Depresie unipolară majoră. Tulburare obsesivo-compulsivă

01-11-2010
lotti
Nu este medic/terapeut
lotti
Bună ziua! Cunosc o femeie cu boala aceasta tratată de doi ani fără eficienţă. Medicamentele Mianserin (30 mg 2/zi) Tiapridal (100 mg 2/zi) lucetam (1200 mg 1/zi) si dupa acceea a fost prescris Fluoxaminum, Duloxetin (Cymbalta). Întrebarea mea este care este prognoza bolii unde poate să evalueze, şi asocierea aceasta de medicamente este potrivită sau nu, pentru că încă nu are o evoluţie favorabilă timp de doi ani. Vă mulţumesc.
15 comentarii
0
01-11-2010, ora 16:13
pulberedestele
Nu este medic/terapeut
pulberedestele
Mi-as dori sa va dau un raspuns, dar nu sunt in masura s-o fac, numai terapeutul acelei femei de care vorbiti poate s-o faca, va rog sa-l intrebati.Depresiile majore pot evolua cu un prognostic de rau augur daca nu sunt tratate corect, un timp suficient pentru a duce la vindecare.Nu dati prea multe date, asa ca nici eu nu pot improviza scenarii referitor la caz.Fiecare depresie este unica, asa cum este si cel bolnav, o individualitate.Unii medici zic ca ar exista o corelatie intre depresia incorect tratata si dementa presenila si senila, pe termen lung.
Reveniti cu mai multe detalii, de ce depresie si TOC, eventual mutati putin discutia pe topicul cu TOC, unde va poate raspunde un psihiatru cu mare experienta clinica(domnul dr.Valentin Matei).
Sfatul meu, in situatia in care boala nu a cunoscut ameliorari de-a lungul celor doi ani, e sa mergeti intr-un centru universitar si sa solicitati un consult la un cadru didactic universitar, nu pentru ca ceilalti n-ar sti ce sa faca cu o depresie majora, ci doar pentru faptul ca medicii respectivi sunt mai apropiati de ce este cu adevarat nou in domeniu.
Daca sunt probleme legate de amenintarea vietii celei bolnave, atunci este recomandata internarea, spre binele ei...Acum este si o perioada in care tulburarile psihice cunosc o exacerbare.Asa ca faceti ceva bun pentru dumneaei si eventual, dvs.
Va doresc numai bine si sanatate!
0
01-11-2010, ora 17:54
prozac
Nu este medic/terapeut
prozac
Lotti, vino la noi pe forum Grup de support pentru TOC si intreaba-l pe dl doctor, cu siguranta te va ajuta.
0
01-11-2010, ora 21:23
lotti
Nu este medic/terapeut
lotti
Multumesc pentru sfaturi.
0
02-11-2010, ora 11:47
prozac
Nu este medic/terapeut
prozac
Lotti cati ani are persoana cu TOC?
0
03-11-2010, ora 09:37
lotti
Nu este medic/terapeut
lotti
Doamna are in jur de 45 de ani. M-a cerut ca să-i caut un alt medic dar eu aşi dori ca să ştiu prima dată dacă este potrivită asocierea actuală de medicamente. Şi ar fi bine dacă aşi afla o prognoză cât de cât favorabilă, că doamna este disperată a fost internat la psihiatrie şi a văzut acolo lucruri ciudate şi acum se teme că o să ajungă şi ea acolo. De aceea aşi fi curiosă până când poate să evalueze boala şi de fapt ce ar fi mai bine pentru ea în situaţia aceasta.
0
03-11-2010, ora 10:51
prozac
Nu este medic/terapeut
prozac
Loti

Eu sufar de TOC, de vreo 10 ani, vreo 3 am suferit ca un caine ca am luat medicatie (data de medic bineinteles) ori subdozata, ori data aiurea.

Lucrurile s-au imbunatatit major cand am fost pusa pe medicatie corecta pentru TOC.

De obicei medicatia pentru TOC este un antidepresiv SSRi insotita de o benzodiazepina, aceasta din urma luata pe un timp limitat deoarece creste riscul de dependenta. Evident iti spun toate acestea strict din prisma mea, a unui pacient.
Rezultate vizibile se pot observa dupa cca 3-4 sapatamani de tratament si starea de bine se instaleaza de la o zi la alta foarte silentios.

