scapi de drogurile pe care ti le iei zilnici si prin medicamente, dar si prin alimentatia defectuoasa pe care o ai acum, numai sa vrei asta!
Daca nu se poate sa iti gasesti un job acum sau esti prea slabit de la medicamente, du-te si fa voluntariat, te va ajuta enorm! Vei vedea situatii disperate, vei intra in contact cu toate felurile de dezastre sau dimpotriva, vei face voluntariat pozitiv, cu actiuni ecologice sau de alt tip. Acestea te vor scoate din casa, te vor duce in toate partile, vei vorbi cu oamenii, vei socializa, vei ajuta, vei deveni util si vei avea multumirea unui lucru facut de tine!
Si pentru ca e nevoie sa fac acest gest, iti cer iertare daca te-am ranit cu ceva, nu asta a fost intentia mea, nici pe departe!
Si in nici un caz nu astept reciprocitate, o fac pentru ca asa ma indeamna sufletul!
Acum e randul meu sa-ti ofer ceva, dar eu nu-ti dau o gogoasa cu ciocolata, ca e exact ce NU iti trebuie, ci o salata mare cu multe feluri de fructe.
Numai bine si mult succes!
Incearca sa te rupi de nenorocirea in care ai intrat si fii cum erai la inceput pe acest forum, total impotriva medicamentelor antidepresive! Am vazut ce au facut ele din tine, pentru ca am citit mesajele si cand nu luai, si dupa ce te-ai apucat, iar in ochii mei, de om din exterior si neatins de aceste droguri, s-a vazut diferenta clara si pagubele pe care ti le-au adus..
Ia legatura cu medicul tau si spune-i ca vrei sa renunti, dar sa o faci cum trebuie, nu brusc, ci cum iti spune el.
In nici un caz nu te mai trata la sfaturile unui necunoscut de pe net!!
Stii cum il vad eu pe Wip?
Ca pe un cioclu! Ca pe cineva imbracat in negru din cap pana in picioare, care bantuie pe forumul asta in cautarea victimelor ce trebuie atrase in sistemul LUI.
Du-te la un centru sau o organizatie nonguvernamentala care ofera asistenta psihologica gratuita (sau du-te unde ti-a spus KV, este o idee EXCEPTIONALA!), si asta sa fie primul pas: o psihoterapie adevarata, care sa te faca sa-ti schimbi perceptia asupra tuturor, dar mai ales care sa-ti declanseze dorinta de a avea teluri! Lucreaza cu un psihoterapeut la partea asta, sa te ajute sa-ti creezi un rost in viata si niste obiective de atins. Apoi, in paralel, treci pe o alimentatie cu adevarat echilibrata, scapa de mancatul compulsiv, nu mai fa sport pana la epuizare, ci unul echilibrat, iesi in natura, iesi mult in natura si inscrie-te la un curs de orice, care te va aduce in contact cu oamenii.
Sunt multe cai prin care poti sa scapi de drogurile pe care ti le iei zilnici si prin medicamente, dar si prin alimentatia defectuoasa pe care o ai acum, numai sa vrei asta!
Daca nu se poate sa iti gasesti un job acum sau esti prea slabit de la medicamente, du-te si fa voluntariat, te va ajuta enorm! Vei vedea situatii disperate, vei intra in contact cu toate felurile de dezastre sau dimpotriva, vei face voluntariat pozitiv, cu actiuni ecologice sau de alt tip. Acestea te vor scoate din casa, te vor duce in toate partile, vei vorbi cu oamenii, vei socializa, vei ajuta, vei deveni util si vei avea multumirea unui lucru facut de tine!
Si pentru ca e nevoie sa fac acest gest, iti cer iertare daca te-am ranit cu ceva, nu asta a fost intentia mea, nici pe departe!
Si in nici un caz nu astept reciprocitate, o fac pentru ca asa ma indeamna sufletul!
Acum e randul meu sa-ti ofer ceva, dar eu nu-ti dau o gogoasa cu ciocolata, ca e exact ce NU iti trebuie, ci o salata mare cu multe feluri de fructe.
Numai bine si mult succes!
Nu draga, nu m-a deranjat nimic din ce ai spus intrucat oricum ai spus fara sa fi in cunostinta de cauza si oricum a jigni fara sa stii ce si cum, este o eroare fatala, nu aveam cum sa ma supar pe un om care nu stie ce spune, fiecare caz e unic in felul lui si nu e comparabil cu altul.
Eu am recunoscut si recunosc ca-s ciudat de cand m-am nascut intrucat mama a facut anestezie generala inainte de a ma naste ptr apendicita si de acolo tot necazul, pe cand depresia si anxietatea nu se cunoastea nici ca nume ptr mine, cand eram la cresa sau gradinita vorbeam cu coltul de la perete, nu stiu ce sens avea ptr mine, exista si un mecanism psihotic acolo clar care de fapt el schimba sistemul de valori si m-a dat peste cap. Inventam cuvinte care aveau sens doar pentru mine asociate cu anume lucruri din realitate.
Evident ca in urma unui sistem de valori dat peste cap, odata cu trecerea timpului, a aparut indaptarea la realitate si de aici depresia si anxietatea.
La ce concluzie ai ajuns tu Ciorapel ai ajuns in mod natural, asa a fost sa fie, eu cat ma gandesc tot aia e :). Tu nu ai avut sistemul de valori dat peste cap, ai fost okey pana atunci, ai avut probleme si ajunsesei in starea aia, eu n-am fost normal niciodata.
