Mecanismul prin care gripa afectează inima și o posibilă terapie cu ARN mesager modificat

Un studiu realizat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și publicat în revista Immunity la data de 9 februarie 2026 a analizat mecanismele prin care infecția cu virusurile gripale de tip A determină afectare cardiacă și crește riscul de evenimente cardiovasculare majore. Cercetarea arată că activarea unei căi imune dependente de interferon de tip 1 contribuie direct la moartea cardiomiocitelor, dar și că inhibarea terapeutică a acestui răspuns poate reduce leziunile cardiace fără a compromite apărarea antivirală.

Rezumat

• Infecțiile cu virus gripal A sunt asociate cu creșterea incidenței infarctului miocardic și a altor evenimente cardiovasculare.

• Peste 85% dintre pacienții decedați de gripă prezentau comorbidități cardiovasculare semnificative.

• Un subset celular imun numit pro-dendritic cell 3 transportă virusul de la plămân la inimă și induce producția excesivă de interferon de tip 1.

• Acest răspuns determină moartea cardiomiocitelor și scăderea funcției cardiace.

• O terapie experimentală cu ARN mesager modificat care modulează semnalizarea interferonului reduce troponina și îmbunătățește fracția de ejecție ventriculară stângă.

Context

Virusurile gripale de tip A produc aproximativ 1 miliard de infecții anual la nivel global, variind de la forme ușoare autolimitate până la infecții severe sau fatale. Deși corelația clinică dintre sezonul gripal și creșterea evenimentelor cardiovasculare este cunoscută de ani de zile, mecanismele biologice precise au rămas insuficient elucidate.

Implicarea directă a inimii în infecțiile severe include invazia virală a cardiomiocitelor, inflamație sistemică intensă și disfuncție imună. Totuși, rolul exact al răspunsului interferonic și al traficului celular imun către cord nu fusese clar definit anterior acestui studiu.

Despre studiul actual

Cercetătorii au combinat:

• modele experimentale pe șoareci, pentru investigarea mecanismelor celulare și moleculare;

• date umane provenite din autopsii ale pacienților decedați prin gripă;

• abordări terapeutice experimentale bazate pe ARN mesager modificat.

Analiza autopsiilor a inclus 35 de pacienți spitalizați care au decedat din cauza infecției gripale. Rezultatele au arătat că:

• peste 85% prezentau cel puțin o comorbiditate cardiovasculară majoră, precum hipertensiunea arterială;

• majoritatea aveau comorbidități multiple, inclusiv ateroscleroză și fibroză cardiacă.

Investigațiile mecanistice au identificat un subset celular imun nou descris, denumit pro-dendritic cell 3, care:

• Se infectează inițial la nivel pulmonar.

• Migrează ulterior către inimă.

• Produce cantități mari de interferon de tip 1.

În loc să elimine virusul, această activare interferonică determină moartea cardiomiocitelor și scăderea debitului cardiac.

Pentru evaluarea intervenției terapeutice, autorii au utilizat o terapie cu ARN mesager modificat care modulează semnalizarea interferonului de tip 1 la nivel cardiac. În studiul de tip „proof-of-concept”, administrarea directă în miocard a fost asociată cu:

• reducerea nivelurilor de troponină;

• creșterea fracției de ejecție ventriculară stângă.

Rezultate

Studiul demonstrează o legătură mecanistică directă între infecția gripală severă și afectarea cardiacă:

• Transport viral către inimă mediat imunologic, nu doar prin viremie pasivă.

• Rol patogenic al interferonului de tip 1, care produce leziuni miocardice în loc să protejeze țesutul.

• Eficacitatea unei terapii moleculare țintite, capabile să reducă leziunile cardiace menținând simultan răspunsul antiviral.

Aceste date sugerează o nouă direcție terapeutică pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare asociate infecțiilor virale, domeniu în care în prezent nu există opțiuni clinice eficiente.