Tranziția spre viața adultă este esențială pentru sănătatea cardiovasculară

O declarație științifică recentă a Asociației Americane a Inimii subliniază că adolescența târzie și tranziția către viața adultă reprezintă o perioadă critică pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

Context

Deși bolile cardiovasculare sunt adesea considerate afecțiuni ale vârstei adulte, tot mai multe dovezi arată că factorii de risc se acumulează încă din adolescență. Conform noii declarații științifice publicate în Journal of the American Heart Association, prevenirea acestor factori în perioada de tranziție către viața adultă poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare în deceniile următoare.

Această perioadă – denumită „adulți emergenți” – este definită ca vârsta cuprinsă între 18 și 25-29 de ani, o etapă în care creierul, abilitățile de luare a deciziilor și stilul de viață se schimbă profund.

Provocările tranziției către viața adultă

Pe măsură ce tinerii părăsesc structura oferită de școală și familie, pierd contactul regulat cu sistemul medical. Vaccinările și controalele obligatorii din copilărie nu mai sunt programate, iar accesul la consultații preventive scade considerabil. Acest fenomen duce la o „pierdere a ocaziilor de intervenție” asupra unor factori de risc precum:

• creșterea în greutate,
• sedentarismul,
• alimentația dezechilibrată,
• fumatul (mai ales prin dispozitive electronice),
• somnul insuficient.

Pe lângă aceste comportamente, dificultățile financiare, lipsa asigurării de sănătate, accesul limitat la îngrijire medicală în cadrul colegiilor comunitare sau în rândul tinerilor muncitori agravează riscurile.

Inechități sociale și impactul acestora

Declarația atrage atenția asupra influenței determinanților sociali ai sănătății asupra tinerilor adulți:

• Educația superioară este asociată cu o sănătate cardiovasculară mai bună.
• Locuirea în cartiere dezavantajate reduce accesul la aer curat, apă potabilă și spații verzi.
• Izolarea socială și lipsa sprijinului emoțional pot afecta negativ sănătatea inimii.
• Instabilitatea economică limitează accesul la alimentație sănătoasă și servicii medicale.

Mai mult, relațiile personale devin mai centrale în această etapă. Lipsa conexiunilor sociale sau experiențele de violență în relațiile intime pot contribui la riscuri cardiovasculare crescute.

Oportunități de intervenție

Autorii recomandă o serie de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății inimii în această etapă de viață:

• Politici publice care să extindă accesul la asigurări de sănătate pentru tinerii până la 26 de ani sau mai mult.
• Integrarea educației despre sănătate cardiovasculară în școli și colegii.
• Folosirea tehnologiilor digitale, cum ar fi telemedicina și aplicațiile mobile, pentru a livra mesaje de prevenție adaptate tinerilor.
• Intervenții țintite pentru grupurile vulnerabile: tinerii care părăsesc sistemul de protecție socială, cei fără educație sau loc de muncă, sau cei cu istoric de traume.

Un aspect crucial este discuția despre sănătatea cardiovasculară în contextul sănătății reproductive. O sănătate cardiovasculară suboptimală la femeile tinere poate duce la complicații în sarcină, precum diabet gestațional sau preeclampsie, care, la rândul lor, cresc riscul de boli cardiovasculare mai târziu în viață.

Concluzii

Declarația subliniază că prevenția timpurie a bolilor cardiovasculare trebuie să înceapă chiar înainte de a deveni „adulți în toată regula”. Etapa 18-25 de ani este o fereastră de oportunitate esențială, dar adesea neglijată. Asigurarea accesului la îngrijiri medicale, sprijinirea obiceiurilor sănătoase și combaterea inechităților sociale sunt măsuri cheie pentru protejarea inimii generațiilor viitoare.