Psihoticul ala iti pune rigid niste target-uri deplasata cum ar fi chestia cu fata care sa fie copil etern asa cum sunt eu pe interior, dar si alte scopuri, daca nu le atingi, nu esti multumit si deci nu e bine.
Asa ca de aia spun ca e incorect sa judeci doar prin prisma altori cazuri.
Cand nu luam AD-uri ma simteam mai rau, aveam anxietate si depresie mai agresive deci atunci cand scriam, deci iar ai inteles gresit cand spui ca sunt altul in sens rau, adevarat ca nu mi-e bine dar nici in halul ala nu mai sunt.
Oricum am de gand sa reduc cumva, maine am programare la medic si sa vedem ce facem, eu daca nu iau nimic apare iritabilitate, nervi, agitatie si tensionare negativa.
Mancatul apare intrucat tot asa sunt cu tonusul jos, fiind nemultumit deci suferind, exista tendinta sa simti placere din ceva, daca m-as simti bine oricum, era okey.
K.V, eu cand spunam de sinucidere nu glumeam, nu se glumeste cu asa ceva, cine se joaca cu asta e inconstient, chiar scrisesem la Dignitas (acolo te sinucizi sub asistenta in Elvetia) sa-mi trimita substanta letala, insa nu au dorit sa o trimita, inca odata repet, nu stii ce e aia depresie, te face sa comiti fapta. Am facut asta ca nu vroiam sa mor in chinuri ci onorabil, insa nu am putut face rost de ea, intre timp starea a mai variat, ca inainte aveam gand de sinucidere continuu dat fiind ca eram intr-o nemultumire adanca permanent.
Daca-mi dadeai tu aia si ma lasai doua saptamani, nu mai gaseai nici oasele cred ca :))))))))))))))).
Maria, nu e pacat ca nu mai iau anxiolitice, sa nu mai aud de ele, chiar daca te scoate pe moment, fac rau in timp si iti destabilizeaza starea grav de tot desi nu la toti.
Si oricum creierul nostru nu a fost facut sa functioneze cu chimicale, as pleda si acum pentru no medicatie daca nu eram in stare critica, la un moment dat apare un blocaj al receptarii placerii, ai disforie adica rau general si cu iritabilitate extrema, orice faci nu te simti bine si disperi, daca nu iei ceva sa se mai atenueze putin, ori te omori, ori faci o tampenie, de aia am luat pana la urma.
Si acum sunt pentru eliminarea cauzelor si daca se poate fara medicatie.
Nici apa nu o mai bei cu placere, e ca si cum nu ti-ar fi sete niciodata si bei aiurea, nu captezi bine.
E cumplit.
Eu totusi sper sa fie sevraj de la Clonazepam starile astea si cand imi revin sa nu mai iau nimic.
Eu am recunoscut si recunosc ca-s ciudat de cand m-am nascut intrucat mama a facut anestezie generala inainte de a ma naste ptr apendicita si de acolo tot necazul, pe cand depresia si anxietatea nu se cunoastea nici ca nume ptr mine, cand eram la cresa sau gradinita vorbeam cu coltul de la perete, nu stiu ce sens avea ptr mine, exista si un mecanism psihotic acolo clar care de fapt el schimba sistemul de valori si m-a dat peste cap. Inventam cuvinte care aveau sens doar pentru mine asociate cu anume lucruri din realitate.
Evident ca in urma unui sistem de valori dat peste cap, odata cu trecerea timpului, a aparut indaptarea la realitate si de aici depresia si anxietatea.
La ce concluzie ai ajuns tu Ciorapel ai ajuns in mod natural, asa a fost sa fie, eu cat ma gandesc tot aia e :). Tu nu ai avut sistemul de valori dat peste cap, ai fost okey pana atunci, ai avut probleme si ajunsesei in starea aia, eu n-am fost normal niciodata.
Psihoticul ala iti pune rigid niste target-uri deplasata cum ar fi chestia cu fata care sa fie copil etern asa cum sunt eu pe interior, dar si alte scopuri, daca nu le atingi, nu esti multumit si deci nu e bine.
Asa ca de aia spun ca e incorect sa judeci doar prin prisma altori cazuri.
Cand nu luam AD-uri ma simteam mai rau, aveam anxietate si depresie mai agresive deci atunci cand scriam, deci iar ai inteles gresit cand spui ca sunt altul in sens rau, adevarat ca nu mi-e bine dar nici in halul ala nu mai sunt.
Oricum am de gand sa reduc cumva, maine am programare la medic si sa vedem ce facem, eu daca nu iau nimic apare iritabilitate, nervi, agitatie si tensionare negativa.
Mancatul apare intrucat tot asa sunt cu tonusul jos, fiind nemultumit deci suferind, exista tendinta sa simti placere din ceva, daca m-as simti bine oricum, era okey.
K.V, eu cand spunam de sinucidere nu glumeam, nu se glumeste cu asa ceva, cine se joaca cu asta e inconstient, chiar scrisesem la Dignitas (acolo te sinucizi sub asistenta in Elvetia) sa-mi trimita substanta letala, insa nu au dorit sa o trimita, inca odata repet, nu stii ce e aia depresie, te face sa comiti fapta. Am facut asta ca nu vroiam sa mor in chinuri ci onorabil, insa nu am putut face rost de ea, intre timp starea a mai variat, ca inainte aveam gand de sinucidere continuu dat fiind ca eram intr-o nemultumire adanca permanent.
Daca-mi dadeai tu aia si ma lasai doua saptamani, nu mai gaseai nici oasele cred ca :))))))))))))))).
Maria, nu e pacat ca nu mai iau anxiolitice, sa nu mai aud de ele, chiar daca te scoate pe moment, fac rau in timp si iti destabilizeaza starea grav de tot desi nu la toti.
