Hidratarea insuficientă crește vulnerabilitatea la efectele stresului asupra sănătății

Un studiu publicat în martie 2025 în Journal of Applied Physiology de către cercetători de la Liverpool John Moores University (LJMU) arată că persoanele care consumă mai puțin de 1,5 litri de lichide pe zi prezintă o reacție hormonală la stres cu peste 50% mai intensă decât cele care respectă recomandările zilnice de hidratare. Această reacție exagerată, măsurată prin creșterea nivelului de cortizol, este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet și depresie.

Context

Stresul psihosocial activează axa hipotalamo–hipofizo–adrenocorticală, crescând secreția de cortizol, principalul hormon de stres. Deși această reacție are rol adaptativ pe termen scurt, o secreție exagerată și persistentă de cortizol este implicată în numeroase probleme de sănătate: boli cardiovasculare, tulburări metabolice și afecțiuni psihice.

Cercetările anterioare au demonstrat că hidratarea influențează multiple funcții fiziologice, inclusiv performanța cognitivă, dispoziția și capacitatea de termoreglare. Totuși, relația dintre hidratare și răspunsul hormonal la stres nu a fost pe deplin elucidată. Studiul condus de profesorul Neil Walsh aduce date experimentale care leagă direct aportul de lichide de modul în care organismul reacționează la stres.

Despre studiul actual

Studiul, finanțat de Danone R&I și realizat de echipa condusă de profesorul Neil Walsh din cadrul LJMU, a inclus adulți tineri sănătoși, împărțiți în două grupuri de dimensiuni egale:

• Grupul cu aport scăzut de lichide – persoane care consumau în mod obișnuit mai puțin de 1,5 litri de lichide pe zi (echivalentul a aproximativ șapte cești de ceai).

• Grupul cu aport optim de lichide – persoane care atingeau recomandările zilnice: aproximativ 2 litri pentru femei și 2,5 litri pentru bărbați.

Ambele grupuri au fost atent aliniate după factori care pot influența reacțiile la stres, precum somnul și caracteristicile psihologice.

Pe durata unei săptămâni, participanții și-au menținut obiceiurile obișnuite de hidratare, iar nivelul de hidratare a fost monitorizat prin analize de sânge și urină. Ulterior, toți au fost supuși Trier Social Stress Test, un protocol standardizat ce simulează stresul printr-un interviu fictiv și o sarcină de aritmetică mentală.

Rezultate

• Nivelul de anxietate și ritmul cardiac: ambele grupuri au raportat niveluri similare de anxietate și au prezentat creșteri comparabile ale ritmului cardiac în timpul testului.

• Cortizolul salivar: doar grupul cu aport redus de lichide a avut o creștere semnificativă a cortizolului, cu peste 50% mai mare decât la persoanele cu hidratare adecvată.

• Statusul de hidratare: participanții din grupul cu aport redus nu au raportat o sete mai accentuată, însă urina lor era mai concentrată și mai închisă la culoare, un semn clar de deshidratare.

Autorii subliniază că această hiperreactivitate cortizolică asociată deshidratării reprezintă un factor de risc pentru sănătatea pe termen lung, contribuind la apariția bolilor cardiovasculare, a diabetului și a depresiei.

Mecanisme fiziologice

Explicația biologică se află în sistemul de reglare a apei din organism, strâns conectat cu centrul de control al stresului din creier:

• Deshidratarea activează secreția de vasopresină, un hormon care stimulează rinichii să conserve apa.

• Pe lângă rolul său renal, vasopresina acționează și asupra hipotalamusului, amplificând eliberarea de cortizol.

• Astfel, menținerea echilibrului hidric presupune un cost fiziologic: o reacție mai intensă la stres.

Concluzii și implicații

Autorii concluzionează că hidratarea corespunzătoare poate ajuta organismul să gestioneze stresul mai eficient. Recomandările generale rămân:

• 2 litri de lichide pe zi pentru femei

• 2,5 litri pentru bărbați

Un mod simplu de verificare a stării de hidratare este culoarea urinei – o nuanță galben deschis indică o hidratare adecvată.

Profesorul Neil Walsh și colegul său, dr. Daniel Kashi, sugerează că în perioade de solicitare intensă, precum examene, termene-limită sau prezentări, păstrarea unei sticle de apă la îndemână ar putea fi o strategie utilă nu doar pentru confort imediat, ci și pentru sănătatea pe termen lung.