Hipervitaminoza (toxicitatea vitaminelor)

Hipervitaminoza (toxicitatea vitaminelor)

Folosirea suplimentelor și a alimentelor îmbogățite cu vitamine a crescut în ultima perioadă, iar oamenii au tendința de a se orienta spre tabletele cu cea mai mare concentrație. Avem însă nevoie de atât de multe vitamine și în cantități maxime?

Ce este hipervitaminoza?

Hipervitaminoza se referă la o depozitare în cantități anormal de mari a vitaminelor în corp, cu efecte toxice asupra organismului.

În general, vitaminele ating un nivel toxic în urma unui aport excesiv de suplimente alimentare (extracte din plante și substanțe derivate din țesuturi animale), vitamine sintetice sau naturale, alimente îmbogățite cu vitamine și consum exagerat de legume sau fructe bogate într-un anumit tip de vitamină, administrate separat sau combinate.

 
Vitaminele sunt grupate în două categorii principale:

  • solubile în apă (hidrosolubile) - thiamina, niacina, riboflavina, pantothenatul, vitamina B12, acidul folic, vitamina C) și
  • solubile în grăsimi (liposolubile) - vitamina E, vitamina D, vitamina A, vitamina K).


Ca regulă generală, nu există multe efecte adverse ale consumului excesiv de vitamine hidrosolubile; deoarece acestea se dizolvă în apă, eliminarea lor din corp are loc foarte eficient prin urină.

Excesul de vitamine liposolubile este mai periculos. Vitaminele care se dizolvă în grăsimi nu sunt eliminate atât de rapid din corp, fiind mai degrabă stocate în țesuturile grase și alte diferite organe. Reglarea nivelului din corp al acestor vitamine nu este atât de precisă ca în cazul vitaminelor hidrosolubile, iar consumul de lungă durată poate conduce la valori toxice. Au fost înregistrate efecte adverse ale excesului de vitamine liposolubile, dar pentru vitamina E și K rămâne încă dificilă stabilirea efectelor consumului cronic. Dozele mari de vitamina A, dozele mari și eliberarea lentă a vitaminei B3 și dozele foarte mari de vitamina B6 (fără complexul vitaminei B) sunt uneori asociate cu efecte adverse care cedează rapid la întreruperea sau reducerea administrărilor și a dozelor.

 

Toxicitatea vitaminelor

Toxicitatea vitaminei A

Suplimentele de vitamina A conțin între 10. 000-50. 000 UI pe capsulă. Uleiul din ficat de pește conține peste 180. 000 UI/g. Doza toxică acută este de 25. 000 UI/kg, iar cea cronică este de 4000 UI/kg pe zi pentru 6-15 luni.
Fiind liposolubilă, vitamina A este depozitată într-un anumit grad în corp, făcând mai probabilă toxicitatea când este consumată în exces. Biodisponibilitatea retinolului este în jur de 80%, în timp ce pentru caroteni este mult mai mică. Deși în general corpul absoarbe retinoizii și vitamina A foarte eficient, acestuia îi lipsesc mecanismele de a distruge excesul. Astfel, posibilitatea toxicității există dacă aportul nu este controlat. S-a recomandat chiar micșorarea necesității estimate zilnice de vitamina A. (4)

 
Vitamina A este înalt teratogenă în sarcină, mai ales în primele 8 săptămâni, la un aport de 10. 000 UI, fiind totodată și un cofactor care contribuie la vederea nocturnă și creșterea oaselor. Carotenemia este rezultatul unui exces de precursori ai vitaminei A în alimente, în special morcovi. În afară de o cosmetică neplăcută, nu are alte consecințe adverse, deoarece conversia carotenilor în retinol nu este suficientă pentru a cauza toxicitate.

 
Manifestările clinice și paraclinice ale intoxicației acute cu vitamina A:

  • greață, vărsături, iritabilitate, somnolență, durere abdominală;
  • vedere încețoșată, cefalee, mialgii și fatigabilitate musculară, convulsii.


Manifestările clinice ale intoxicației cronice cu vitamina A:


Isotretinoinul
este un medicament folosit în tratarea acneei și a altor afecțiuni cutanate. Este similar chimic cu vitamina A și are astfel atribute farmacologice și toxice asemănătoare. (4)

Toxicitatea vitaminelor din complexul B

Suplimentele cu vitamina B1 au între 50-500 mg pe tabletă. Această vitamină nu este în general toxică.

 
Vitamina B2 (riboflavina) nu este în general toxică.