Si oricum creierul nostru nu a fost facut sa functioneze cu chimicale, as pleda si acum pentru no medicatie daca nu eram in stare critica, la un moment dat apare un blocaj al receptarii placerii, ai disforie adica rau general si cu iritabilitate extrema, orice faci nu te simti bine si disperi, daca nu iei ceva sa se mai atenueze putin, ori te omori, ori faci o tampenie, de aia am luat pana la urma.
Si acum sunt pentru eliminarea cauzelor si daca se poate fara medicatie.
Nici apa nu o mai bei cu placere, e ca si cum nu ti-ar fi sete niciodata si bei aiurea, nu captezi bine.
E cumplit.
Eu totusi sper sa fie sevraj de la Clonazepam starile astea si cand imi revin sa nu mai iau nimic.
Stimabile eu nu am glumit, tu ai tot punctat subiectul, iar Andras Feldmar chiar asa procedeaza in astfel de situatii si pacientii parasesc aceasta idee dupa procedura sus amintita.Bag de seama ca toate le vezi rasturnate, dar la ce ma asteptam?
Daca pacientii dau inapoi inseamna ca se joaca cu ideea asta si real nu sufera cu adevarat asa cum zic, ci doar vor sa-i impresioneze pe ceilalti probabil, aia e cu totul alta treaba, nu vad deloc rasturnat, doar ti-am spus de ce fac ei asa. Eu unul daca-mi oferea o metoda onorabila de a muri n-as fi refuzat daca ma prindea in raul ala naspa.
In afara de tine toata lumea-i sanatoasa sau se preface(scuze daca pare rautate, nu asta vreau sa fie).Nu conteaza ca nu afirmi asta, dar asa reiese.Eu de ex sunt facuta din piatra de stinca si otel inoxidabil, poate daca as descrie fiecare stare a mea din acesti 3 ani ar trebui sa scriu romane in multe capitole presarate cu dureri profunde care nu ar face bine nimanui, nici macar mie.Sper cu toata puterea sa dispara aceste probleme in care atita lume este prinsa ca intr-un virtej ametitor, dar vezi noi care avem un crez in ceva reusim altfel, tu daca emiti doar ginduri de nereusita si o faci de 1000 de ori pe zi ai sanse sa transformi in mantra, schimba atitudinea.
Costy sincer, nu credeam ca iti este atat de rau..Poate astazi la doctor sa gasesti leacul potrivit, sau macar unu cu care sa-ti fie cat de cat bine...
Eu iti tot spuneam de benzodiazepine pentru ca eu am loat timp destul de mult, dar cand tratamentl s-a sfarsit le-am putut lasa fara sa am absolut nimic.. ( bine sti si tu, asa gradat cam in 2 saptamani... )Si mie una mi-au fost de ajutor ( ce-i drept nici nu au fost doze mari)
Te rog sa ne scri si noua ce a zis dr.
Sanatate multa si numai bine.
Eu iti tot spuneam de benzodiazepine pentru ca eu am loat timp destul de mult, dar cand tratamentl s-a sfarsit le-am putut lasa fara sa am absolut nimic.. ( bine sti si tu, asa gradat cam in 2 saptamani... )Si mie una mi-au fost de ajutor ( ce-i drept nici nu au fost doze mari)
Te rog sa ne scri si noua ce a zis dr.
Sanatate multa si numai bine.
K.V, nu am zis ca se preface cineva, tu interpretezi gresit, am spus ca in mod normal nu te joci cu asa ceva, deci cand zici ca vrei sa iti iei viata ar trebui sa iti fie chiar f rau timp indelungat, nu asa ca si cum ma duc la cofetarie daca sa mananc sau nu o prajitura, iar cand ma duc acolo pot constata ca pot sta si fara ea.
Zic asta pentru ca unii chiar incearca sa se sinucida si dau gres, apoi nu doar ca ramaneau si cu sechele insa regretau amarnic ca au facut acest gest, iar daca le era real rau si nu erau sanse de revenire, nu ar mai fi regretat nimic sau ar fi incercat pana ce ar fi reusit.
Eu care 14 ani am stat in continua depresie mai slaba sau mai puternica, continua suferinta orice faceam, stiu cum este si nu stiu ce om si-ar dorit sa mai traiasca in nemultumire si dezamagire. De aia e depresie, nu poti tu sa intervii cu nimic.
Oricum metoda domnului Feldmar e buna daca isi dau seama pacientii ca nu doreau asta de fapt.
Chiar nu am nimic impotriva acestei metode intrucat ii salveaza pe unii.
Referitor 'tu daca emiti doar ginduri de nereusita si o faci de 1000 de ori pe zi ai sanse sa transformi in mantra, schimba atitudinea', nu pot schimba nimic la comanda, tu vorbesti din prisma unui om care e opusul meu, deci nici nu ai cum sa intelegi opusul si nici mecanismele.
Tu la fel invers, nu faci depresie oricat te-ai gandi sa faci, ai sa constati ca nu poti sa gandesti negativ :))))), starea buna nu-ti permite asta.
In Anxietate de exemplu te gandsti constient ca e nonsens sa te simti asa intrucat n-ar fi motive, insa nu poti, starea aia urate te domina si nu ai ce face, iar cand trece de la sine nu trebuie sa faci nici un efort ca sa fi bine.
Maria, ma duc azi la medic sa vad ce spune, sa vad ce solutii sunt, sunt asa intr-o nemultumire continua, nu am tonus si sunt cam prost dispus, si azi se repeta, stateam sa ma gandesc ce sa mai spun ca nici sa vorbesc nu-mi vine.