Mi-ar placea s-o ajutam pe dna, sa vina la noi pe grupul de suport pentru TOC. Aici ne gasesti : http://forum.romedic.ro/prod/GRUP_DE_SUPORT_PENTRU_TOC-CAP_15_029279.html
Suntem cateva persoane ce posteaza frecvent si pe care suferinta i-a unit. Avm si un doctor care iti poate da sfaturi avizate. Noi doar ne sustinem moral.

Chiar te rog, fa ceva pentru dna respectiva pentru a-i micsora suferinta, crede-ma e mare suferinta in boala asta.
Astept cu mare interes un raspuns.
Prozac
0
03-11-2010, ora 13:19
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
@ lotti

Sa schimbe doctorul sau daca nu se poate, sa il roage pe doctor sa ii schimbe tratamentul.
Nu se poate sa stea asa 2 ani.
Doamna trebuie aiba rabadarea sa incerce toate schemele de medicatie care i se dau pina o gaseste pe cea care i se potriveste cel mai bine.
Cu pace,
Clara
0
04-11-2010, ora 20:16
tigeratlantic
Nu este medic/terapeut
tigeratlantic
Sunt foarte multe medicamente pentru asa ceva.Daca nu merge cu unele trebuie incercate cu altele si vazut care dau eficienta, daca nu eficienta 100% macar 50%, asa o ameliorare.Va sfatuiesc si eu sa schimbati doctorul sau sa-i spuneti sa schimbe tratamentul.Nu uitati de comunicare, rugaciune si ocupatie.Trebuie sa existe un medicament care sa-i o faca sa se simta mai bine, macar 50%.Trebuie incercate.E un lucru rau daca stai cu aceleasi medicamente, sau cu 2 feluri de tratamente 2 ani fara succes.Dumnezeu sa o ajute si sa ne ajute!!!!!!!!!
0
17-09-2012, ora 04:30
clara_p
Nu este medic/terapeut
clara_p
Draga mea,

Tulburarile aceste apar din cauza faptului ca realitatea in creier incepe sa se formeze organic in alti lobi decat in care se formeaza la oamenii sanatosi.
Din aceasta cauza bolnavul majoritatea cazurilor, nici nu constientizeaza ca este bolnav dar crede cu tarie in acea realitate si i se pare ca sunt "nebuni" cei care il contrazic.
Asa este. Medicamentele nu vindeca dar amelioreaza mult starea. Iar altceva pentru noi nu exista pina acum.
Dragostea si afectiunea celor din jur iar ne ajuta foarte mult.

Faptul ca traiesti cu sentimentul ca toate aceste lucruri sunt produse de "demoni", sa stii ca o sa agraveze si mai rau situatia. In loc sa o imbunatateasca.
Te rog sa te documentezi mai bine stiintific asupra fenomenelor care se petrec in creier in cazul bolii tale.
1
17-09-2012, ora 07:50
prozac
Nu este medic/terapeut
prozac
quickhelpf, este ok ca ti-ai spus istoria aici, dar nu e ok sa crezi cu certitudine de 100% ca cei cu tulburare obsesiv compulsiva sunt si posedati!

Clara a punctat bine, documenteaza-te bine inainte de a posta, nu de alta, dar noilor veniti nu le-ar strica un materialde calitate si nici noua, cei care suferim de ani buni de TOC.

Exista tratament cu remiterea simptomatologiei TOC, important este sa te adresezi unui medic bun care sa te asculte!

Numai bine
P.
0
17-09-2012, ora 12:49
quickhelpf
Nu este medic/terapeut
quickhelpf
Imi pare rau pentru voi ca suferiti de ani de zile si imi pare rau pentru voi ca ati fost manipulate sa credeti in solutia ameliorarii prin pastile si cel mai rau pentru voi este ca chiar urmati aceste tratamente. Am luat fost si eu la psihiatru si am luat si eu 2-3 pastile si m-am simtit mai rau. Asta este solutia voastra? De asta scrieti de ani de zile? E foarte bine ca va sustineti, dar nu asta este solutia. Va lasati tratate de oameni care nu cred in Dumnezeu decat poate cu vorba sau intr-un Dumnezeu abstract, dar cei mai multi sunt atei. Cum sa te trateze cineva de demoni cand iti da medicamente pentru disfunctii ale creierului si mai rau sa iti faca cand tratezi un organ care nu este bolnav?

