Menținerea vaccinurilor împotriva COVID-19 la temperaturi joase ar putea să nu mai fie necesară

O nouă cercetare efectuată de oamenii de știință de la Universitatea din Texas ar putea ajuta la rezolvarea unei provocări majore în desfășurarea anumitor vaccinuri COVID-19 la nivel mondial, necesitatea ca vaccinurile să fie menținute la temperaturi mici în timpul transportului și depozitării.
Într-un studiu publicat în Nature Communications, cercetătorii prezintă o nouă tehnică ieftină care generează exoscheletele cristaline în jurul lipozomilor delicați și a altor nanoparticule lipidice și le stabilizează la temperatura camerei pentru o perioadă extinsă, de până la două luni.

Vaccinurile Moderna și Pfizer folosesc nanoparticule lipidice (n. r sfere de molecule de grăsime) pentru a proteja și livra ARN-ul mesager care generează răspunsul imun al beneficiarului unui vaccin la virusul SARS-CoV-2. „Cheltuiala cu menținerea acestor vaccinuri la rece de la momentul în care sunt făcute până la momentul livrării este o provocare care trebuie abordată, mai ales că multe țări nu au infrastructură suficientă pentru a menține acest vaccin în condițiile necesare" a spus autorul studiului, dr. Jeremiah Gassensmith, profesor asociat de chimie și biochimie și de bioinginerie la UT Dallas.

Cercetătorii și-au unit forțele pentru a dezvolta o metodologie pentru stabilizarea unui nou tip de sistem lipidic. Au amestecat lipozomi, unii cu proteine ​​încorporate, altele fără, cu o combinație de două substanțe chimice ieftine, acetat de zinc și metilimidazol, într-o soluție tampon. În aproximativ un minut, o matrice cristalină a început să se formeze în jurul lipozomilor individuali. „Una dintre cheile acestei cercetări a fost identificarea soluției tampon în care rezidă totul”, a spus Gassensmith.

Trei studenți absolvenți au colaborat la proiect pentru a dezvolta un mediu tampon unic care permite reacția. „Mediul tampon menține puterea ionică a soluției și menține pH-ul stabil astfel încât, atunci când adăugați o cantitate uriașă de săruri metalice, să nu șocheze osmotic sistemul”, a spus Fabián Castro, doctorand și autor principal al studiului.

În plus față de experimentele de laborator, într-un alt exercițiu de probă a conceptului, cercetătorii au trimis prin serviciul poștal al SUA un eșantion de particule de lipide stabilizate în Rhode Island și mai apoi înapoi în Texas. Deoarece pandemia COVID-19 a forțat închiderea majorității laboratoarelor de cercetare, probele au rămas neatinse timp de aproximativ două luni. Deși experimentul informal a durat mult mai mult decât se așteptaseră cercetătorii, probele au supraviețuit și au funcționat „foarte bine”.

sursa: Science Daily