Benzodiazepinele nu fac rau la toti, am si spus-o, unii se pot lasa de ele fara nici un fel de probleme chiar si dupa un timp mai indelungat, la mine au facut probleme pentru ca de fapt erau problemele alea deja instalate de dinainte
Tu care ai trecut prin asta stii cum este, ceilalti ce nu au trecut nu stiu, dau doar sfaturi din pacate.
Nu trebuia sa-mi zica mie altul sa gandesc pozitiv, stiam si eu asta.
E depresie pentru ca aveam momente de relativa revenire si brusc ma bucura orice, si ca ma uitam la TV si ca stateam la calculator, eram binedispus, aveam o multumire si o stare de bine generala, gandeam pozitiv automat si era okey, dupa aia bum iar aparea negreala depresiva.
Zic asta pentru ca unii chiar incearca sa se sinucida si dau gres, apoi nu doar ca ramaneau si cu sechele insa regretau amarnic ca au facut acest gest, iar daca le era real rau si nu erau sanse de revenire, nu ar mai fi regretat nimic sau ar fi incercat pana ce ar fi reusit.
Eu care 14 ani am stat in continua depresie mai slaba sau mai puternica, continua suferinta orice faceam, stiu cum este si nu stiu ce om si-ar dorit sa mai traiasca in nemultumire si dezamagire. De aia e depresie, nu poti tu sa intervii cu nimic.
Oricum metoda domnului Feldmar e buna daca isi dau seama pacientii ca nu doreau asta de fapt.
Chiar nu am nimic impotriva acestei metode intrucat ii salveaza pe unii.
Referitor 'tu daca emiti doar ginduri de nereusita si o faci de 1000 de ori pe zi ai sanse sa transformi in mantra, schimba atitudinea', nu pot schimba nimic la comanda, tu vorbesti din prisma unui om care e opusul meu, deci nici nu ai cum sa intelegi opusul si nici mecanismele.
Tu la fel invers, nu faci depresie oricat te-ai gandi sa faci, ai sa constati ca nu poti sa gandesti negativ :))))), starea buna nu-ti permite asta.
In Anxietate de exemplu te gandsti constient ca e nonsens sa te simti asa intrucat n-ar fi motive, insa nu poti, starea aia urate te domina si nu ai ce face, iar cand trece de la sine nu trebuie sa faci nici un efort ca sa fi bine.
Maria, ma duc azi la medic sa vad ce spune, sa vad ce solutii sunt, sunt asa intr-o nemultumire continua, nu am tonus si sunt cam prost dispus, si azi se repeta, stateam sa ma gandesc ce sa mai spun ca nici sa vorbesc nu-mi vine.
Benzodiazepinele nu fac rau la toti, am si spus-o, unii se pot lasa de ele fara nici un fel de probleme chiar si dupa un timp mai indelungat, la mine au facut probleme pentru ca de fapt erau problemele alea deja instalate de dinainte
Tu care ai trecut prin asta stii cum este, ceilalti ce nu au trecut nu stiu, dau doar sfaturi din pacate.
Nu trebuia sa-mi zica mie altul sa gandesc pozitiv, stiam si eu asta.
E depresie pentru ca aveam momente de relativa revenire si brusc ma bucura orice, si ca ma uitam la TV si ca stateam la calculator, eram binedispus, aveam o multumire si o stare de bine generala, gandeam pozitiv automat si era okey, dupa aia bum iar aparea negreala depresiva.
, , Fii pozitiv/a, , Fii optimist/a, , nici macar mie nu-mi cade bine acest indemn.Schimba atitudinea!are alta valoarea si chiar daca tu crezi ca depresia te tine sa nu poti face asta, de fapt exact asta ar dizolva depresia, dar n-o lua ca pe un sfat pt ca nu am aceasta intentie.Sa-ti pastrezi echilibrul in momentele critice si sa ramai fixat pe gindul ca trebuie sa fii suficient de puternic sa rezolvi si asta, nu-i tocmai usor si sa iei decizii extreme, dureroase pt o fiinta draga tie sau pt viata ta e al, , naibii, , de simplu.Aici nu ne intrecem in cine-i mai rezistent la depresie sau medicatie, dar daca nici-o idee nu-i buna pt tine si te simti incorect perceput, scuza-ne ca ne-am irosit timpul doar ca tu sa devii mai frustrat.
Partea proasta, in cazul nostru e ca lumea care nu a fost bolnava ( sa de d-zeu sa nu fie nimeni niciodata ) nu are sub nici o forma cum sa stie, cu ce ne comfruntam noi, ce trairi avem.
Se uita toti la tine, te vad ca esti pe picioare, nu curge sange de nicaieri si tu, totusi le spui ca ti-e rau de moarte ca nu vrei nimica, deabea respiri inima bata ca o naluca etc. Iar ei nu spun decat " ce dracu ai fata ca nu ai nimic, esti nebuna "... doar la partea cu " esti nebuna" o nimeresc numai ca nu e forma aia de nebunie pe care au vazut-o in filme e o suferinta cumplita doar de noi stiuta si pace.
Imi aduc aminte ca boala mea a fost oarecum descoperita din pripa.In unu din primele atacuri de panica am ajus la cardiolog ( vesnica destinatie la inceput, atunci cand habar nu ai cu ce te comfrunti ) dr. mi-a loat tensiunea la ambele miini ( era totul bine ) s-a uitat la mine si mi-a spus..Du-te jos la demisol, la psihiatrie ca aici nu am ce sa-ti fac.Si abia atunci mi-a cazut cumva fisa vis-a-vis de suferinta mea.