 
Suplimentele de vitamina B3 au în general 20-500 mg niacina pe tabletă. Nu s-a stabilit în cazul acestei vitamine o doză toxică la oameni, totuși pot apărea efecte adverse precum eritem la doze de 50 mg/zi, hepatită în prezența unor boli preexistente.

 
Cantitatea de vitamina B6 (piridoxină) din suplimente variază între 5-500 mg/tabletă. În timp, 300-500 mg/zi de vitamină B6 pot fi neurotoxice, mai ales la pacienții cu funcție renală deficitară. Doza toxică acută nu a fost stabilită. Toxicitatea cronică cuprinde tahipnea și neuropatiile senzoriale (parestezii, ataxie, paralizie, parestezii periorale). (1) (6)

 
Suplimentele de vitamina B12 au între 25-250 mcg pe tabletă. Doza toxică pentru această vitamină nu s-a stabilit încă.

Toxicitatea vitaminei C

Suplimentele de vitamina C au între 100-2000 mg pe capsulă. Doza toxică acută de acid ascorbic nu a fost determinată, iar cea cronică este de peste 2 g/zi.


Efectele toxicității vitaminei C cuprind:

  • colică renală în nefrolitiază, diaree, greață, decalcificări dentare;
  • hemoliză în deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
  • hiperestrogenism, hemoragii rectale oculte.

Toxicitatea vitaminei D

Colecalciferolul în suplimente se regăsește în cantitate de 400 UI pe tabletă. Doza acută toxică nu a fost stabilită, în timp ce doza cronică toxică este peste 50. 000 UI/zi. Totuși există o variabilitate largă a potențialei toxicități a vitaminei D.

Efectele toxicității acute ale vitaminei D sunt caracteristice pentru hipercalcemie și pot include:

  • apatie, slăbiciune musculară, anorexie;
  • iritabilitate, greață, vărsături, dureri osoase.


Toxicitatea cronică
include simptomele de mai sus, la care se adaugă următoarele:

Toxicitatea vitaminei E

Vitamina E reprezintă oricare din cele 8 tocoferoli care formează grupul vitaminelor E, în principal alfa-tocoferolul. Vitamina este depozitată în țesutul adipos, ficat și mușchi și poate bloca absorbția vitaminelor A și K. Crește colesterolul LDL la doze peste 400 UI/zi. Suplimentele conțin în jur de 100-100 UI pe capsulă.

Vitamina E poate prelungi timpul de protrombină prin inhibarea unei enzime dependente de vitamina K, iar dozele mari de vitamina E cresc necesarul de vitamină K. Coagulopatia poate apărea la pacienții cu deficit de vitamină K. Folosirea concomitentă a vitaminei E și anticoagulantelor poate crește riscul de complicații hemoragice. Suplimentele cu vitamina E pot afecta răspunsul hematologic la fier la copiii cu anemie feripriva. Deși efectele adverse sunt observate doar la doze foarte mari, un studiu a arătat o posibilă creștere a mortalității la doze de 400 UI/zi.

Manifestările clinice în toxicitatea acută cuprind:

  • greață, disconfort gastric, crampe abdominale, diaree;
  • cefalee, oboseală, echimoze, diplopie, creatinurie.


Efectele toxice cronice
le cuprind pe cele acute, alături de supresia altor antioxidanți și un risc crescut de atac cerebral vascular hemoragic. (1) (5)

Toxicitatea vitaminei K

Fitonadiona este produsă și de către bacteriile intestinale, în afară de sursele alimentare. Suplimentele de vitamina K conțin între 2. 5-10 mg. Nu s-a stabilit o doza toxică, totuși, suplimentele cu vitamina K3 au fost interzise din cauza toxicității.

Vitamina K este asociată în formulele pentru copii sau la pacienții care primesc tratament injectabil cu menandiona-vitamina K3 (forma sintetică). Efectele toxicității vitaminei K cuprind icterul la nou-născuți, anemia hemolitică și hiperbilirubinemia. Toxicitatea blochează efectele anticoagulantelor orale. (3) (5)

Toxicitatea acidului folic

Nu s-a stabilit doza toxică a acidului folic, acesta fiind în general nontoxic. Însă un aport mai mare de 5000 mcg/zi maschează anemia pernicioasă. Acidul folic scade riscul de defecte ale tubului neural și poate reduce nivelul de homocisteină serică (factor de risc al bolii coronariene).

 

Diagnostic

Se măsoară nivelul acetaminofenului și al aspirinei în sânge la fiecare ingestie suspectată și se evaluează balanța electrolitică la pacienții cu vărsături sau diaree severe. Se efectuează un EKG, iar pentru evidențierea calcificărilor în toxicitatea cronică la vitamina A și D se efectuează radiografii scheletice.

