Meditația mindfulness îmbunătățește atenția la orice vârstă

Un studiu publicat în revista eNeuro, realizat de cercetătorii de la USC Leonard Davis School of Gerontology, arată că doar 30 de zile de meditație mindfulness ghidată pot aduce îmbunătățiri semnificative în controlul atenției – indiferent de vârstă. Studiul a fost condus de cercetătorul postdoctoral Andy Jeesu Kim.
Declinul capacității de concentrare și apariția dificultăților în filtrarea distragerilor sunt fenomene frecvente în îmbătrânire și sunt asociate cu disfuncția sistemului locus coeruleus–noradrenalină (LC-NA), un mecanism esențial pentru atenție, stare de veghe și memorie. Studiile anterioare au demonstrat că acest sistem suferă alterări structurale și funcționale odată cu vârsta, fiind corelat cu modificările precoce din boala Alzheimer.

Meditația mindfulness a fost anterior asociată cu creșteri ale activității în ariile cerebrale implicate în atenție și cu activarea sistemului LC-NA. Însă, până la acest studiu, nu a fost utilizată o metodă obiectivă precum eye-tracking (urmărirea mișcărilor oculare) pentru a evalua efectele intervenției mindfulness asupra atenției, în funcție de vârstă.

Despre studiu

Studiul a inclus 69 de participanți, împărțiți în trei grupe de vârstă:

• Adulți tineri: 18–30 ani
• Adulți de vârstă mijlocie: 50–65 ani
• Adulți vârstnici: 65–80 ani

Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri de intervenție:

• Meditație mindfulness: 10–15 minute/zi, timp de 30 de zile, folosind aplicația Headspace
• Control cu audiobook: ascultarea unui roman în format audio, în același interval de timp

Toți participanții au efectuat trei vizite în laborator și au realizat două sarcini de căutare vizuală, înregistrate cu eye-tracking, pentru a măsura viteza de reacție, precizia focalizării și rezistența la distrageri.

Rezultate

În urma intervenției de mindfulness, au fost observate îmbunătățiri semnificative în mai multe componente ale atenției:

• Viteză crescută de reacție: Participanții au mutat mai rapid privirea către țintele vizuale, sugerând o procesare vizuală mai eficientă.
• Focalizare direcționată îmbunătățită: Mișcările oculare (saca­dele) au fost mai directe spre ținte relevante, cu o capacitate crescută de a ignora obiectele distractive.
• Reducerea distragerilor: Participanții au fixat mai rar obiectele nerelevante, chiar dacă acestea erau vizual atrăgătoare.

Beneficiile au fost uniforme între grupele de vârstă, contrar ipotezei inițiale că adulții vârstnici ar beneficia cel mai mult. Astfel, meditația mindfulness pare a fi eficientă la orice etapă a vieții.

Un aspect important este că aceste îmbunătățiri nu au fost reflectate în scorurile obținute din chestionarele de autoevaluare privind mindfulness-ul, evidențiind valoarea măsurilor obiective precum eye-tracking în detectarea efectelor cognitive reale.

Importanța practică și perspective viitoare

Rezultatele confirmă că meditația mindfulness nu este doar un instrument de relaxare, ci poate aduce beneficii cognitive concrete, în special în domeniul controlului atenției – abilitate esențială în activitățile zilnice precum șofatul, cititul sau interacțiunile sociale.

Comparativ cu grupul de control care a ascultat audiobookuri, participanții care au practicat mindfulness au înregistrat îmbunătățiri mai rapide și mai pronunțate, mai ales în privința vitezei de reacție.

Autorii subliniază că este necesară cercetarea beneficiilor pe termen lung, prin studii care să includă intervenții mai extinse și să investigheze potențialul meditației mindfulness în prevenirea declinului cognitiv asociat cu îmbătrânirea.

„Este un instrument simplu, accesibil și cu costuri reduse. Cheia este consistența în practică”, a declarat autorul principal, Andy Jeesu Kim.