Tot ce pot sa spun este ca daca nu asi fii trait pe propria mea piele, ar fii putut sa-mi explice 1 mil de oamneni si tot nu asi fii avut cum sa inteleg boala asta groaznica de care sufera atat lume.
numai bine
Se uita toti la tine, te vad ca esti pe picioare, nu curge sange de nicaieri si tu, totusi le spui ca ti-e rau de moarte ca nu vrei nimica, deabea respiri inima bata ca o naluca etc. Iar ei nu spun decat " ce dracu ai fata ca nu ai nimic, esti nebuna "... doar la partea cu " esti nebuna" o nimeresc numai ca nu e forma aia de nebunie pe care au vazut-o in filme e o suferinta cumplita doar de noi stiuta si pace.
Imi aduc aminte ca boala mea a fost oarecum descoperita din pripa.In unu din primele atacuri de panica am ajus la cardiolog ( vesnica destinatie la inceput, atunci cand habar nu ai cu ce te comfrunti ) dr. mi-a loat tensiunea la ambele miini ( era totul bine ) s-a uitat la mine si mi-a spus..Du-te jos la demisol, la psihiatrie ca aici nu am ce sa-ti fac.Si abia atunci mi-a cazut cumva fisa vis-a-vis de suferinta mea.
Tot ce pot sa spun este ca daca nu asi fii trait pe propria mea piele, ar fii putut sa-mi explice 1 mil de oamneni si tot nu asi fii avut cum sa inteleg boala asta groaznica de care sufera atat lume.
numai bine
Partea buna este ca exista oameni care va inteleg suferinta, dar pentru ca au luciditatea sa vada toate laturile unei probleme, asa cum spunea KV, vor sa va aduca la cunostinta ceea ce voi nu mai vedeti din cauza faptului ca aveti mintea incetosata. Nu e nici o jignire, doamne-fereste, dar voi insiva spuneti ca asa simtiti, vorbesc la general acum, dupa ce luati antidepresive: apatie, lipsa sentimentelor, aplatizare etc. Asta ca sa nu mai aduc in discutie efectele secundare.
Iar voi, in loc sa va desfundati urechile, sa va luati ochelarii de cal de pe nas si sa incercati tot ce e omeneste posibil ( nu doar ce vi se spune de o singura directie), va credeti neintelesi si marginalizati.
NU numai voi aveti suferinta, cred ca aproape nimeni nu e scutit pe pamantul asta, dar marea schisma intre voi si cei care " nu va inteleg" este aceea ca, dupa identificarea problemei, va inscrieti singuri pe lista care va duce intr-un tarc mare, dar al naibii de inchis, cu vreo mie de lacate.
Eu nu inteleg un lucru: de ce, daca observi ca dupa 1 an, doi, trei, o mie, vezi ca ai aceleasi stari cu medicamente cu tot, ba si mai rau, cum dumnezeului sa nu ai puterea sa te desprinzi si sa incerci si ALTCEVA???
Iar voi, in loc sa va desfundati urechile, sa va luati ochelarii de cal de pe nas si sa incercati tot ce e omeneste posibil ( nu doar ce vi se spune de o singura directie), va credeti neintelesi si marginalizati.
NU numai voi aveti suferinta, cred ca aproape nimeni nu e scutit pe pamantul asta, dar marea schisma intre voi si cei care " nu va inteleg" este aceea ca, dupa identificarea problemei, va inscrieti singuri pe lista care va duce intr-un tarc mare, dar al naibii de inchis, cu vreo mie de lacate.
Eu nu inteleg un lucru: de ce, daca observi ca dupa 1 an, doi, trei, o mie, vezi ca ai aceleasi stari cu medicamente cu tot, ba si mai rau, cum dumnezeului sa nu ai puterea sa te desprinzi si sa incerci si ALTCEVA???
dragii mei, e cea mai ingrozitoare suferinta care il poate tine legat pe un om. Cea mai oribila de pe pamant, de aceea daca un singur om macar ar putea iesi din ea ar fi un castig atat de mare !
va spun din nou, nu doar un singur om ar putea iesi din asa ceva, ci mai multi. Sau de ce nu, toti.
cand imi amintesc prin ce clipe am trecut nu pot sa nu inteleg, sa nu sufar stiind ca atatia dintre oameni sufera in felul acesta.
pt ca felul asta de suferinta seamana cu iadul -- si va rog sa nu ma credeti ingusta sau pornita pe misticism sau dogme ieftine.
Nu doresc sa insist asupra subiectului - insa sigur exista o legatura intre una si alta. probabil pt ca, ca orice alta afectiune - pe un fondul unei energii slabite sau rau dispersate nu stiu. confom unor legi ce stau la baza functionarii universului -- energiile de joasa vibratie au acces in zonele vulnerabile, lipsite de stratul de energie puternica protectoare. In fond omul arata ca un glob sau oval, structurat pe nivele de energie concentrice - Acestea au rolul pe care il are umbrela cand protejeaza pe om de radiatii sau ploaie..
E f adevarat ca medicamentele ajuta -- dar niciodata nu voi uita ce ne spunea medicul nostru psihiatru: Jumatate fac medicamentele, jumatate faceti voi ( iar ce nu putem noi, face DUmnezeu Insusi in locul nostru ).
dar si aici; am vazut personal un barbat mai in varsta care vizita in spital o ruda, o bolnava de 34 de ani -- o femeie divortata ramasa cu un copil. Unchiul acesteia -- avea schizofrenie inainte -- luase tratament mai multi ani, Zyprexa, iar acum nu doar ca arata ca un om normal, dar nu mai lua tratament zilnic, se descurca pe cont propriu si ajuta si pe altii.
