Mediul de viață poate influența markerii asociați demenței Alzheimer din creier: o perspectivă geografică

Disparitățile rasiale și etnice în ceea ce privește boala Alzheimer și demențele asociate sunt bine documentate, fiind strâns legate de determinanții sociali și structurali ai sănătății. Acești factori, precum dezavantajul de cartier, vulnerabilitatea socială sau nedreptatea ecologică, influențează profund sănătatea cognitivă. Studiul realizat de Wake Forest Alzheimer's Disease Research Center (WF ADRC) evaluează legătura dintre acești determinanți sociali ai sănătății și biomarkerii neuroimagistici și plasmatici asociați bolii Alzheimer, cu accent pe diferențele rasiale în expresia acestor asocieri.
În contextul cercetărilor recente, biomarkerii plasmatici precum Aβ42/40 și p-Tau181 și biomarkerii neuroimagistici obținuți prin rezonanță magnetică (de exemplu, grosimea corticală, perfuzia cerebrală) joacă un rol crucial în identificarea precoce a proceselor patologice din boala Alzheimer. Deși legătura dintre factorii de mediu și sănătatea cardiometabolică este bine documentată, puține studii au investigat impactul direct al mediului de trai asupra biomarkerilor specifici demenței Alzheimer, în special în populațiile minoritare.

Despre studiu

Studiul a inclus 679 de participanți cu vârsta de peste 54 de ani din cohorta Healthy Brain Study a WF ADRC. Participanții au fost supuși evaluării clinice standardizate, testări cognitive, imagistică prin rezonanță magnetică și analize plasmatice. Trei indici compoziți ai determinanților sociali ai sănătății au fost corelați cu biomarkerii:

• Indicele de deprivare a zonei (IDZ): reflectă sărăcia, educația, calitatea locuinței și angajarea.
• Indicele de vulnerabilitate socială (IVS): reflectă statutul socio-economic, caracteristicile gospodăriilor și statutul minoritar.
• Indicele justiției de mediu (IJM): include expunerea la poluanți, infrastructura periculoasă și vulnerabilitatea medicală preexistentă.

Toți indicatorii au fost calculați la nivel de bloc de recensământ, utilizând adresele rezidențiale ale participanților.

Metodologie imagistică și plasmatică

Imaginile cerebrale au fost analizate pentru grosimea corticală, volumul parenchimatos și perfuzia cerebrală. S-au aplicat măsuri precum coeficientul de variație spațial al fluxului cerebral și volumul hiperintensităților de substanță albă. Markerii plasmatici au inclus GFAP, Aβ42/40 și p-Tau181, procesate prin tehnologie ultrasensibilă Simoa.

Rezultate

Caracteristicile cohortelor

Participanții au fost în proporție de 77% albi și 23% afro-americani. Indicii determinanți sociali ai sănătății au fost semnificativ mai mari în rândul participanților afro-americani, indicând un grad mai ridicat de dezavantaj social și expunere la nedreptăți ecologice.

Asocieri între determinanții sociali ai sănătății și biomarkeri

În rândul participanților afro-americani, s-au observat:

• Asocieri negative între IDZ și perfuzia cerebrală globală.
• Scăderi ale grosimii corticale în corelație cu scoruri crescute ale IDZ și IVS.
• Creșteri ale coeficientului de variației spațial al fluxului cerebral în corelație cu IVS și IJM, sugerând o heterogenitate mai mare în perfuzia cerebrală.
• Asocieri între IJM și volum cerebral total mai redus.

La participanții albi, aceste relații nu au fost constatate, cu excepția unei relații inverse între IVS și nivelurile plasmatice de GFAP. Asocierile semnificative s-au menținut parțial și după ajustarea pentru comorbidități cardiometabolice și funcție renală.

Analize suplimentare

Analizele de sensibilitate au confirmat legătura dintre dezavantajul de cartier și grosimea corticală în rândul participanților cu demență, dar nu în rândul celor cognitivi normali. Aceste date sugerează un efect cumulativ al determinanților sociali ai sănătății asupra progresiei neurodegenerative.

Interpretare și implicații

Studiul aduce dovezi că determinanții sociali ai sănătății afectează biomarkerii neurodegenerativi în mod disproporționat în funcție de rasializare, reflectând efectele posibile ale rasismului structural. Compozitele utilizate (IDZ, IVS, IJM) surprind doar parțial aceste mecanisme, neincluzând în mod direct segregarea rezidențială sau contextul cultural. Acest lucru sugerează că disparitățile în biomarkeri pot fi rezultatul unei combinații de expuneri istorice, sistemice și de mediu.

Concluzii

În concluzie, niveluri mai ridicate ale dezavantajului de cartier, vulnerabilității sociale și nedreptății ecologice au fost asociate cu biomarkeri mai severi ai demenței în rândul participanților afro-americani. Aceste date subliniază necesitatea unor intervenții de politici publice la nivel local și a unor inițiative comunitare pentru combaterea determinanților sociali ai sănătății, în scopul reducerii disparităților în demență și promovării sănătății cerebrale.

Direcții viitoare

• Extinderea cercetărilor în cohorte mai mari și mai diverse rasial și geografic.
• Evaluarea longitudinală a expunerii la determinanți sociali ai sănătății de-a lungul vieții.
• Integrarea segregării rezidențiale și izolării sociale ca determinanți expliciți.
• Folosirea PET pentru amiloid și tau pentru validarea biomarkerilor imagistici.