Mai multă apă poate reduce riscul de boli de inimă, dar prea multă cafea și ceai l-ar putea crește

Într-un studiu de cohortă prospectivă publicat în Frontiers in Nutrition, cercetătorii și-au propus să investigheze asocierile dintre consumul de apă, cafea și ceai și riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, precum insuficiența cardiacă, bolile coronariene și accidentul vascular cerebral. Analiza s-a bazat pe date din UK Biobank, colectate inițial între anii 2006-2010 și actualizate continuu în perioada următoare.
Bolile cardiovasculare reprezintă o cauză principală de mortalitate la nivel global. În 2020, au fost estimate aproximativ 19,05 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare, cu o creștere de 18,71% față de 2010. De asemenea, datele NHANES 2017-2020 au raportat o prevalență de 48,6% a acestor afecțiuni (care includ insuficiența cardiacă, accidentele vasculare cerebrale, bolile coronariene și hipertensiunea arterială) în rândul adulților, prevalență care crește odată cu vârsta, atât la bărbați, cât și la femei.

Un factor important în epidemiologia bolilor cardiovasculare îl reprezintă diferențele între sexe: femeile și bărbații pot prezenta riscuri diferite și evoluții clinice distincte. S-a constatat, de exemplu, o incidență dublă a mortalității asociate bolilor cardiovasculare la femei comparativ cu bărbații, în anumite studii. De asemenea, stilul de viață și comportamentele alimentare, inclusiv consumul de băuturi, pot influența semnificativ riscul de apariție a acestor afecțiuni.

Dintre băuturile cele mai consumate la nivel mondial se remarcă apa, cafeaua și ceaiul, fiecare dintre acestea având potențialul de a exercita efecte biologice majore. Deși cercetări anterioare au indicat legături între consumul lor și sănătatea cardiovasculară, nu era clar în ce măsură sexul poate modula aceste asocieri. Studiul de față și-a propus să acopere acest gol printr-o analiză detaliată a datelor din UK Biobank.

Despre studiu

Metodologie și participanți

Studiul a folosit date din UK Biobank, un registru amplu care a recrutat aproximativ 500.000 de participanți (cu vârsta ≥40 ani) din Anglia, Scoția și Țara Galilor, în perioada 2006-2010. După excluderea persoanelor cu boli cardiovasculare preexistente (insuficiență cardiacă, boli coronariene, accident vascular cerebral, demență), a celor fără date complete privind consumul de apă, cafea și ceai și a celor care aveau informații lipsă despre urmărirea ulterioară, au rămas 461.622 de participanți (251.383 femei și 210.239 bărbați).

Participanții au completat un chestionar touchscreen (ACE Touchscreen Questionnaire), raportând cantitatea zilnică de apă, cafea și ceai consumată (măsurată în căni/zi). Valorile neobișnuite (de exemplu, <0 sau >99 căni/zi) au fost excluse, iar cei care declarau >10 căni/zi erau rugați să-și confirme răspunsul. În final, consumul a fost categorisit în 5 grupe:

• 0 căni/zi (deloc)
• 0,5-1 cană/zi
• 2-3 căni/zi
• 4-5 căni/zi
• ≥6 căni/zi

De asemenea, pentru analiza combinată a consumului de cafea și ceai s-au format următoarele categorii: 0 căni/zi, 0,5-2 căni/zi, >2-4 căni/zi, >4-8 căni/zi și >8 căni/zi.

Evaluarea evenimentelor cardiovasculare

Au fost urmărite cazurile noi (incidența) de boli cardiovasculare, definite ca apariția insuficienței cardiace, a bolilor coronariene (coduri ICD-10: I20-22, I24, I25) sau a accidentului vascular cerebral (I60-I64), conform datelor din registrele de spitalizare, medicină primară sau deces, până în 31 martie 2021. Participanții au fost censurați la finalul perioadei de urmărire, la data decesului sau la pierderea din evidență, oricare ar fi survenit prima.

Analiza statistică

Au fost utilizate modele de regresie Cox pentru a estima riscul relativ (raportat ca hazard ratio, HR și interval de încredere 95%, CI) de apariție a bolilor cardiovasculare, în funcție de consumul de apă, cafea și ceai. S-au efectuat ajustări progresive:

• Modelul 1: vârsta și etnia.
• Modelul 2: ajustări suplimentare pentru factori precum educația, statutul ocupațional, venitul, fumatul, activitatea fizică, dietă, indice de masă corporală, tensiune arterială, profil lipidic, consum de alcool, consum de lapte.

S-au efectuat și analize de sensibilitate, pentru a vedea dacă rezultatele se mențin la:

• persoane fără boli sau dizabilități de lungă durată;
• subgrupuri de vârstă (sub și peste 60 de ani);
• participanții care au raportat exclusiv cafea cu cofeină (fără decafeinizată).