Muncea in aer liber, pe camp. Era un om simplu de la tara, dar demn. Eu am mult respect pt orice om care cauta sa faca ceva -- orice munca -- care il ajuta realmente pt viata.
stiu ca in vest - oamneii din Canada si din America, chiar - etc, isi organizeza resursele naturale atat de frumos incat iti vine sa-i feliciti. Au ferme intinse, totul este bine organizat si munca e la loc de cinste. Ei se trezesc zilnic la 5 dim si pleaca la munca intorcandu-se seara. ( sigur ca stiu sa se si recreeeze; mai mult imbracati sport, ii vezi in fiecare weekend la iarba verde; nu stau in casa in veci -- ASA cum mi s-a impus mie, de ex. si apoi m-am imbolnavit ).
au venit si prin nordul Moldovei -- si poate nu numai -- o echipa de crestini din America. Nu pt a face afaceri. Nu. Au adus materiale, si animale de rasa, vaci de lapte. Au facut o ferma stas. Imbracati in halate albe impecabile, ei scot f mult lapte pe care il duc saracilor ( cand erau copiii mici, si noi am primit o scurta perioada lapte de acolo. Totul igienic, frumos ambalat. Au infiintat si ferma -sau gradina de legume. Au construit alaturi un orfelinat unde sunt copii care invata --au scoala -- dar si internat. Acolo esti ca intr-o familie adevarata. Acei copii nu numai ca sunt ajutati material, dar sunt invatati sa lucreze si in fermele resp in timpul liber, sa iubeasca valorile si munca, sa iubeasca pe Dumnezeu.
Ei sunt un exemplu de dedicare. Au familii atta de armonioase si puternice. Au chiar multi copii cu sotiile lor, dar e o placere sa-i cunosti. DEscoperi caracterul Domnului traind intre ei. cine ar putea sa nu-si doreasca asa ceva ?
Eu mereu aduc in discutie modul de viata - desi pt cel f bolnav nu poate ajuta Doar asta, bineinteles.
insa e fundamental important ! - impreuna cu tratamentul sa actionezi in directii favorabile sufletului si trupului tau.
Daca nu m-as fi putut agata de serviciul meu -- care inseamna schimb zilnic de energie pura ( care are loc intre copii si sufletul si mintea mea ) - oare eu as fi putut rezista ? Nu.
Sunt mult mai tari decat mine multi altii, care poate nu au iesit cu anii din casa. care isi cauta zilnic o solutie de supravietuire.
Eu stau la calculator in weekend si lunea sunt ametita --simt ca nu as rezista mai departe.
Credeti-ma de multe ori am zis in mintea mea: oamneii acestia care se intretin doar cu forumul sau mess-ul etc, ei sunt mai tari. Nu mai fericiti, sa nu fiu inteleasa gresit.
dar ceva ma face sa cred ca exista inca putina putere in ei de la DUmnezeu, mai exista energia de viata care...ar putea fi convertita in putere si sanatate.
Cand Il invoc pe Dumnezeu, o fac nu ca pe o obsesie ci ca pe CEva f constient pt ca NUmai El poate patrunde cel mai adanc in om. Ceea ce nici omul nu poate exprima si rezolva -- El poate.
Ca unica solutie si sansa de viata invoc NUmle LUi.
ca sa nu mai spun de cate ori am auzit pe multi -- in disperare aflati -- zicand: "Eu nu stiu cum -- nu vad nici o solutie pt problema mea -- dar stiu ca ea exista, El o Are ! Da, El ARE SOLUTIA la problema Ta. Amin.
http://www.youtube.com/watch?v=7_-DDbjV1uQfeature=related
va spun din nou, nu doar un singur om ar putea iesi din asa ceva, ci mai multi. Sau de ce nu, toti.
cand imi amintesc prin ce clipe am trecut nu pot sa nu inteleg, sa nu sufar stiind ca atatia dintre oameni sufera in felul acesta.
pt ca felul asta de suferinta seamana cu iadul -- si va rog sa nu ma credeti ingusta sau pornita pe misticism sau dogme ieftine.
Nu doresc sa insist asupra subiectului - insa sigur exista o legatura intre una si alta. probabil pt ca, ca orice alta afectiune - pe un fondul unei energii slabite sau rau dispersate nu stiu. confom unor legi ce stau la baza functionarii universului -- energiile de joasa vibratie au acces in zonele vulnerabile, lipsite de stratul de energie puternica protectoare. In fond omul arata ca un glob sau oval, structurat pe nivele de energie concentrice - Acestea au rolul pe care il are umbrela cand protejeaza pe om de radiatii sau ploaie..
E f adevarat ca medicamentele ajuta -- dar niciodata nu voi uita ce ne spunea medicul nostru psihiatru: Jumatate fac medicamentele, jumatate faceti voi ( iar ce nu putem noi, face DUmnezeu Insusi in locul nostru ).
dar si aici; am vazut personal un barbat mai in varsta care vizita in spital o ruda, o bolnava de 34 de ani -- o femeie divortata ramasa cu un copil. Unchiul acesteia -- avea schizofrenie inainte -- luase tratament mai multi ani, Zyprexa, iar acum nu doar ca arata ca un om normal, dar nu mai lua tratament zilnic, se descurca pe cont propriu si ajuta si pe altii.