Ce am scris este pur din experienta mea personala, tot, si primul si al doilea articol. Ar trebui prozac sa vorbesti in nume propriu, sa lasi pe altii sa decida care sunt "materialele de calitate". De cand nu e de calitate sa te apropii de Dumnezeu si sa crezi in El si sa incepi sa te vindeci de la luna la luna, sa vezi cum nu te mai speli zeci de minute, ca nu iti mai spui in gand fel si fel de cuvinte de autoprotectie, de cate ori nu te mai sperii cand vezi ceva urat? Chiar imi pare rau ca ai fost slaba si ai devenit dependenta de pastile, poti sa renunti oricand la ele si in loc sa mergi la sedinte inutile de psihologie, psihiatrie si sa citesti alte "materiale de calitate" poti sa te apropii de Dumnezeu cu adevarat.

Si clara_p lucrurile pe care vedeam stiam ca nu sunt adevarate si nu ii faceam nebuni pe cei care imi spuneau ca nu este asa, de asta am si ascuns aceasta boala tocmai pentru ca am inteles ca eu am probleme, nu ceilalti, dar nu stiam cum sa scap de ceva ce nu faceam intentionat, ceva ce venea din mintea mea, dar nu din felul meu de a fi. Si rau tie iti faci prin propria ta acceptare pentru ca si tu iei medicamente pentru un organ care este sanatos, nu eu imi fac rau ca recunosc un adevar si anume ca "boala" asta este un atac al demonilor asupra oamenilor.

Oamenii cred ca posedarea inseamna sa vorbesti limbi straine, sa-ti rasucesti capul si sa te transformi in animal. Nu, demoni avem toti in noi asa cum toti il avem pe Dumnezeu in noi. Doar ca unii au mai mult Dumnezeu in ei altii sunt vanati mai mult de demoni si trebuie sa se apropie de Dumnezeu.

De la luna la luna am renuntat la ritualuri si m-am simtit din ce in ce mai libera si atunci am scris pe acest forum pentru ca experienta mea de a-l intalni pe Dumnezeu sa ajute pe toata lumea inclusiv pe voi. Eu in nici un caz nu mai sunt omul de acum 6 luni si de asta am scris pe tot forumul tocmai din dorinta sincera de a impartasi vindecarea mea, care nu este totala, au trecut doar 6 luni, dar am suferit 12 ani si nici acum nu imi vine sa cred la cate spalari pe fata si pe corp am renuntat si era atat de simplu. Nu trebuia sa ma mai lupt singura cu ceva ce este peste noi, peste simturile noastre limitate de vaz si auz. Trebuia sa accept ca exista fiinte rele peste noi, mai puternice decat noi, demonii, dar de care noi putem sa ne aparam doar prin chemarea celui mai puternic decat oamenii, mai puternic decat demonii, care este insusi Dumnezeu.

Dupa ce m-au chinuit atatia ani incat m-au adus in pragul gandului sinuciderii, eu care de felul meu sunt o luptatoare si nu m-am gandit niciodata la asa ceva, pentru ca nu mai suportam mizeria gandurilor pe care mi le trimiteau, atunci m-am dus la biserica dupa ce ani de zile nu mergeam decat 10 minute de Paste, nu ma mai spovedisem pana la 33 de ani niciodata, nu ma mai imparasisem de la 7 ani, nu stiam ce este maslu, nu credeam in demoni, Judecata de Apoi, Rai, nu citisem biblia, nu ma rugam la Dumnezeu. Asa l-am descoperit eu pe Dumnezeu intr-un moment de sfarsit de viata. Asa am inceput sa cred in El si sa am putere sa ma opun gandurilor venite de la diavoli si acum ma simt din ce in ce mai bine, s-a redus extrem de mult intensitatea si durata gandurilor. Primele 3 luni m-am spovedit si de 2 ori pe saptamana, m-am impartasit la fiecare 40 de zile, m-am dus la slujba de maslu miercurea si vinerea, am tinut zilele de post, am mers la toate liturghiile de la fiecare sarbatoare si am ascultat integral toata liturghia, am inceput sa citesc in fiecare seara cateva randuri din biblie si am inceput sa ma rog lui Dumnezeu. Spovedirea cu toata sinceritatea si raspunderea este esentiala in vindecare, spovedirea se mai numeste al doilea botez pentru ca prin spovedire Dumnezeu iti iarta imediat toate pacatele, esti spalat de pacate. De asta ne spalam in nestire pentru ca facem inconstient spalarea de pacate si ale noastre si ale altora impotriva noastra. Iertarea pacatelor o face doar Dumnezeu nu un psiholog, e adevarat ca psihologul poate sa ajute, dar nu poate sa iti ofere iertarea pacatelor si nu poate sa te umple de Duh Sfant. Maslu este o slujba puternica impotriva raului, boli fizice, sufletesti, asa-zis modern psihice. Sunt foarte puternice rugaciunea simpla Tatal nostru si "Doamne Iisuse Hrisoase miluieste-ma pe mine pacatoasa sau pacatosul". Pe urma dupa aceste 3 luni am inceput sa ma spovedesc o data la o luna, doua sa merg doar o data pe luna la maslu si sa merg doar la marile sarbatori si sa stau doar in partea finala a liturghiei, nu tin post decat cateva zile, continui sa citesc din biblie, sa caut la preoti si mai ales pe internet explicatii ale pildelor din biblie. Incerc sa nu ma mai concentez pe lucrurile urate, sa vorbesc doar cu oameni care sunt buni sa nu ma mai iau la cearta cu cei rai, sa ajut pe cat pot din proprie experienta, din ce stiu nu din ce nu stiu, ma simt eliberata de toata durerea si frica de a ma spala inexplicabil ore zilnic care m-a chinuit 12 ani. Inainte nu puteam sa fac toate lucrurile astea nu puteam decat sa vad ca e o viata urata si grea, nu, viata nu este asa, nu este plicticoasa, deprimanta, plina de manie, melancolie, dezgust, frica asa cum ne manipuleaza demonii si cum ne domina demonii pe unii mai putin, pe altii mai mult ci viata este frumoasa pentru ca viata este de la Dumnezeu.

Oameni buni, treziti-va si luptati-va, nu aveti nimic la creier, nu mai testati pe voi toate medicamentele, nu va mai mai imbolnaviti cu mana voastra creierele pentru ca nu este o boala fizica, sunteti posedati de demoni mai mult decat de ceilalti, atat, si numai Dumnezeu va poate scapa. E chiar atat de mare mandria intelectuala suntem atat de emancipati incat sa-l ignoram pe Dumnezeu cel care ne-a creat din iubire si care s-a jertfit pe cruce pentru noi toti ca sa ce? Cine i-a luminat pe oamenii de stiinta din medicina sa faca aparate, roboti, lasere, medicamente care sa ii ajute pe oameni? Doamne cred in tine, dar tu stai doar in biserica, nu esti cu mine in lumea asta "moderna", ultra tehnologizata, cu medicina ultramoderna sau Tu departe acolo in Cer nu ajungi aici langa noi sau nu esti decat un batran cu barba alba care ai fost bun cu noi in copilarie, dar acum esti depasit de tehnologie si nu ai puterea sa ne mai ajuti. David a spus acum mii de ani despre cat de ridicol este omul in raport cu Dumnezeu: "Înţelegeţi, dar, cei neînţelepţi din popor, şi cei nebuni, înţelepţiţi-vă odată! Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveşte? Cel ce pedepseşte neamurile, oare, nu va certa? Cel ce învaţă pe om cunoştinţa, Domnul, cunoaşte gândurile oamenilor, că sunt deşarte." Ca sa-l continuam pe David, Dumnezeu, cel care ne-a creat si pe noi si pe ingeri, nu poate sa vindece "boala obsesiv-compulsiva", nu poate sa ne ajute sa scapam de demoni (pentru ca odata demonii erau ingeri buni pana au picat in pacatul mandriei de a-l desconsidera pe Dumnezeu, ca si oamenii astazi)?

Eu sunt un doar exemplu, credeti dupa cum doreste fiecare ca m-am vindecat foarte mult, e drept ca nu total dar au trecut doar 6 luni in comparatie cu 12 ani de chin zilnic de spalari interminabile si ganduri urate, dar stiu ca asa, prin "boala" asta am ajuns la Dumnezeu care mi-a raspuns si m-a ajutat sa ma simt un om renascut.

Dumnezeu o sa fie cu noi toti mereu!
0
17-09-2012, ora 13:26
prozac
Nu este medic/terapeut
prozac
no bine, cum zici tu...
0
17-09-2012, ora 23:36
utilizator_18918
Nu este medic/terapeut
utilizator_18918
Ati inlocuit restul obsesiilor cu o singura mare obsesie: religia. Presupun ca toata ziua va ganditi la mantuire, la Dumnezeu, la faptul ca va priveste permanent si asta va marcheaza si comportamentul care trebuie sa fie dupa anumite tipare, deci lipsit de spontaneitate. Rugaciunile devin noile compulsii. Religia nu e un tratament pentru TOC. E doar un mare surogat obsesiilor in sensul ca le ia locul tuturor. Dar pentru ca sunteti invatata sa credeti ca scopul dvs. primordial este practicarea religiei, nu va mai identificati obsesiile si astfel va credeti vindecata.
0
18-09-2012, ora 23:19
quickhelpf
Nu este medic/terapeut
quickhelpf
Asta este marele raspuns, psihiatria?

Ma uit pe forum si vad oameni slabiti de tratamente psihiatrice, cum am vazut cu mare parere de rau ca sunt multi aici pe site, cu multa durere in suflet si fara nici o speranta, niste umbre ale oamenilor care ar putea sa fie, fara simire, fara ajutor real si fara viitor. Toti oamenii de pe forum aici si cei care-l viziteaza, unde vreti sa ajungeti cu tratarea asta cu medicamente inutila si fatala in final? Iesiti odata din labirintul asta al mortii la care la capat va asteapta nu vindecarea ci sinuciderea! M-am ingrozit cate medicamente in nestire luati, sunt deja medicamente luate din disperare, atat. Am vazut ca la unii chiar a inceput sa le placa sa testeze pe ei ceva nou in permanenta. Unii au plecat de la banale insomnii. Unii chiar nu mai au creierul sanatos de la inceput, e impregnat cu atatea substante cu efecte necunoscute. Dar cei mai multi nu mai sunt capabili sa mai simta ceva, nu mai au suflet si intr-un viitor vor ajunge la sinucidere.

Psihiatrii nu sunt niste oameni rai pentru ca pana la urma sunt si ei niste oameni care vor sa ajute alti oameni, de asta s-au facut medici, sa ajute. Dar nu orice ajutor este bun, psihiatri sunt exact tipul de oameni de care se vorbeste in Noul Testament, orbi care au calauzit alti orbi si au cazut cu totii in groapa, pentru ca multi din psihiatri sunt si ei la randul lor consumatori de astfel de medicamente si multi dintre ei sfarsesc ei insisi inchisi la psihiatie. Daca vezi zilnic oameni bolnavi psihici, cat poti sa rezisti intr-un astfel de mediu, cum sa nu incepi si tu sa consumi astfel de medicamente?

Daca credinta in Dumnezeu inseamna sa nu mai traiesti, sa nu mai fii libera, sa nu mai fii spontana, sa-ti pui mainile pe piept si sa-ti astepti sfarsitul vietii tale ca sa ajungi cat mai repede in Rai inseamna ca nu l-ati descoperit pe Iisus Hristos, deci sunteti ateu. Ce descrieti aici, gandul permanent la mantuire, la Dumnezeu, la faptul ca ma priveste permanent, rugaciuni permanente, pe mine nu ma duce cu gandul decat la fanatism religios care este o intelegere gresita a credintei.

Si care practicare permanenta a credintei alta decat sa fii bun cu ceilalti, sa incerci sa ii ajuti, sa ierti, sa fii liber sa faci tot ce vrei atat timp cat stii ca este bine, acesta este pur si simplu codul moral crestin, unde este aici fanatismul, unde sunt obsesiile, compulsiile?

Credinta crestina se bazeaza pe oameni, nu este o credinta de stil pagan, de venerare a unui idol, cum o descrieti "va ganditi la mantuire, la Dumnezeu, la faptul ca va priveste permanent si asta va marcheaza si comportamentul care trebuie sa fie dupa anumite tipare, Rugaciunile devin noile compulsii", nu, asta este ce intelege un ateu din credinta crestina. Credinta crestina inseamna sa nu crezi doar in Dumnezeu, sa-i aduci laude, cuvinte multe, vorbe goale, repetitive ca paganii, este exact ce a spus Iisus in Noul Testament sa nu se faca, este exact ce descrieti mai sus. Credinta crestina se bazeaza pe iubirea oamenilor nu doar a lui Dumnezeu, pentru ca degeaba il recunosti pe Dumnezeul din Cer daca nu il recunosti si pe Dumnezeul din oameni si nu te comporti cu oamenii in legile lui Dumnezeu. Credinta abstracta fara fapte crestine e nula. Esenta crestinismului nu sunt ritualurile, fixitatea comportamentului, cum crede un ateu, nu, esenta crestinismului este iubirea. Dumnezeu, Iisus Hristos a dat legea suprema a credintei, "Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul". Apostolul Pavel spune:" Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.", Aceasta este credinta adevarata nu ritualuri, nu ochiul spion al lui Dumnezeu, nu vorbarie goala, repetitiva, seaca.

Da, bineinteles ca ma rog la Dumnezeu cu mult mai mult decat inainte, cand ma rugam extrem de rar, pentru ca eram inca o crestina doar cu numele, nu prea credeam in ce nu vedeam, asa ca inteleg scepticismul unui ateu. Dar acum nu mai sunt asa, nu mai lupt singura cu asa-zis "boala", acum stiu sigur ca aceasta boala este doar un atac puternic al demonilor, acum cer ajutorul lui Dumnezeu care este mai puternic decat toti oamenii, mai puternic decat ingerii, mai puternic decat universul pentru ca El le-a creat pe toate. Il chem in momentele in care imi e greu si cred ca multi oameni fac asa fara sa fie fosti "bolnavi obsesiv-compulsivi" transformati in fanatici religiosi, creiere indoctrinate de religie si alte denumiri ateiste ci pur si simplu crestini. A-ti spovedi pacatele de cateva ori pe an, a te impartasi cu Hristos, a participa la slujba de maslu contra demonilor, bolilor fizice si sufletesti, a raului in general, a citi din Noul Testament si a spune "Tatal nostru" ar trebui sa faca orice crestin pentru a putea pastra drumul drept spre Dumnezeu, altfel, fara ajutor si din partea Bisericii este greu sa iti pastrezi credinta intr-o lume ratacita si dezorientata pentru ca la fel vei ajunge si tu. Este ceva neobisnuit pentru atei, si pentru mine cea de pana acum 6 luni era ceva neobisnuit, nu pentru un crestin.

Temperamentul si caracterul meu nu mi le-am schimbat, mi-am schimbat atitudinea fata de viata. Pot din contra sa spun nu ca am "un comportamentul care trebuie sa fie dupa anumite tipare, deci lipsit de spontaneitate", spontana am fost mereu, dar ce am acum este o deschidere concreta spre ceilalti pe care inainte nu o aveam, de exemplu nu as fii scris niciodata pe acest forum problemele mele.

Lasand la o parte scaderea in cele 6 luni treptata a obsesiilor si compulsiilor, am descoperit lumea lui Dumnezeu. M-am bucurat atat de mult ca nu ne nastem din maimute traim doar maxim 70-80 de ani si ajungem la sfarsit mancare pentru viermi, ca nu traim in linii mari ori ca niste tocilari ori ca niste cocalari, ca nu traim dupa miscarea astrelor, ca viata nu este doar un lant al ratelor la banca. Viata este urata pentru ca oamenii asculta de demoni nu de Dumnezeu si pe urma se intreaba de ce este Dumnezeu nedrept cu ei si nu ii ajuta. M-am bucurat ca exista atat de multa libertate in bine, poti sa traiesti frumos si in aceasta viata daca crezi in Dumnezeu si ii ceri ajutorul pentru ca pe cont propriu nu se poate, ca exista si alti oameni crestini ca si tine, nu declarati si atat si nici habotnici religiosi care n-au inteles adevarata credinta in Dumnezeu, ca exista o lume vesnica buna si frumoasa care ne asteapta pe noi toti cei care credem in Dumnezeu.

Cum sa fie descoperirea lui Dumnezeu "doar un mare surogat obsesiilor in sensul ca le ia locul tuturor"? Diavolul mi-a adus frica, deznadejde si in final dorinta sinuciderii, Dumnezeu mi-a adus liniste si speranta si scaparea de sinucidere. Diavolul mi-a adus doar sila de mine pentru niste ganduri care veneau din mine dar straine de mine, nu era felul meu de a fi, Dumnezeu m-a primit la El, asa cu mizeria aia in mine, m-a linistit ca nu este de la mine ci de la demoni, si m-a ajutat sa lupt cu ei, mi-a adus bucurie, lumina in suflet si mangaiere. Diavolul m-a facut sa devin in timp un om ascuns, haituit de spalari inexplicabile fizice, transformate apoi in spalari sufletesti, de inlaturare a tot ce era rau in mine si langa mine, prin ceilalti, Dumnezeu m-a invatat sa ma spovedesc o data la cateva luni si sa ma impartasesc cu El, sa-l chem cand incep sa-mi vina in minte gandurile si mi-a dat putere sa nu ma mai sperii de ele, pentru ca nu sunt ale mele, sunt de la demoni si in timp am ajuns sa le ignor, asa cum ignor acum si spalatul pe maini. Diavolul nu ma facea decat sa ma maniez sau sa ma deprim impotriva vulgaritatii si nedreptatii, Dumnezeu m-a invatat sa nu mai tin in mine mania sau deprimarea cand mi se face rau ci sa iert, sa trec mai departe daca nu pot sa schimb raul cu binele si sa nu mai tin minte raul, adica sa iert si sa si uit, pentru ca tot mie imi faceam rau. Pana acum 6 luni ma concentram doar pe oamenii rai pentru ca de la ei venea amenintarea, acum caut doar oamenii buni, oamenii lui Dumnezeu si viata chiar este frumoasa acum, nu mai sunt pesimista diavolului, sunt optimista, am bucuria, linistea si speranta date de increderea in Dumnezeu. Si acum stiu ca toti acesti oameni ai lui Dumnezeu vom trece de boli, de batranete, si in final de moarte, toate aduse de satana, si ne vom intalni cu totii in Raiul lui Dumnezeu pentru totdeauna.

Si la capatul "bolii" asteia, dupa ce demonii, in care eu nu credeam la acea vreme, m-au sugrumat atitia ani cu toate spalarile si ritualurile repetitive, acum, dupa 12 ani de chin, de inchisoare, nu ma mai astepta decat solutia sinuciderii la care nu m-am gandit niciodata pana la 33 de ani. Si atunci am inteles ca am ajuns la capat, acolo unde sfarsesc toti asa-zis bolnavii "psihici", mai devreme sau mai tarziu, sinuciderea. Nu aveam putere sa lupt mai departe de una singura, pentru ca mai departe nu mai era decat moartea. Nu putusem eu sa scap de toate spalarile, gandurile si ritualurile inainte, cand eram mai puternica, acum chiar nu mai aveam nici o putere cum multi dintre "bolnavii psihici" nu mai au. E doar o problema de timp pana clacheaza toti "bolnavii psihici", mai devreme sau mai tarziu toti o sa ajungeti la sinucidere, unii au ajuns deja. Si atunci m-am dus la Dumnezeu, care mai ramasese singura mea speranta si Dumnezeu m-a primit si m-a ajutat sa trec de momentul asta, fara nici un medicament, sa imi diminuez enorm toate repetitiile si gandurile chinuitoare si nu a facut doar atat, sa ma vindece ci m-a ajutat si sa vad lumea Lui, lumea crestinilor. M-am bucurat mult ca multi dintre voi fac apel la Dumnezeu, pentru ca chiar asa este, nu poti sa-ti rezolvi aceasta"boala" nici de una singura, cum am incercat eu 12 ani si nici cu medicamente psihiatrice cum va vad pe forum aici de ani de zile ci doar cu ajutorul lui Dumnezeu.

Iesiti odata din labirintul asta al medicamentelor psihiatrice pentru ca nu aveti un creier bolnav, vi-l imbolnaviti cu propria voastra acceptare, nu mai rataciti intr-o solutie care nu o sa va duca mai devreme sa mai tarziu decat la sinucidere, acolo e capatul, acolo va asteapta pe toti satana! Asa face satana dupa ce te chinuie atatia ani la sfarsit intr-o batjocura finala te face sa iti iei si viata.

