Impactul expunerii la căldură asupra somnului

Un studiu realizat la University of Southern California și publicat în Environment International la data de 2025 a analizat modul în care expunerea la căldură influențează sănătatea somnului la adulții din Statele Unite. Cercetarea arată că temperaturile ridicate afectează durata și calitatea somnului și evidențiază grupurile populaționale cele mai vulnerabile la aceste efecte.

Context

Creșterea temperaturilor globale depășește deja 1 °C față de perioada preindustrială, iar încălzirea mediului perturbă mecanisme fiziologice esențiale pentru somn. Temperaturile ridicate împiedică scăderea fiziologică a temperaturii corporale necesară inițierii și menținerii somnului profund, stimulează sistemul nervos simpatic, pot induce deshidratare și afectează ritmul circadian. Studii anterioare au demonstrat scăderea duratei de somn la adulți și copii în contextul nopților mai calde, însă literatura privind efectele căldurii asupra calității somnului (structura somnului, continuitate, treziri nocturne) este limitată, în special în Statele Unite. De asemenea, lipsesc evaluări ample privind vulnerabilitatea populațională și proiecții climatice aplicate direct asupra sănătății somnului. Studiul actual completează aceste lacune prin integrarea unor volume masive de date longitudinale și prin evaluarea factorilor demografici, socioeconomici, geografici și medicali care influențează susceptibilitatea la pierderea de somn în condiții de temperaturi ridicate.

Despre studiul actual

Cercetarea utilizează date longitudinale din programul național All of Us Research Program, o cohortă începută în 2017, cu peste 413.000 de participanți înregistrată în Statele Unite. O sub-cohortă de 14.232 de adulți a furnizat date privind somnul măsurate cu dispozitive Fitbit între 2010 și 2022.

În total, analiza include:

• 12.531.244 nopți de monitorizare a duratei și debutului somnului

• 8.134.295 nopți cu date detaliate despre continuitatea somnului și stadiile acestuia

Participanții au avut în medie 4,4 ani de urmărire, cu aproximativ 880 de zile de monitorizare per persoană. Caracteristicile populației: vârsta medie 50,5 ani, 68,3 % femei, 81,5 % albi, 6,1 % hispanici; majoritatea locuia în zone cu climă rece.

Măsurători ale somnului:

• Durata totală medie: 393,5 minute (~6,5 ore)

• Eficiența somnului: 91,5 %

• Durata medie a stadiilor: somn ușor 258,7 minute, somn profund 60,9 minute, somn REM 82,5 minute

Expunerea la căldură:
S-au folosit anomaliile temperaturii maxime (zi) și minime (noapte) față de media perioadei 1990–2009, calculate pentru fiecare zonă poștală (3 cifre) pe baza datelor gridMET.

• Anomalia medie diurnă: 0,75 ± 4,86 °C

• Anomalia medie nocturnă: 0,90 ± 4,24 °C

Modelarea statistică:
Au fost aplicate modele liniare mixte multivariabile, ajustate pentru numeroși factori individuali, socioeconomici, de mediu și meteorologici. Au fost analizate efectele căldurii asupra:

• duratei somnului,

• continuității (eficiența somnului, minutele de veghe după adormire),

• debutului somnului,

• duratei stadiilor somnului (ușor, profund, REM).

Au fost examinate interacțiuni cu:

• vârsta, sexul, rasa și etnia,

• nivelul de educație, venit, statutul locativ, starea civilă,

• prezența bolilor cronice (boli cardiovasculare, depresie, obezitate, diabet, cancer, insomnie, apnee în somn),

• zone climatice (cald, rece, mixt, marin) și lunile anului.

Pentru proiecțiile climatice, au fost utilizate scenariile SSP și modele CMIP6, estimând reducerea suplimentară a duratei somnului între 2020–2099 comparativ cu perioada 1995–2014. S-au generat intervale de predicție prin simulări Monte Carlo (1000 de replici).

Rezultate

1. Efectele generale ale temperaturii asupra somnului

Un increment de 10 °C al anomaliei nocturne a temperaturii a fost asociat cu:

• −2,63 minute de somn total (IC 95 %: −2,75; −2,51)

• −0,03 % eficiență a somnului

• +0,05 minute de veghe după adormire

• +1,66 minute întârziere a debutului somnului

• reducerea somnului în toate stadiile:

  • somn ușor: −1,58 minute

  • somn profund: −0,19 minute

  • somn REM: −0,93 minute

Anomaliile diurne au avut efecte similare, însă mai reduse.

2. Variabilitate sezonieră și geografică

• Efectele cele mai puternice apar în mai–iunie și septembrie–octombrie, adică la începutul și sfârșitul sezonului cald.

• Zonele climatice marine (coasta de vest) prezintă o vulnerabilitate de peste două ori mai mare decât celelalte regiuni:

  • −8,56 minute de somn la +10 °C anomalie nocturnă.

• În iunie și octombrie, în zona marină, pierderea de somn ajunge la −12,21 minute, respectiv −9,66 minute per +10 °C.

3. Vulnerabilitate demografică și socio-economică

Grupurile cu pierderile cele mai mari de somn la creșterea temperaturii includ:

• Femeile: efect cu 22,9 % mai mare decât la bărbați.

• Persoanele hispanice: efect cu 30,6 % mai mare.

• Persoanele cu venit sub 35.000 USD/an: efect cu 36,6 % mai mare comparativ cu veniturile >150.000 USD.

• Persoanele cu nivel educațional scăzut (liceu): efect cu 30,5 % mai mare.

• Persoanele necăsătorite sau văduve: +30,5 %.

• Persoanele care locuiesc în chirie: +18,8 %.

4. Vulnerabilitate medicală

La persoanele cu boli cronice, creșterea temperaturii nocturne cu 10 °C produce pierderi suplimentare de somn:

• boli cardiovasculare: +24,3 %

• obezitate: +24,0 %

• depresie: +23,3 %

5. Proiecții climatice până în 2099

Sub scenariul climatic extrem SSP5-8.5:

• zonele reci: −8,5 ore/an

• zonele calde: −11,8 ore/an

• zonele mixte: −8,5 ore/an

• zonele marine: −24 ore/an (cea mai mare vulnerabilitate)

În lunile de vară, populațiile din zona marină ar putea pierde peste 2 ore de somn pe lună, iar în august chiar 3,4 ore (aprox. 7 minute/zi).