Long COVID - ce știm până în acest moment

Într-un studiu recent publicat în revista Nature Reviews Microbiology, cercetătorii au analizat literatura existentă despre boala coronavirusului (COVID) de lungă durată (“Long” COVID). Ei au subliniat descoperirile imunologice cheie, similitudinile cu alte boli, simptomele, mecanismele fiziopatologice asociate și opțiunile de diagnostic și tratament, inclusiv vaccinarea COVID-19.

COVID-ul de lungă durată se referă la o boală multisistemică între indivizii pozitivi pentru SARS-CoV-2 (sindromul respirator acut sever coronavirus 2), cu rate tot mai crescute de prevalență.
Studiile au raportat similitudini tot mai mari între COVID-ul de lungă durată și alte boli precum POTS (sindromul tahicardiei ortostatice posturale) și ME/CFS (encefalomielita mialgică/sindromul oboselii cronice).
În prezentul studiu, cercetătorii au analizat datele existente privind imunologia, simptomele, fiziopatologia, diagnosticul și opțiunile terapeutice ale long COVID.

Modificări ale răspunsului imun în Long COVID

Studiile au raportat limfocite T epuizate persistent reduse, celule dendritice, numărul de limfocite CD4+ și CD8+ și o expresie mai mare a PD1 (proteina de moarte celulară programată 1). De asemenea, au fost raportate activități imunologice celulare innăscute crescute, monocite non-clasice, expresia interferonilor (IFN)-β, λ1 și interleukinelor (IL)-1β, 4, 6, factorului de necroză tumorală (TNF).
Expansiunea limfocitelor T citotoxice a fost legată de simptomele COVID-ului de lungă durată la nivelul tractului gastrointestinal, iar expresia persistentă crescută a CCL11 (C-X-C motif chemokine 11) a fost legată de disfuncția cognitivă la pacienții cu COVID de lungă durată.
S-au raportat titruri crescute de autoanticorpi la pacienții cu COVID de lungă durată, cum ar fi autoanticorpi împotriva ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei 2), receptorilor de tip I pentru angiotensina II (AT1), β2-adrenoceptori, receptori Mas pentru angiotensina 1-7 și receptori muscarinici M2.

S-a raportat reactivarea virusului Epstein-Barr (EBV) și a virusului herpes uman 6 (HHV-6) la pacienții cu COVID de lungă durată și ME/CFS. Reactivarea EBV a fost asociată cu tulburări neurocognitive și oboseală la pacienții cu COVID de lungă durată.

Persistența SARS-CoV-2 în țesuturi

Persistența SARS-CoV-2, se pare, conduce la simptomele COVID-ului de lungă durată. Au fost detectate proteine și/sau ARN SARS-CoV-2 în țesuturi cardiovasculare, reproducătoare, oftalmice, musculare, limfoide, hepatice și pulmonare, precum și în ser, sân, urină și scaun la pacienții cu COVID de lungă durată.

S-au observat modele imunologice similare între COVID-ul de lungă durată și ME/CFS(encefalomielita mialgică/sindromul oboselii cronice), cu niveluri crescute de citokine în primii doi sau trei ani de boală, urmate de o reducere cu timpul, fără îmbunătățiri simptomatice în ME/CFS.  Niveluri mai scăzute de cortizol, disfuncție mitocondrială, disconfort post-efort, disautonomie, activare a mastocitelor, hiperactivare a trombocitelor, hipermobilitate, endometrioză, alterări menstruale și disbioză intestinală se întâlnesc în ambele condiții.

Simptomele și mecanismele fiziopatologice subiacente ale long COVID

Se pare că afectarea organelor asociate COVID-ului de lungă durată rezultă din inflamația cauzată de COVID-19 și răspunsurile imune asociate.

Afectarea cardio-vasculară în long COVID

Simptomele cardiovasculare ale COVID-ului de lungă durată, cum ar fi durerea toracică și palpitațiile, au fost asociate cu disfuncția endotelială, micro-coagularea și densitatea vasculară scăzută.
Long COVID a fost asociat cu un risc crescut de deteriorare renală și diabet de tip 2.
Simptomele oftalmice ale COVID-ului de lungă durată, cum ar fi răspunsurile alterate ale pupilei la lumină, rezultă din pierderea fibrelor nervoase mici din cornee, densitatea crescută a celulelor dendritice și afectarea microvascularizației retiniene.

Simptomele respiratorii în long COVID

Simptomele respiratorii, cum ar fi tusea persistentă și dificultățile de respirație, rezultă din perfuzia pulmonară alterată, leziuni epiteliale și captarea aerului în căile respiratorii.

Afectarea neurologică în long COVID

Simptomele cognitive și neurologice ale COVID-ului de lungă durată includ pierderea memoriei, declinul cognitiv, dificultăți de somn, parestezii, tulburări de echilibru, sensibilitate la zgomot și lumină, tinitus și pierderea gustului sau mirosului și dureri musculare.
Mecanismele patofiziologice subiacente includ activarea căii kynurenine, lezarea endoteliului, coagulopatia, scăderea nivelului de cortizol, pierderea mielinei, reactivarea microgliei, stresul oxidativ, hipoxia și deficitul de tetrahidrobiopterin.
Simptomele neurologice au un debut întârziat, se agravează în timp și persistă mai mult decât simptomele respiratorii și gastrointestinale, iar long COVID se prezintă similar la copii și adulți.

Afectarea digestivă în long COVID

Simptomele gastrointestinale, cum ar fi durerea abdominală, greața, pierderea poftei de mâncare, constipația și arsurile la stomac, s-au asociat cu creșterea Bacteroides vulgatus și Ruminococcus gnavus și scăderea Faecalibacterium prausnitzii.

Diagnosticul pentru Long COVID

Diagnosticarea și tratamentul pentru COVID lung sunt în mare parte bazate pe simptome.

Analize pentru long COVID
- teste de înclinare pentru POTS,
- imagistica prin rezonanță magnetică (MRI) pentru a detecta afectări cardiovasculare și pulmonare și
- electrocardiograme pentru a detecta fragmentarea complexului QRS.
- Teste salivare și teste serologice, incluzând deformarea celulelor roșii din sânge, profilul lipidic, numărul complet de celule, D-dimer și evaluările de proteina C-reactivă (CRP) pot fi efectuate pentru a evalua nivelurile de biomarkere imune.
- Analiza PCR (reacție în lanț polimerază) este utilizată pentru detectarea ARN-ului SARS-CoV-2, iar
- testarea anticorpilor este efectuată pentru a evalua răspunsurile imune umorale împotriva SARS-CoV-2.

Tratamentul pentru Long COVID

Tratamentele farmacologice:
- Ig intravenos pentru disfuncția imună,
- doze mici de naltrexon pentru inflamația neuronală,
- beta-blocante pentru POTS,
- anticoagulante pentru formarea de microcheaguri și
- blocada ganglionului stelat pentru disautonomie.
- Alte opțiuni includ antihistaminice, paxlovid, sulodexide și pycnogenol.

Opțiunile non-farmacologice:
- pacing cognitiv pentru afectări cognitive,
- limitări dietetice pentru simptomele gastrointestinale și
- creșterea consumului de sare pentru POTS.

Vaccinurile COVID-19

Apariția și evoluția long COVID a depins de varianta SARS-CoV-2 cauzatoare și de numărul de doze de vaccin primite.
S-a raportat mai frecvent COVID lung după infecțiile cu subvarianta Omicron BA.2 SARS-CoV-2.