Nefrolitiaza
suspectată este investigată prin CT sau urografie, la pacienții cu toxicitate la vitamina C; se calculează timpul de protrombină; se evaluează densitatea osoasă pentru cazurile de toxicitate cronică la vitamina A.

 

Tratament

Toate ingestiile acute necesită internare la urgențe (și hidratare dacă sunt prezente diarea sau vărsăturile). Se va efectua un lavaj gastric dacă pacientul se prezintă în prima ora de la ingestie. Se verifică întotdeauna dacă suplimentele ingerate conțin și fier. Este necesar să se identifice și alte substanțe coingerate potențial letale, cum sunt acetaminofenul, aspirina și medicamentele cu rețetă (digoxinul, litiul, fenothiazinele). (6)

 
Toxicitatea la vitamina A se rezolvă dacă se întrerupe administrarea și se instituie terapia simptomatică. Pigmentarea din carotenemie dispare dacă sunt omiși morcovii din alimentație. Pacienții pot necesita: pamidronat, calcitonina, corticosteroizi sau mitramicină.

Pacienții care prezintă efecte toxice la excesul de vitamină D trebuie să urmeze o dietă săracă în calciu. Se poate administra oral calcium disodium edetat pentru a crește excreția fecală de calciu. În hipercalcemie acută pacienții pot necesita: hidratare, diuretice, steroizi, calcitonină și mitramicină. Se poate efectua hemodializă dacă pacientul nu poate fi hidratat prin alte metode.

În cazul altor vitamine sunt necesare doar măsuri de suport medical. În cazul eritemului determinat de vitamina B3 se recomandă administrarea unei aspirine cu 30 de minute înainte.
În toxicitatea la vitamina E se recomandă întreruperea administrării și urmărirea timpului de protrombină cu administrarea de vitamina K dacă riscul de sângerare este mare și pacientul este pe anticoagulante. (3) (1)

 
Prognosticul pacienților care au dezvoltat efectele toxice ale unor vitamine este în general bun. De exemplu, prognosticul este excelent în toxicitatea la vitamina E dacă administrarea acesteia se întrerupe. Mortalitatea și morbiditatea de lungă durată în cazul toxicității vitaminelor sunt rare.

Recomandări

Pacienții pediatrici și cei geriatrici (vârstele extreme) se află la risc de hipervitaminoză din cauza funcționării deficitarea a sistemelor de curățare (ficatul și rinichii) și de eliminare (rinichii) a metaboliților activi toxici și a surplusului de vitamine, chiar și la doze optime pentru segmentul respectiv de vârstă. Întotdeauna se vor avea în vedere bolile de care suferă pacienții indiferent de vârstă, cum ar fi insuficiența renală și hepatică, obezitatea, hiposudorația, deshidratarea cronică. Aceste patologii conduc la o acumulare toxică în corp a vitaminelor și a oricăror medicamente în general.

 
Nu se recomandă administrarea de vitamine în sezonul cald din cauza abundenței fructelor și legumelor, consumul asociat cu vitaminele conducând la hipervitaminoze. Curele de vitaminizare se fac în general iarna în cazul persoanelor sănătoase, dar care vor să evite o astenie de primăvară, pacienților obligați să țină un regim alimentar de excludere sau restrictiv, pacienților cu o anumită patologie sau deficit vitaminic cu prescripția medicului, gravidelor, vârstnicilor în doze adecvate (mai mici și recomandate de medic), copiilor mai ales după vârsta alăptării la sân (când își primesc majoritatea vitaminelor și mineralelor din laptele matern), persoanelor solicitate fizic și psihic.

 
Pentru a evita o hipervitaminoză nu se vor administra: multivitamine de mai multe tipuri, doze cumulate pentru un efect mai rapid (mai multe pastile în aceeași zi), pentru perioade foarte lungi de timp (câteva luni) fără pauze între curele de vitaminizare, fără o hidratare corectă zilnică. Nu se vor administra multivitamine pentru mai multe afecțiuni, de exemplu pentru fortifierea părului și unghiilor concomitent cu cele pentru adulți sau copii, sarcină, neurovitamine. Pentru unele persoane suplimentele pot fi un mod de a recupera în fața unei alimentații deficitare, dar trebuie evitat excesul, luându-se în considerare și aportul alimentar.


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Suplimente alimentare populare prezintă risc de toxicitate pentru ficat
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum