Indicatori comportamentali timpurii ai pierderii capacității financiare: ce relevă datele bancare despre declinul cognitiv

Un studiu retrospectiv de anvergură, realizat în Regatul Unit și publicat în JAMA Network Open, analizează în detaliu date bancare anonimizate pentru a identifica markeri comportamentali timpurii ai pierderii capacității financiare, un simptom adesea precoce în demențele neurodegenerative, în special boala Alzheimer. Studiul a fost realizat de cercetători în colaborare cu Lloyds Banking Group și a inclus peste 66.000 de persoane, urmărindu-le activitatea financiară timp de 10 ani înainte de înregistrarea unui mandat de împuternicire (Power of Attorney – PoA).
În Marea Britanie, împuternicirea este un mecanism legal prin care o persoană își desemnează un reprezentant pentru a-i gestiona finanțele în cazul în care își pierde capacitatea mentală. Această pierdere este cel mai adesea determinată de boli din spectrul Alzheimer și alte demențe, care afectează peste 1 milion de persoane cu vârsta peste 65 de ani în 2025, o cifră estimată să depășească 1,4 milioane până în 2040.

Capacitatea de gestionare a banilor este printre primele abilități care se deteriorează în demență. Deși studii anterioare au arătat asocieri între declinul cognitiv și probleme financiare precum scăderea scorului de credit sau creșterea cheltuielilor, acest nou studiu se concentrează pe un spectru mult mai larg de comportamente financiare cotidiene.

Despre studiu

Design și metodologie

Studiul a utilizat un design de tip caz-control, bazat pe date bancare de la unul dintre cele mai mari grupuri bancare britanice, acoperind perioada 2009–2023.

Grupul de studiu a inclus:

• 16.742 de persoane cu împuternicire activată pentru pierdere de capacitate financiară (grupul LFC),
• 50.226 de persoane de control, potrivite prin scoruri de propensiune după vârstă, gen, venit, activitate tranzacțională și indice de deprivare socio-economică.

Toți participanții au avut activitate financiară consecventă în deceniul analizat și au fost incluși doar dacă aveau conturi individuale și minimum 6 tranzacții lunare.

Surse și tipuri de date analizate

344 indicatori financiari au fost analizați, dintre care:

• 303 categorii tranzacționale (plăți cu cardul, transferuri, retrageri ATM etc.),
• 41 variabile nontranzacționale (logări online, utilizare overdraft, raportări de fraudă, solicitări de resetare PIN etc.).

Analize statistice

Pentru compararea grupurilor, au fost folosite teste chi-pătrat, t-test și modele liniare de regresie, ajustate pentru comparații multiple prin permutări și simulări Monte Carlo (1000 de iterații).

Rezultate

Diferențe comportamentale semnificative înainte de înregistrarea împuternicirii

În cei 10 ani anteriori activării împuternicirii, persoanele din grupul LFC au prezentat:

• Scădere progresivă a activității în categorii ce implică interacțiuni sociale și autonomie, precum:
  îngrijirea personală (ex: haine, servicii medicale dentare),
  - hobby-uri (ex: grădinărit, muzică, cărți),
  - călătorii (ex: hoteluri, trenuri),
  - activități cotidiene (ex: magazine online, telefoane mobile).
• Creșteri în categorii care pot reflecta vulnerabilitate sau timp petrecut acasă, cum ar fi:
  - facturi casnice (gaz, electricitate, apă),
  - beneficii sociale și sprijin pentru dizabilități,
  - donații către organizații caritabile,
  - polițe de asigurare (electrocasnice, sănătate, urgențe la domiciliu).

Exemple semnificative statistic:

• Cheltuieli mai mici cu hainele: −9,1 puncte procentuale (IC 95%: −10,0 până la −8,3; P < 0,001).
• Mai multe tranzacții legate de ajutor social: +29,8 pp (IC 95%: 28,9–30,6; P < 0,001).
• Activitate online redusă (ex: logări): −1,0 logări/lună (P < 0,001).
• Mai multe incidente de fraudă și pierdere carduri: +0,005 incidente/lună pentru carduri pierdute (P < 0,001).

Evoluția în timp a diferențelor

Modelarea temporală a arătat următoarea succesiune:

• 10 ani înainte: creștere a donațiilor și cheltuielilor de bază.
• 8–9 ani înainte: scăderea activităților zilnice și a împrumuturilor.
• 6–7 ani înainte: reducerea intereselor recreative și a autoîngrijirii.
• 4 ani înainte: scăderea interacțiunii cu banca.
• 2 ani înainte: creștere a erorilor financiare (resetări PIN, fraudă).

Interpretare

Studiul oferă o dovadă clară că datele financiare pot reflecta schimbări precoce în comportamentul persoanelor care își pierd treptat capacitatea cognitivă. Aceste schimbări includ:

• Izolare socială (mai puține activități recreative),
• Declin funcțional (mai puține logări bancare),
• Vulnerabilitate crescută la fraudă (mai multe incidente raportate),
• Expunere crescută la donații repetitive, posibil prin telefon sau prin dublarea debitelor directe.

Implicarea sistemului bancar în protecția clienților vulnerabili

Având în vedere că doar 15% dintre adulții britanici au o împuternicire activă, mulți indivizi cu declin cognitiv ar putea fi expuși riscurilor financiare fără protecție legală. Studiul sugerează că monitorizarea datelor bancare ar putea deveni un instrument de screening pasiv pentru declin cognitiv.

Aplicații viitoare posibile:

• Colaborări între bănci și sistemul de sănătate pentru semnalarea precoce a riscurilor.
• Programe automate de alertare în cazul unor comportamente suspecte (ex: donații repetate, fraudă, activitate neobișnuită).
• Adaptarea politicilor privind împuternicirea pentru accesibilitate și eficiență.

Limitări

• Lipsa unor date medicale oficiale – evaluarea capacității a fost făcută prin raportare a reprezentantului legal, nu prin diagnostic clinic.
• Inabilitatea de a urmări cheltuielile în numerar.
• Posibile confuzii în grupul de control (ex: persoane cu sprijin familial care nu necesită împuternicire).
• Rezultatele pot fi subestimate în cazul persoanelor cu statut socio-economic scăzut.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi convingătoare că declinul cognitiv asociat demenței lasă urme detectabile în comportamentul financiar cu până la 10 ani înaintea pierderii capacității legale. Datele bancare, dacă sunt utilizate etic și cu consimțământ informat, ar putea deveni instrumente valoroase în detectarea timpurie a riscului și în protejarea persoanelor vulnerabile din punct de vedere cognitiv și financiar.