Ghid pentru pacienți: cum să îți menții sistemul imunitar puternic în sezonul rece

Sistemul imunitar reprezintă o componentă importantă a sănătății generale, rolul său fiind unul vital în protejarea organismului împotriva agenților patogeni și a bolilor. În sezonul rece, odată cu creșterea prevalenței infecțiilor respiratorii și a altor afecțiuni specifice perioadei, menținerea sistemului imunitar în stare optimă devine imperativă pentru a contracara amenințările la adresa sănătății. Deși întărirea sistemului imunitar este un proces complex, mai degrabă decât un efect sporadic, există anumite practici și obiceiuri care, adoptate pe termen lung, permit organismului să reacționeze într-un mod eficient la contractarea unui agent infecțios.

Cum funcționează sistemul imunitar?

Sistemul imunitar este un complex sistem biologic alcătuit dintr-o varietate de celule, proteine, organe și substanțe chimice care lucrează împreună pentru a proteja organismul împotriva agenților patogeni. Printre principalele componente se numără leucocitele (celule albe), imunoglobulinele, limfocitele, proteinele care reglează răspunsul la infecție și organele limfatice, precum splina și timusul. Fiecare dintre componentele sistemului imunitar au propriul lor rol în identificarea și distrugerea ulterioară a agenților patogeni.

Sistemul imunitar utilizează o varietate de celule specializate pentru a detecta substanțele străine. Anticorpii (imunoglobulinele) sunt proteine produse de organism pentru a neutraliza agenții patogeni și a-i împiedica să provoace infecții. Limfocitele, împărțite în două categorii principale (T și B), contribuie la coordonarea răspunsului imun adaptativ. Splina, al cărui rol principal este acela de filtrare a sângelui, este implicată, de asemenea, în răspunsul imun al organismului. Splina conține țesut limfatic și limfocite, astfel că joacă un rol în identificarea și neutralizarea agenților patogeni. De asemenea, splina ajută la producerea anticorpilor și la declanșarea răspunsului imun adaptiv.

Factori care slăbesc răspunsul imun

Unul dintre factorii majori care pot slăbi sistemul imunitar este stresul cronic. Stresul constant poate declanșa eliberarea de hormoni, cum ar fi cortizolul, care poate afecta negativ funcționarea celulelor imunitare. De asemenea, alți factori care pot afecta funcționarea sistemului imunitar sunt și sedentarismul sau alimentația nesănătoasă. În sezonul rece, expunerea redusă la soare, alimentația dezechilibrată și expunerea la temperaturi reci reduc capacitatea sistemului imunitar de a contracara agenții patogeni. În plus, deoarece în sezonul rece oamenii tind să petreacă mai mult timp în spații aglomerate, riscul de transmitere a infecțiilor este crescut semnificativ.

Cum afectează frigul sistemul imunitar?

Expunerea prelungită la temperaturi reci poate afecta negativ sistemul imunitar, ceea ce face organismul mai susceptibil la infecții respiratorii. Frigul poate reduce rata de circulație a celulelor imunitare și poate slăbi barierele naturale ale organismului împotriva agenților patogeni. În plus, deoarece virusurile, cum ar fi cele care cauzează răceala și gripa, pot supraviețui și se răspândesc mai eficient în condițiile unor temperaturi reduse, expunerea la frig poate contribui la creșterea incidenței infecțiilor respiratorii.

Un alt factor major care determină creșterea incidenței infecțiilor respiratorii în sezonul rece este stimularea crescută a răspunsului inflamator în căile respiratorii. Frigul poate declanșa o reacție inflamatorie, care, în timp, poate agrava simptomele afecțiunilor respiratorii preexistente și poate afecta capacitatea sistemului imunitar de a răspunde eficient la infecții. Răspunsul inflamator poate conduce la o producție crescută de mucus și la o creștere a congestiei nazale, ceea ce creează un mediu propice pentru multiplicarea și răspândirea virusurilor respiratorii. De asemenea, inflamația poate afecta funcționarea normală a celulelor imunitare, cărora le reduce eficiența în detectarea și neutralizarea agenților patogeni.

Poate fi întărit sistemul imunitar?

Conceptul de întărire a imunității, în mod similar cu cel de scădere a imunității, constituie un termen general folosit în contextul îngrijirii generale a sănătății, fără ca acest lucru să însemne însă că un individ sănătos poate avea o imunitate ridicată, iar un altul, de asemenea sănătos, o imunitate mai scăzută. Altfel spus, întărirea imunității nu implică neapărat creșterea capacității sistemului imunitar dincolo de funcționarea normală. În schimb, vizează menținerea și stimularea unei funcționări sănătoase a sistemului imunitar.

Suplimente pentru întărirea imunității

În anumite situații, suplimentele alimentare pot fi administrate pentru a asigura o cantitate adecvată de nutrienți. De exemplu, în timpul anotimpului rece, când aportul anumitor vitamine poate fi mai redus, suplimentele pot reprezenta o opțiune pentru menținerea unui nivel optim al acestor vitamine sau minerale. Principalele suplimente care pot juca un rol în susținerea funcției sistemului imunitar sunt: 

• vitamina C (poate stimula producția și activitatea celulelor imunitare); 
• vitamina D (esențială pentru sănătatea oaselor, este, de asemenea, legată de funcționarea optimă a sistemului imunitar); 
• probiotice (pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos în flora intestinală); 
• suplimente de Omega-3 (acizii grași omega-3, prezenți în special în uleiul de pește, pot avea efecte antiinflamatorii și pot sprijini funcționarea celulelor imunitare); 
• zinc (mineral esențial pentru funcționarea normală a sistemului imunitar); 
• seleniu (joacă un rol în activarea enzimelor cu funcții antioxidante); 
• vitamina A (poate ajuta la funcționarea optimă a celulelor imunitare).

Deși pot aduce beneficii pentru sănătate, suplimentele nu ar trebui să înlocuiască o alimentație echilibrată, iar administrarea lor ar trebui să se realizeze doar pe baza recomandărilor unui medic. În momentul actual, există insuficiente dovezi care să ateste faptul că administrarea de suplimente de către o persoană sănătoasă poate îmbunătății funcționarea sistemului imunitar.

Riscuri asociate cu administrarea de suplimente

Administrarea de suplimente ar trebui să se facă cu precauție și doar la recomandarea unui medic. Dozele excesive din anumite vitamine și minerale pot avea efecte adverse și pot interfera cu funcționarea normală a organismului. De exemplu, administrarea unei cantități mult prea mare de zinc poate interfera cu absorbția altor minerale și poate duce la deficiențe nutriționale. În plus, la momentul actual, cercetările științifice nu furnizează suficiente dovezi pentru a susține ideea că suplimentele, luate în mod obișnuit de către persoane sănătoase, aduc beneficii semnificative funcționării sistemului imunitar.