"Boala" asta nu este de natura fizica, ci invizibila, demonica. Iisus a facut asupra oamenilor 2 feluri de minuni, minuni asupra corpului si minuni asupra sufletului. Iisus a ajutat orbi, schiopi, leprosi, paralizati, dar a ajutat si multi demonizati. Era societatea lor de acum 2000 de ani deosebita de a noastra? Nu, oamenii sunt aceiasi, aceiasi bolnavi fizici si demonizati sau bolnavi "psihici", demonizatii de astazi, in stari mai mult sau mai putin grave. Toti oamenii au vazut minunile lui Iisus si au inteles ca era Dumnezeu, dar tot multi au fost si cei ce au vazut minunile dar nu l-au urmat. Dumnezeu nu vine cu forta, cu insistenta, asa cum face diavolul, diavolul este cel insistent, si toti cei de aici am simtit insistenta spalarilor si a gandurilor rele. Dumnezeu nu a facut din oameni sclavii sai ci le-a dat liber arbitru, dupa cum spune apostolul Pavel "Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos". Asa s-a intamplat atunci, asa se intampla si acum Dumnezeu permite oamenilor sa creada in cine vor ei. Doar ca pentru cei care au ales credinta in Dumnezeu credinta trebuie sa fie totala, cum se spune in Noul Testament nu poti sluji la doi domni, asa ca tratamentul distructiv medicamentos psihiatric care am vazut cat rau a facut aici pe forum nu poate sa mearga in paralel cu credinta in Dumnezeu. Multi din cei de aici se roaga lui Dumnezeu, dar invoca in acelasi timp si ajutorul ratacitor si in final distructiv al satanei prin toate aceste medicamente psihiatrice care agraveaza boala, nu vindeca. Renuntati la medicamente. Nu puteti sa mergeti si cu Dumnezeu si cu satana, trebuie sa va decideti.

Acum sunt linistita, am primit mult mai mult decat eliberarea de demoni, am vazut care ar trebui sa fie adevarata viata. Si nu vreau decat sa intru pe tot forumul, ca la fiecare topic sa apara aceasta solutie. Sper sa va ajute pe toti cei de pe forum si pe toti vizitatorii asa cum m-a ajutat si pe mine.

A plecat credinta crestina de la un singur Om si acum 1 din 3 oameni din lume este crestin. Cum putea o fantasma sa treaca prin 2000 de ani sa ajunga la noi daca Dumnezeul nostru, Iisus Hristos nu ar fi existat si nu l-am fi simtit printre noi si in noi?

Deci inca o data crestinismul nu este formal, o suma de rugaciuni goale catre un idol:

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale.

Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre.

Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.

Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit;

Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei?

Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?

Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?

Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui.

Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau;

Străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?

El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.

(Noul Testament, Sfanta Evanghelie dupa Matei, capitolul 25)

Doamne ajuta!
0
19-09-2012, ora 02:01
OvidiuUngureanu
Nu este medic/terapeut
OvidiuUngureanu
@ quickhelpf - Pentru mine e vorba de un rationament simplu. Daca credinta in Dumnezeu functiona nu mai aparea industria farmaceutica si implicit pastilele. N-am de unde sa stiu cu certitudine daca Dumnezeu exista sau nu... insa numarul credinciosilor bolnavi sunt sigur ca era foarte mare si inainte de a aparea pastilele pentru boli psihice.

Pamantul acesta e guvernat de nenumarate legi imuabile iar bolile de o anumita factura nu trec cu nimic altceva decat medicina alopata. Putem argumenta aici ca si pastilele alea tot de la Dumnezeu sunt. Unii dintre voi, mai bicisnici in gandire sperati ca la orice problema sa vina sfantul Duh sa va ajute.Eu zic ca Sfantul Duh lucreaza dar lucreaza prin intermediul oamenilor si al stiintei.

Pana la explozia demografica erau nenumarate boli care nu se tratau cu nimic, si azi mai sunt, insa nu chiar atat de multe. Credinta era si mai mare in randul oamenilor pe timpul acela.

Romania fiind o tara condusa de handicapati mintal, e un mediu propice pentru constructia de lacase de rugaciune in detrimentul spitalelor.
Adaugă un comentariu / răspuns

15-04-2016, ora 10:25
Publicitate ROmedic
Administrator forum
Psihologi, psihiatri, psihoterapeuti
Recomanda un Psihoterapeut sau cauta unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care va prezinta peste 2500 de terapeuti din Romania. Avantajul acestui site este ca pune mare pret pe recomandarile pacientilor. Gasiti prezentari detaliate ale serviciilor psihologice, cititi recomandari, va puteti programa online. In plus, exista o sectiune cu o multime de articole interesante si teste psihologice.
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Persoanele care se culcă târziu au mai puțin control asupra gândurilor obsesive
  • Dezvoltarea toleranței la anxietate - cheia în reducerea simptomelor tulburării obsesiv-compulsive
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.