Muncea in aer liber, pe camp. Era un om simplu de la tara, dar demn. Eu am mult respect pt orice om care cauta sa faca ceva -- orice munca -- care il ajuta realmente pt viata.
stiu ca in vest - oamneii din Canada si din America, chiar - etc, isi organizeza resursele naturale atat de frumos incat iti vine sa-i feliciti. Au ferme intinse, totul este bine organizat si munca e la loc de cinste. Ei se trezesc zilnic la 5 dim si pleaca la munca intorcandu-se seara. ( sigur ca stiu sa se si recreeeze; mai mult imbracati sport, ii vezi in fiecare weekend la iarba verde; nu stau in casa in veci -- ASA cum mi s-a impus mie, de ex. si apoi m-am imbolnavit ).
au venit si prin nordul Moldovei -- si poate nu numai -- o echipa de crestini din America. Nu pt a face afaceri. Nu. Au adus materiale, si animale de rasa, vaci de lapte. Au facut o ferma stas. Imbracati in halate albe impecabile, ei scot f mult lapte pe care il duc saracilor ( cand erau copiii mici, si noi am primit o scurta perioada lapte de acolo. Totul igienic, frumos ambalat. Au infiintat si ferma -sau gradina de legume. Au construit alaturi un orfelinat unde sunt copii care invata --au scoala -- dar si internat. Acolo esti ca intr-o familie adevarata. Acei copii nu numai ca sunt ajutati material, dar sunt invatati sa lucreze si in fermele resp in timpul liber, sa iubeasca valorile si munca, sa iubeasca pe Dumnezeu.
Ei sunt un exemplu de dedicare. Au familii atta de armonioase si puternice. Au chiar multi copii cu sotiile lor, dar e o placere sa-i cunosti. DEscoperi caracterul Domnului traind intre ei. cine ar putea sa nu-si doreasca asa ceva ?
Eu mereu aduc in discutie modul de viata - desi pt cel f bolnav nu poate ajuta Doar asta, bineinteles.
insa e fundamental important ! - impreuna cu tratamentul sa actionezi in directii favorabile sufletului si trupului tau.
Daca nu m-as fi putut agata de serviciul meu -- care inseamna schimb zilnic de energie pura ( care are loc intre copii si sufletul si mintea mea ) - oare eu as fi putut rezista ? Nu.
Sunt mult mai tari decat mine multi altii, care poate nu au iesit cu anii din casa. care isi cauta zilnic o solutie de supravietuire.
Eu stau la calculator in weekend si lunea sunt ametita --simt ca nu as rezista mai departe.
Credeti-ma de multe ori am zis in mintea mea: oamneii acestia care se intretin doar cu forumul sau mess-ul etc, ei sunt mai tari. Nu mai fericiti, sa nu fiu inteleasa gresit.
dar ceva ma face sa cred ca exista inca putina putere in ei de la DUmnezeu, mai exista energia de viata care...ar putea fi convertita in putere si sanatate.
Cand Il invoc pe Dumnezeu, o fac nu ca pe o obsesie ci ca pe CEva f constient pt ca NUmai El poate patrunde cel mai adanc in om. Ceea ce nici omul nu poate exprima si rezolva -- El poate.
Ca unica solutie si sansa de viata invoc NUmle LUi.
ca sa nu mai spun de cate ori am auzit pe multi -- in disperare aflati -- zicand: "Eu nu stiu cum -- nu vad nici o solutie pt problema mea -- dar stiu ca ea exista, El o Are ! Da, El ARE SOLUTIA la problema Ta. Amin.
http://www.youtube.com/watch?v=7_-DDbjV1uQfeature=related
Ciorapel, cred ca ia dreptate.
NU numai voi aveti suferinta, cred ca aproape nimeni nu e scutit pe pamantul asta, dar marea schisma intre voi si cei care " nu va inteleg" este aceea ca, dupa identificarea problemei, va inscrieti singuri pe lista care va duce intr-un tarc mare, dar al naibii de inchis, cu vreo mie de lacate.
da, asta este: lacatele ( legaturile care nu lasa bucuria, lumin a, pacea sa intre in interior. POt fi chiar ideile noastre, dar si mai mult decat atat; dupa un timp ele afecteaza trupul; atunci deja le simti fizic intr-un mod extrem de neplacut -- care nu poate fi exprimat. ). Doamne ajuta.
NU numai voi aveti suferinta, cred ca aproape nimeni nu e scutit pe pamantul asta, dar marea schisma intre voi si cei care " nu va inteleg" este aceea ca, dupa identificarea problemei, va inscrieti singuri pe lista care va duce intr-un tarc mare, dar al naibii de inchis, cu vreo mie de lacate.
da, asta este: lacatele ( legaturile care nu lasa bucuria, lumin a, pacea sa intre in interior. POt fi chiar ideile noastre, dar si mai mult decat atat; dupa un timp ele afecteaza trupul; atunci deja le simti fizic intr-un mod extrem de neplacut -- care nu poate fi exprimat. ). Doamne ajuta.
http://www.youtube.com/watch?v=Vhl6GKDoKC8 -- chiar daca nu ati auzit de acest om -- E atat de adevarat ce spune !
Pana una alta am fost la medic, i-am explicat ce si cum, asa ca m-a trecut pe Coaxil, primele 5 zile una pe zi, urmatoarele 5 zile doua si apoi 3 pe zi care este un SSRE, sa vedem ce se intampla.
Medicul a spus ca e un AD normal si ca poate avea efect, nu cum se spune ca nu are eficienta.
Ce spuneti voi acolo e teorie, realitatea e alta, degeaba spune unul si altul ce trebuie sa vedem daca nu vedem, asta trebuie sa simtim noi fara sa ne spuna nimeni, ca dovada ca atunci cand suntem bine ne simtim bine automat.