Rezultate

Caracteristicile de bază și perioada de urmărire

• Din totalul de 461.622 participanți, 54,42% au fost femei (vârstă medie 56,34 ani) și 45,58% bărbați (vârstă medie 56,73 ani).
• Pe durata mediană de urmărire de 8,71 ani, s-au înregistrat:

• 11.098 cazuri de insuficiență cardiacă (2,40%),
• 33.426 cazuri de boli coronariene (7,24%),
• 9.706 cazuri de accident vascular cerebral (2,10%).

Consum de apă și risc cardiovascular

• Consumul crescut de apă (≥6 căni/zi) a fost asociat cu un risc mai scăzut de insuficiență cardiacă, boli coronariene și accident vascular cerebral, în special după primele ajustări (Model 1).
• După ajustări complete (Model 2), asocierea protectivă a rămas semnificativă pentru bolile coronariene și accidentul vascular cerebral atât la bărbați, cât și la femei.

• De pildă, pentru insuficiența cardiacă, HR pentru bărbați cu ≥6 căni/zi a fost 0,87 (95% CI: 0,76-0,99), iar pentru femei 0,96 (95% CI: 0,85-1,08).
• Pentru boli coronariene, ≥6 căni/zi a scăzut riscul cu aproximativ 20% la ambele sexe.
• Pentru accident vascular cerebral, ≥6 căni/zi a fost asociat cu HR 0,76 (0,67-0,88) la bărbați și 0,81 (0,72-0,92) la femei.

Consum de cafea și risc cardiovascular

• Un consum ridicat de cafea (≥6 căni/zi) a fost asociat cu un risc crescut pentru insuficiență cardiacă, boli coronariene și accident vascular cerebral.
• HR pentru insuficiență cardiacă la consum ≥6 căni/zi: 1,16 (1,03-1,31) la bărbați și 1,25 (1,12-1,40) la femei.
• HR pentru boli coronariene la consum ≥6 căni/zi: 1,27 (1,18-1,36) la bărbați și 1,21 (1,13-1,30) sau 1,21 (1,13-1,29) (valorile din tabel) la femei (în text s-a menționat 21% creștere a riscului).
• Un efect similar (de creștere a riscului) a fost observat și pentru accidentul vascular cerebral la consumatorii de cafea ≥6 căni/zi, deși unele valori s-au apropiat mai mult de limita semnificației statistice.

Consum de ceai și risc cardiovascular

• Consumul foarte ridicat de ceai (≥6 căni/zi) a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă și boli coronariene, atât la bărbați, cât și la femei.

• HR pentru insuficiență cardiacă la consum ≥6 căni/zi: 1,19 (1,08-1,31) la bărbați și 1,12 (1,02-1,23) la femei.
• Pentru boli coronariene, consumul ≥6 căni/zi de ceai a crescut riscul cu 12% la bărbați și cu 18% la femei, comparativ cu cei care nu beau deloc ceai.
În schimb, un consum moderat (0,5-1 cană/zi) a părut să aibă un efect protector minim în modelele neajustate complet, dar după ajustările suplimentare, efectele protective și-au pierdut în mare parte semnificația.

Consum combinat de cafea și ceai

O analiză combinată a consumului de cafea și ceai (>8 căni/zi însumat) a arătat un risc și mai crescut pentru insuficiența cardiacă și bolile coronariene (cu aproximativ 48% mai mare).

Diferențe între sexe

S-au observat diferențe semnificative pentru consumul de cafea și ceai în raport cu riscul de boli coronariene, p pentru interacțiune fiind <0,05. În general, hazard ratio a fost ușor mai mare la femei decât la bărbați, la același nivel de consum.

Analize de sensibilitate

• Rezultatele s-au menținut și în subgrupele fără boli de lungă durată sau în rândul participanților peste 60 de ani.
• Repetarea analizelor la persoanele care consumau exclusiv cafea cu cofeină (fără decafeinizată) a confirmat tendințele identificate inițial.

În concluzie, acest studiu de mari dimensiuni din UK Biobank sugerează că:

• Un aport suficient de apă (≥6 căni/zi) se asociază cu un risc mai scăzut de insuficiență cardiacă, boli coronariene și accident vascular cerebral.
• Un consum crescut de cafea (≥6 căni/zi) și un consum crescut de ceai (≥6 căni/zi) se asociază cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, manifestat la ambele sexe, dar cu unele diferențe semnificative privind bolile coronariene.

Aceste rezultate evidențiază importanța moderării consumului de cafea și ceai și, totodată, rolul potențial benefic al unei hidratări corespunzătoare cu apă, în reducerea riscului de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare care să investigheze factorii specifici (tipul de ceai sau cafea, adaosurile de lapte/zahăr, factorii genetici etc.) și să confirme diferențele între sexe la nivel populațional mai larg.