A da sfaturi fara a cunoaste in totalitate datele problemei este o greseala fatala, mai ales din partea unora care nu au trecut prin asta. Dupa ce mai intai ai trecut prin ce trece anume om, abia apoi poti da sfaturi.
Asa ziceam si eu acum 20 ani cand ii vedeam pe cei drogati cum se tavaleau pe jos din cauza dependentei zicand ca "cum domne nu poate sa se abtina daca vrea ?" Nu exista, si acum vad cum este la mancare ca nu merge, e ceva mai presus de mine.
Zic ca-s pozitiv si ca sa fiu optimist si ? Cucu, nu se intampla nimic, trebuie sa si simti asta, sa ai emotii-le corespondente. Chiar am fost eronat perceput.
Medicul a spus ca e un AD normal si ca poate avea efect, nu cum se spune ca nu are eficienta.
Ce spuneti voi acolo e teorie, realitatea e alta, degeaba spune unul si altul ce trebuie sa vedem daca nu vedem, asta trebuie sa simtim noi fara sa ne spuna nimeni, ca dovada ca atunci cand suntem bine ne simtim bine automat.
A da sfaturi fara a cunoaste in totalitate datele problemei este o greseala fatala, mai ales din partea unora care nu au trecut prin asta. Dupa ce mai intai ai trecut prin ce trece anume om, abia apoi poti da sfaturi.
Asa ziceam si eu acum 20 ani cand ii vedeam pe cei drogati cum se tavaleau pe jos din cauza dependentei zicand ca "cum domne nu poate sa se abtina daca vrea ?" Nu exista, si acum vad cum este la mancare ca nu merge, e ceva mai presus de mine.
Zic ca-s pozitiv si ca sa fiu optimist si ? Cucu, nu se intampla nimic, trebuie sa si simti asta, sa ai emotii-le corespondente. Chiar am fost eronat perceput.
Cei care vorbesc aici despre optimism si schimbarea mentalitatii imi amintesc de-un citat al lui Cioran, ""Ne propuneti bucuria : dar cum s-o primim din afara? Caci daca ea nu creste din noi, nu izvoraste din
rezervele si ritmul nostru interior, orice interventie exterioara este
sterila."
rezervele si ritmul nostru interior, orice interventie exterioara este
sterila."
Asa este, daca nu actionam si pe partea sufleteasca nu ajunge tratamentul, sau chiar invers, posibil ca daca rezolvam problemele sufletesti sa nu mai fie nevoie de nici un tratament, marea problema e ca eu nu le pot rezolva.
Eu de aia pledam pentru no medicatie intrucat multi dintre noi pot sa-si rezolve problemele, doar ca nu-si dau seama, exact asa cum ai simtit tu Ciorapel.
Desi eu aveam o tensionare negativa aiurea si cand auzeam o veste buna acum 15 ani, aici e cu cantec deci.
Insa asta nu e partea de depresie ci Anxietate banuiesc.
Comparatia cu altii repet, este nepotrivita blueciel, ei sunt ei, noi suntem noi, acelas om poate reactiona diferit in acelas mediu, adevarat ca, conteaza foarte mult mediu si stilul de viata insa si materialul genetic.
Eu de aia pledam pentru no medicatie intrucat multi dintre noi pot sa-si rezolve problemele, doar ca nu-si dau seama, exact asa cum ai simtit tu Ciorapel.
Desi eu aveam o tensionare negativa aiurea si cand auzeam o veste buna acum 15 ani, aici e cu cantec deci.
Insa asta nu e partea de depresie ci Anxietate banuiesc.
Comparatia cu altii repet, este nepotrivita blueciel, ei sunt ei, noi suntem noi, acelas om poate reactiona diferit in acelas mediu, adevarat ca, conteaza foarte mult mediu si stilul de viata insa si materialul genetic.
Ciorapel, tu cu ce competenta jignesti bolnavii de aici, cei cu mintea incetosata?
Cu ce drept imparti tu lumea in oameni normali si bolnavi?
Ce vrei sa dovedesti cu prelegerile astea lungi?
Cu ce drept imparti tu lumea in oameni normali si bolnavi?
Ce vrei sa dovedesti cu prelegerile astea lungi?
Acest topic a fost închis. Nu mai pot fi adăugate noi comentarii.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4RMN cocludent sau nu?
- 113Tentative de sinucidere
- 7plictisit de orice
- 9In ultimele luni trec printr-o perioada foarte grea, sper sa nu cad in vreo depresie
- 15cipralex-cine poate sa imi spuna cum actioneaza?
- 4Intrerupere tratament Cipralex
- 11Nu-i pot lasa pe oameni sa se apropie de mine.
- 10Deficit de atentie comorbid cu anxietate generalizata, fobie sociala, depresie etc.
- 2Sertralina - tensiunea arteriala și pulsul scăzute
- 4Putin ajutor!! orfidal (lorazepam)
- 6Dependenta alprazolam si velafaxina
- 5Episod psihotic acut-olanzapina
- 4Lipsa apetit sexual, tratament cu antidepresive
- 3Soția mea are depresie și mi-a spus ca vrea sa se sinucida
- 4Anxietate generalizata
- 4M-am ingrasat de la Rispolept 15 kg. Acum sunt pe Abilfy. Cum slabesc?
- 4Tratament Sertalina/Solian cu spirulina
- 2Efecte adverse anxiar + cipralex
- 4Insomnie
- 7Medicamentele psihiatrice afectează ficatul?
Mai multe informații despre: Depresia medicamente antidepresive medicamente psihiatrice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: